Analiza SWOT Înierbarea în vii și livezi, ameliorarea pajiștilor Puncte forte
Sunt condiții pentru înierbare;
Îmbogățirea fertilității, sănătății solului;
Micșorarea eroziunii solului;
Îmbunătățirea calității mediului;
Controlarea/reducerea buruienilor prin cosire;
Micșorarea numărului de lucrări printre rînduri;
Reducerea tratărilor chimice contra bolilor și dăunătorilor;
Se crează condiții pentru echilibrul ecologic (diversitatea ierburilor, umbra copacilor atrag insectele carnivore care controlează dăunătorii, lanțul trofic), agricultura ecologică și polenizare mai eficientă;
Accesibilitate la lucrări agricole (legat, curățit, stropit după ploaie);
Fructele sunt mai curate și mai bine se păstrează (dacă cad pe iarbă);
Utilizarea terenurilor degradate și conservarea lor;
Se crează condiții pentru dezvoltarea agroturismului,
Folosirea mai eficientă a terenului din plantațiile de pomi, prin realizarea unor venituri suplimentere, mai ales în perioada primilor ani de la plantare - ca resursă de furaj adăugătoare,
Crește capacitatea solului de reținere a apei din precipitații, scade evaporarea apei din sol în perioadele de secită;
Îmbunătățirea condițiilor de umiditate, de aerare și nutriție a solului, asigurate de structura morfologică și fiziologică specială a plantelor furajere și de pajiști. (plantele leguminoase perine fixează anual între 100 și 200 kg/ha azot biologic iar după moartea plantelor rădăcinele descompuse asigură încă 30-50 kg/ha de N).
Prin cultura plantelor de pajiști crește biodiversitatea și echilibrul ecologic al acestui agroecosistem.
Puncte slabe
Precipitații puține în condițiile noastre și este necesar de irigat la etapa inițială;
Lipsa soiurilor autohtone de semințe rezistente la secetă în funcție de zonă;
Lipsa semințelor de ierburi;
Unele specii de iarbă concurează cu cultura principală pentru substanțe nutritive și apă;
Lipsa cercetărilor și a bazei experimentale în domeniul pajiștilor,
Lipsa cunoștințelor, informației din domeniu;
Costul înalt al tehnicii de pregătire a terenului pentru semănat și a semănătoarilor speciale și fermierii nu-și pot permite să le procure;
Prețul înalt al semințelor importate din alte țări;
Oportunități
Îmbunătățirea stării mediului;
Se micșorează eroziunea solului și înnămolirea cursurilor de apă,
Hrană pentru animale;
Susținere din partea statului și a donatorilor;
Dezvoltarea sectorului zootehnic.
Pericole
Atitudine doar de exploatare a pajiștilor din partea deținătorilor de animale și APL fără asumarea responsabilității de a le păstra și ameliora,
Supraexploatarea terenurilor publice cu pajiști;
Poluarea cu deșeuri;
Exploatarea incorectă a învelișului de ierburi, ceea ce va duce la apariția problemelor cu bolile, dăunătorii și în special rozătoarele;
Nerespectarea normelor de exploatare, inclusiv pășunatul, ceea ce va duce la degradarea solului;
Apariția speciilor invazive;
Cultura oamenilor; Pășunatul prea devreme pînă toamna tîrziu; aruncă gunoiul pe pășuni;
Percepție greșită că învelișurile de ierburi ar fi un loc unde se adună dăunătorii și atacă câmpurile din fermierilor din apropierea lor;
Acapararea ilegală a terenurilor din pășune;
Tradiții de a menține viile și livezile curate – fără ierburi;
Lipsa culturii de utilizare a învelișului de ierburi;
Bariere în legătură cu înstrăinarea (în tranzacții, transmitere).
Recomandări:
Includerea pajiștilor în prioritățile de dezvoltare a agriculturii cu realizarea măsurilor armonioase de dezvoltare a sectorului zootehnic și ameliorare a pășunilor și fânețelor,
Elaborarea și implementarea unui program de educație și instruire în rândurile populației;
Încurajarea cercetărilor și a bazei experimentale în domeniul pajiștilor,
Un câmp demonstrativ pentru a învăța utilitatea înierbării;
Crearea soiurilor autohtone de semințe rezistente la secetă în funcție de zonă și punerea la punct a producției de semințe;
Fabricarea mașinelor agricole, echipamentelor și tehnicii de pregătire a terenului pentru semănat și a semănătoarilor speciale, cu prețuri acceptabile pentru fermierii mici și mijlocii.
Promovarea și susținerea practicilor agricole prietenoase mediului
Pregătirea specialiștilor în domeniu cu călătorii de studii în regiunile similare condițiilor RM și aplicarea cunoștințelor primite.
Elaborarea reglementărilor privind modul de exploatare a pășunilor cu implimentarea strictă a lor.
Agricultura ecologică Puncte forte
Există cadrul legal;
Există potenţial pentru agricultura organică ca activitate profitabilă în Moldova.
Se asigură produse naturale, benefice pentru sănătatea şi imunitatea oamenilor;
Se contribuie la creşterea longevităţii vieţii umane;
Efect negativ minim asupra mediului încojurător;
În cadrul agriculturii ecologice se menține și se îmbunătățește fertilitetea solului, apei, aerului;
Conservarea umidității în sol;
Producerea alimentelor de calitate – un control strict al calității;
Este un circuit închis;
Se respectă regulile naturale de creştere a plantelor şi animalelor;
Se contribuie la menţinerea biodiversității solului,
Se pune în aplicare mecanismul de auto-protecţie a culturilor;
Se valorifică la maxim energiile naturale ieftine şi nepoluante;
Se obţine un echilibru durabil în natură.
Se poate obține un profit mai mare, în țările Uniunii Europene sunt prețuri mai mari la realizare;
Se obţine un echilibru durabil în natură.
Prețuri mai mari la realizare (în Europa);
Stimularea menținerea fondului genetic autohton;
Interdicția organismelor modificate genetic, a pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari şi a altor substanţe complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole,
Crearea locurilor noi de muncă în spațiul rural.
Puncte slabe
Lipsa subsidiilor pentru agricultura ecologică;
Lipsa cunoștințelor în agricultura ecologică, a unui sistem de educație: în școli, colegii, universități;
Lipsa specialiștilor, cadrelor în agricultura ecologică,
Lipsa unei viziuni holistice, inclusiv în cercetare, a agriculturii ecologice. Fiecare instituție promovează doar domeniul care-l cunoaște mai bine;
Lipsa de coordonare între cercetare – educație – extensiune – elaborarea politicilor (contradicție despre efecte și rezultate);
Percepția la majoritatea fