Strategia de implementare a Programului Rural de Reziliență Economico Climatică Incluzivă în Republica Moldova de către Unitatea Consolidata pentru Implementarea Proiectelor ifad, finanțat de Facilitatea Globala de Mediu Material pregătit

V. Măsuri prioritare de adaptare la schimbările climatice

Pe baza situației actuale, analizei părților interesate, capacităților principalelor părți interesate și a nevoilor acestora, studiul analitic al măsurilor pentru îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice și a resurselor disponibile, prioritățile de adaptare SC în sectorul agricol ar trebui să se concentreze pe:

• 
  Testarea și promovarea unor practici și tehnologii de management agricol adaptive, și pe consolidarea capacităților pentru extinderea lor, atât la nivel instituțional, cât și la nivel de câmp.
  
• 
  Consolidarea capacităților și îmbunătățirea tehnologiilor necesare urmând principiile AC / AE;
  
• 
  Promovarea sensibilizării pentru a sublinia beneficiile de adaptare ale sistemelor de management AE și AC recomandate și a practicilor de refacere a ecosistemelor pentru a crește capacitatea de rezistență a agro-landșafturilor și comunităților rurale.
  
• 
  Crearea unei platforme pentru actorii lanțului valoric (cercetători, fermieri individuali, companii agricole, pădurari, furnizorii de servicii de extensiune, cadre guvernamentale, educatori, ONG-uri) pentru a înțelege în comun vulnerabilitatea sectorului agricol la efectele schimbărilor climatice și a realiza măsuri eficiente de adaptare.
  
• 
  Consolidarea participării comunității, cum ar fi școlile de câmp ale fermierilor, foruri ale părților interesate, vizite de expunere, și excursii de învățare pentru a promova dezbateri și învățarea reciprocă, și de a ajunge la o înțelegere comună a nevoilor și soluțiilor.
  
• 
  Identificarea unor strategii specifice de management și a componentelor AC și AE pentru diferite condiții agro-pedo-climatice și zone de intervenție ale proiectului în Moldova prin cercetarea adaptării și implicarea activă a fermierilor.
  

Pe baza situației actuale, analizei părților interesate si a studiului analitic al măsurilor pentru îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice ar trebui de atins următorii indicatori în scopul consolidării capacităților de adaptare a fermierilor la schimbările climatice prin abordări agricole rezistente: crearea unui mediu favorabil pentru agricultura rezistentă la climă și sporirea producției agricole prin investiții rezistente la schimbările climatice.

1. 
   Componenta 1: Crearea unui mediu de abilitare pentru agricultura rezistentă la schimbarea climei
   

Prima componentă are ca scop creșterea capacității tuturor beneficiarilor și partenerilor proiectului care se preocupă de agricultură și restaurarea agro-landșafturilor (producători agricoli, asociații agricole, organizații de extensiune, cercetare / știință, pădurari, agenții guvernamentale, ONG-uri), pentru a aborda impactul schimbărilor climatice și a realiza măsuri de adaptare. Această componentă este construită pe trei rezultate specifice: (a) Capacități de adaptare a agricultorilor și a altor practicieni de a face față riscurilor sporite a schimbărilor climatice din sectorul agricol; (b) capacități instituționale și mediu de politici pentru agricultura rezistentă la schimbarea climei și protecție a solului îmbunătățite; (c) informații privind adaptarea la SC și beneficiile de reducere a emisiilor ale agriculturii durabile și sectorului agro-forestier generate de creșterea gradului de conștientizare, sprijinul public pentru AC, și diseminarea rezultatelor proiectului. Obiectivul general al efortului de consolidare a capacităților este de a asigura că toate părțile interesate (la nivel național, raional și local), precum și societatea în general din Republica Moldova au înțelegerea necesară a impactului schimbărilor climatice, vulnerabilități și opțiunilor de adaptare, și sunt împuternicite și abilitate să integreze principiile agriculturii conservative și măsurile de restaurare a terenurilor ca o nouă dimensiune în managementul sol-culturi-peisaj, care să conducă la sporirea securității alimentare și a securității mediului.

Principalele activități care ar trebui să fie efectuate în cadrul diferitelor rezultate sunt descrise mai jos.

• 
  Consolidarea capacităților de adaptare a fermierilor și a altor practicieni de a face față riscurilor privind schimbările climatice în agricultură și restaurarea peisajului rural
  

Componenta dezvoltarea capacităților ar trebui să fie realizată printr-un proces progresiv de generare și împărtășire a cunoștințelor, începând cu un inventar de referință al rezultatelor și experiențelor existente și în curs de desfășurare legate de agricultură durabilă în Republica Moldova și în alte părți. Procesul de învățare trebuie să includă trei etape consecutive: (i) inventar complet, evaluare și analiză critică a cunoștințelor existente privind AC; (ii) învățarea din experiența disponibilă locală / internațională și din acțiuni de demonstrare pe teren implementate de proiectul SCCF; (iii) elaborarea de constatări și recomandări care vizează perspectivele AC din Republica Moldova pe termen lung.

Trecerea de la agricultura convențională, bazată pe arat, la AC presupune o modificare tehnică cu cunoștințe intensive și complexe. După cum au demonstrat clar experiențele din trecut, atunci când AC nu este prezentată corect, nivelul de acceptare a fermierilor este foarte scăzut și poate pune în pericol în cele din urmă o tranziție de succes la noul sistem de cultivare și adoptarea modificărilor necesare în managementul sol-cultură-peisaj. Reglarea fină a AC necesită ajustări continue, generarea de cunoștințe, și împărtășirea lor în rândul părților interesate. Promotorii și practicieni necesită o combinație de instruire eficientă și experiență practică pentru a testa, învăța și a adapta principiile AC la contextul local.

Ar trebui de elaborat un raport de evaluare privind eficiența AC la nivel mondial, elemente de succes pentru adoptarea AC și integrarea AC și AE în diferite regiuni și condiții, riscuri potențiale de eșec, și recomandări aplicabile la condițiile agro-pedologice și bio-climatice ale Moldovei - luând în considerație schimbările bio-climatice preconizate și creșterea aridității. Rezultatele acestui raport ar trebui să fie discutate în cadrul unei conferințe naționale privind schimbările climatice și sectorul agricol din Moldova, în care ar trebui să fie încurajați să participe principalii actori din administrația publică, mediul academic și științific /, societatea civilă și sectorul privat. Un rezultat cheie al conferinței ar trebui să fie revizuirea și validarea raportului și formularea de recomandări pentru punerea în aplicare a AC și restaurarea agro-landșafturilor în Moldova în cadrul proiectului SCCF. Ar fi necesară de asemenea, o conferință de urmare în ultimul an al proiectului SCCF, pentru a prezenta rezultatele și a propune o foaie de parcurs pentru extinderea AC dincolo de domeniile de intervenție ale proiectului.

Pe baza raportului și a recomandărilor validate ar trebui elaborate și realizate două formări ale formatorilor în AC și în restaurarea agro-landșafturilor. Programele ar trebui să dureze cel mult 10 zile fiecare, și ar trebui să vizeze creșterea capacităților a aproximativ 170 de agenți de extensiune, cercetători, profesori universitari, ONG-uri, și funcționari publici pentru sprijinirea fermierilor în adoptarea AC. Beneficiarii formărilor ar trebui să fie împuterniciți pentru a-i ghida în mod eficient pe fermieri în procesul de trecere de la agricultura convențională la AC și integrarea principiilor AC și AE, precum și de restaurare a perdelelor de protecție și pajiștilor. Programele de formare ar trebui să: (i) sporească fondul de formatori calificați privind practicile de gestionare a durabilă a terenurilor și beneficiile de adaptare la SC; (ii) răspândească în continuare abordările, metodele și tehnicile de AC și restaurare a agro-landșafturilor, aplicabile în contextul Republicii Moldova; (iii) sporească capacitățile practicienilor de a stimula dezvoltarea AC prin elaborarea de programe și instrumente specifice de învățământ, inițiative de cercetare aplicată, și programe de extensiune. Ca parte a procesului de învățare, cursanții programului de formare ar trebui să participe la acțiuni demonstrative participative în ferme selectate din diferite zone agro-climatice, ca urmare a finalizării cursurilor de formare pentru formatori. Aceste sarcini practice ar trebui să permită cursanților să pună în practică cunoștințele acumulate, și să-și consolideze abilitățile de facilitare și cele participative.

Aceste informații ar trebui să fie folosite pentru a proiecta o serie de ateliere modulare, care ar trebui să aibă loc în al doilea an, reunind fermieri, agenți de extensiune, pădurari, cercetători / savanți, ONG-uri și funcționarii publici. Programul de formare a formatorilor ar trebui să cuprindă: (i) tehnologiile AC, precum și alte tehnici de management a umidității solului; (ii) soiuri îmbunătățite și elaborarea unor sisteme de asolament a culturilor adecvate; (iii) controlul buruienilor conform principiilor AE; (iv) managementul fertilității pentru producția optimă neirigată bazată pe îngrășăminte organice și o utilizare minimă de produse chimice; (v) metode alternative de control a dăunătorilor, inclusiv utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, și metode de protecție a plantelor la nivelul fermei bazate pe principiile AE. Conținutul programului de formare a formatorilor pentru restaurarea agro-landșafturilor ar trebui să includă: (i) introducerea și discutarea bunelor practici de restaurare a stepelor degradate și a terenurilor agricole, inclusiv protocoale și tehnici pentru restabilirea pajiștilor și perdelelor forestiere (selectarea speciilor; originea și calitatea materialului săditor; tehnologii inovatoare pentru producția vegetală în pepiniere și tehnici de plantare în câmp; tehnici de management post-restaurare pentru pășunatul durabil și al perdelelor multifuncționale), (ii) evaluarea valorii economice și explorarea oportunităților de afaceri pentru fermieri asociate cu perdelele de protecție și pajiști, și (iii) discutarea măsurilor de promovare a un cadru de susținere și stimulente de politici pentru a crea perdele de protecție și pentru crearea învelișului vegetal în exploatațiile agricole.

În multe cazuri la nivel mondial, trecerea la AC a fost facilitată de existența unor fermieri-pioneri, care au demonstrat beneficiile agronomice, de mediu, financiare și de trai ale acestor practici, prin adoptarea lor pe terenurile proprii. Prin urmare, proiectul ar trebui să adopte o abordare de Școli de Câmp ale Fermierilor (ȘCF), care s-au dovedit a fi reușite în proiectele de dezvoltare a agriculturii susținute de IFAD și alte agenții din Republica Moldova și din alte părți. Cu sprijinul și investițiile din cadrul proiectului, ȘCF ar trebui să devină forumuri de învățare prin practică, în care micii fermieri cu active puține din zonele învecinate să găsească un loc ideal pentru a face schimb de idei și experiențe și a învăța noi sisteme de producție și tehnici care pot fi reproduse cu succes. Înființarea unei rețele de douăsprezece ȘCF-uri, care ar cuprinde diferite zone agro-climaterice din Moldova – câte 4 ȘCF în fiecare zonă - ar trebui să asigure o acoperire reprezentativă a tuturor teritoriilor, zonelor climatice și agro-sistemelor din țară, și ar trebui să faciliteze accesul fermierilor mici și săraci la cel mai apropiat punct de învățare și practică.

Ca urmare a acestei abordări, proiectul ar trebui să identifice un grup de fermieri-lideri (FL), care deja realizează cu succes unele practici, frecvent aleatorii, de AC și AE pe terenurile lor respective. Proiectul ar trebui să încurajeze transformarea acestor lideri si a fermelor lor în centre de învățare, cu obiectivul final de a înființa o rețea de centre reprezentative de practici bune, în care principiile, abordările și tehnicile AC ar fi testate și aplicate într-un mod structurat și cuprinzător. Selectarea FL trebuie să se bazeze pe criterii, cum ar fi experiența și dorința de a adopta practici agricole ecologice, angajamentul de a deveni centre de formare, precum și dorința de a investi în achiziționarea de echipamente necesare prin granturi conform condițiilor proiectului SCCF.

După ce vor fi selectați FL și ȘCF-urile respective, proiectul ar trebui să creeze un cadru de consolidare a capacităților bazat pe această rețea, care ar include: (i) procurarea prin co-finanțare a echipamentelor și a materialelor necesare pentru a efectua lucrările de formare; (ii) formalizarea aranjamentelor între fermieri și agenții de extensiune, cercetători și ONG-uri implicate în procesul anterior de formare a formatorilor, pentru proiectarea și punerea în aplicare a programului de extensiune prin învățarea practică. Liderii fermelor trebuie să se angajeze să asigure instruirea a cel puțin o sută de fermieri mici la școală lor de câmp. Ca un stimulent pentru procesul de învățare, contribuția solicitată de la liderii ȘCF-urilor pentru achiziționarea echipamentului necesar ar trebui să se limiteze la îndeplinirea de către ei a angajamentului de a organiza / găzdui programele de formare.

În ansamblu, proiectul își propune să înființeze 12 ȘCF-uri în cadrul a cinci zone și sub-zone agro-climaterice ale țării. Activitatea de consolidare a capacităților în ȘCF ar trebui să dureze 3 ani și de ele ar trebui să beneficieze cca. 3600 fermieri – în mediu câte 100 pentru fiecare ȘCF în fiecare an și, cu un accent special pe femei și tineri. În ele ar trebui să se implice cel puțin 40 de agenți de extensiune și 20 de cercetători instruiți în prealabil prin intermediul programului de formare a formatorilor. Pe baza experienței anterioare, modulele de consolidare a capacităților ar trebui să includă o combinație de ateliere de lucru tematice, discuții de grup și vizite pe teren. Programul ar trebui să includă, de asemenea, învățarea pe orizontală care implică schimburi de experiență între diferite ȘCF-uri. Echipa de proiect ar trebui să aibă grijă de monitorizarea și evaluarea procesului de învățare, prin producerea / utilizarea instrumentelor de monitorizare / evaluare și prin colectarea de comentarii de la toți participanții la instruire.

Experiența arată că asociațiile de fermieri și rețelele de cercetare au jucat un rol de catalizator cheie în dezvoltarea și adoptarea AC în multe țări. Prin urmare, proiectul ar trebui să caute acorduri cu Institutul de Cercetări în Pedologie "Dimo", Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp "Selecția" și Universitatea Agrară pentru înființarea a trei loturi experimentale, pentru a testa și a ajusta sistemele și tehnologiile de cultivare a AC și a genera date științifice. Trebuie să se ofere granturi echivalente pentru achiziționarea echipamentului necesar și acoperirea costurilor operaționale.

Proiectul SCCF ar trebui să depună eforturi pentru a facilita crearea unei organizații formale a fermierilor AC, care ar implică beneficiarii programelor de formare din ȘCF-uri. În cazul în care acest lucru se dovedește a fi o propunere dificil de realizat, proiectul ar trebui să favorizeze înființarea de grupuri de fermieri informale care ar gravita în jurul fiecărei ȘCF. Ca un pas următor, proiectul ar trebui să reunească agricultorii, cercetători activi în AC și orice alți actori instituționali interesați (universități, fundații etc.), cu scopul creării unei platforme naționale pentru AC. Proiectul ar trebui să faciliteze înființarea platformei, jucând un rol provizoriu de secretariat, organizând reuniuni periodice, ajutând platformei să stabilească legături instituționale strategice cu autoritățile moldovenești, precum și ajutând la căutarea de resurse financiare necesare pentru funcționarea sa. După ce platforma va fi creată cu succes, proiectul ar trebui să faciliteze legăturile și schimburile de experiență cu organizații membre similare ale Federației Europene pentru Agricultura Conservativă (ECAF), și ar trebui să sprijine în cele din urmă integrarea platformei Republicii Moldova în ECAF.

Echipa de proiect ar trebui să aleagă o gamă limitată de studii de caz de succes în implementarea AC, inclusiv exemple de integrare a AC în AE - în alte țări / regiuni cu condiții agro-ecologice și riscuri de mediu comparabile. Ar trebui realizate opt vizite de studiu în anul 1 și anul 2, de care ar beneficia cca. 80 de reprezentanți ai administrației publice, organizațiilor de extensiune, agricultori, cercetători, pădurari si ONG-uri. Vizitele sunt considerate un mijloc puternic de generare de noi idei și loc de discutare a tehnicilor noi aplicate cu succes în terenurile agricole din alte tari.

• 
  Sporirea capacităților instituționale și mediului de politici pentru practicile agricole și conservarea solului rezistente la schimbările climatice
  

Un sprijin instituțional adecvat și politicile potrivite pot accelera considerabil procesul de adoptare a AC, în principal, prin eliminarea constrângerilor existente și prin oferirea serviciilor, stimulentelor și programelor necesare de credite pentru AC fermierilor. Același lucru e valabil și pentru promovarea inițiativei de înființare a pădurilor private de scară mică. Această acțiune se bazează pe angajamentul ferm al autorităților de cel mai înalt rang de la MAIA de a promova dezvoltarea AC în Moldova, și cu privire la cadrul favorabil stabilit pentru includerea AC și a restaurării pădurilor ca măsuri prioritare de adaptare și atenuare în Strategia Națională privind schimbările climatice.

Echipa de proiect ar trebui să evalueze politicile și reglementările în vigoare, care pot facilita sau împiedica adoptarea de AC și managementul durabil al pădurilor. Revederea politicilor ar trebui să examineze nu numai normele juridice specifice, care sprijină dezvoltarea agriculturii, fermieratului și sectorului forestier, dar, de asemenea, coerența cu legislația în vigoare privind politicile transversale, cum ar fi schimbările climatice, utilizarea apei, protecția solului, utilizarea de erbicide, pesticide sau alte substanțe chimice, utilizarea de resturi vegetale, producția de bio-energie, proprietate funciară, legislația privind pădurile private etc. Stimulentele sau subvențiile și liniile de credit pentru agricultură și sectorul agroforestier ar trebui să fie analizate și evaluate, pentru a se asigura că acestea nu pun în pericol capacitatea fermierilor de a adopta practicile de AC și agro-forestiere. Examinarea lor ar trebui să arate, de asemenea, mecanismele de coordonare între agențiile și departamentele guvernamentale pentru a aborda integrarea și executarea politicilor și a reduce probabilitatea conflictelor în realizarea activităților de AC și înființarea de păduri private.

Rezultatele acestei analize ar trebui să fie prezentate în cadrul unui seminar național cu privire la politicile de susținere pentru agricultura durabilă și sectorul agroforestier în aspectul schimbărilor climatice, pe care MAIA ar trebui să-l organizeze în al doilea an al proiectului, cu implicarea factorilor de decizie, funcționarilor publici, cercetătorilor / sectorului academic, organizațiilor de extensiune, organizațiilor fermierilor, sectorului privat și ONG-urilor.

Dezbaterile și produsele generate în timpul seminarului național ar trebui să fie colectate de către echipa de proiect și folosite pentru a pregăti un document în versiune de proiect "Adaptarea la schimbările climatice: un cadru de acțiuni pentru a stimula producția agricolă și sectorul agroforestier în Moldova", care ar include un set de recomandări de stimulare a AC, propulsare a dezvoltării și planificării rurale, precum și de sprijinire a investițiilor agro-silvice private de mici dimensiuni prin crearea unui cadru de politici stimulator. După aceasta trebuie să urmeze o etapă fixă de consultări, în care documentul în versiune de proiect ar fi disponibil pentru comentarii și recomandări prin intermediul site-urilor web ale MAIA și IFAD din partea societății civile, sectorului privat, precum și a oricăror alte părți interesate.

Procesul de consultare ar trebui să se finalizeze până la sfârșitul celui de al doilea an al proiectului, iar echipa ar trebui să elaboreze o versiune finală a documentului, care ar trebui să fie prezentat unui comitet ce ar consta din reprezentanți ai tuturor părților interesate din sectorul guvernamental - MAIA, Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor, Moldsilva, și Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură. Principalul rezultat al acestei întruniri ar trebui să fie o foaie de parcurs agreate de toți pentru îmbunătățirea politicilor în domeniul producției agricole și sectorului agroforestier, care ar trebui să fie ghidată de către Guvernul Republicii Moldova cu sprijin extern și asistență din partea IFAD.

• 
  Disponibilitatea informației privind adaptarea la schimbarea climei și beneficiile atenuării prin agricultura conservativă și restaurarea agro-landșafturilor pentru sensibilizare, obținerea susținerii populației și proliferarea rezultatelor proiectului
  

Publicul larg este ținta-cheie a campaniilor de sensibilizare a opiniei publice, deoarece o societate informată poate contribui cu idei și propuneri la dezbateri naționale,el poate aplica presiuni asupra factorilor de decizie și autorilor de politici, și joacă un rol esențial în succesul pe termen lung al oricărei măsuri de adaptare. Proiectul ar trebui să abordeze acest grup țintă, prin proiectarea și implementarea unei campanii de conștientizare care s-ar baza pe rezultate concrete obținute de proiect. Mai mult decât atât, proiectul ar trebui să publice și să disemineze lecțiile învățate pe durata proiectului pe pagini web, în mass-media și prin materiale publicate.

Echipa de proiect ar trebui să solicite parteneriatul cu ONG-urile din Republica Moldova implicate în angajamentul și participarea societății civile, pentru a proiecta împreună o campanie de sensibilizare care ar viza introducerea AC și prezentarea obiectivelor proiectului publicului mai larg al societății moldovenești. Campania ar trebui să includă elaborarea și generarea materialelor de comunicare - pliante, broșuri, CD-uri / DVD-uri, reclamă socială etc., care ar trebui să fie difuzate prin intermediul mass-media (radio, TV, presă), birourilor de extensiune, ONG-urilor locale, birourilor administrației publice locale, precum și prin alte canale de informație din întreaga țară. ONG-urile partenere ar trebui să evalueze eficiența campaniei prin efectuarea și raportarea unor studii a situației de referință și a celei post-campanie care vizează eșantioane reprezentative de beneficiari.

Pe parcursul ultimului an al proiectului, echipa ar trebui să adune informații, date și istorii de succes cu privire la activitățile desfășurate pe durata inițiativei SCCF a IFAD, cu obiectivul de a produce un set de orientări practice și recomandări privind cele mai bune practici pentru introducerea AC și rolul agriculturii durabile și sectorului agro-forestier în adaptarea la schimbarea climei în Republica Moldova. Materialele trebuie să fie emise în două formate diferite, pentru a satisface două audiențe distincte: (1) mape, care ar include un pliant concis și un CD cu o compilație detaliată de informații și de date, și (2) manuale practice bazate pe o combinație de imagini, desene și mesaje scrise concise. Primul produs ar trebui difuzat între factorii de decizie și autorii de politici, precum și în cadrul comunității donatorilor. Cel din urmă ar trebui să fie diseminat în mediul rural, folosind organizațiile fermierilor, birourile de extensiune, administrațiile locale și ONG-urile. Mediul academic și parteneri de cercetare ar trebui să participe la elaborarea conținutului și a textului unor manuale practice, care ar trebui să completeze, de asemenea, materiale curriculare pentru a sprijini introducerea AC în educația universitară. Aceste materiale ar trebui să reprezinte un instrument important pentru dezvoltarea unor inițiative viitoare în domeniul AC / AE, integrarea gestionării agriculturii, silviculturii și pășunilor și adaptarea la schimbarea climei în agro-landșafturile din Republica Moldova.

Informații relevante despre istorii de pe teren, rezultate de succes, imagini, echipamente AC și de reconstrucție ecologică, precum și privind furnizorii, publicații relevante și rapoarte de proiect, etc., ar trebui să fie disponibile pe pagina web a IFAD Moldova pentru consultare.

2.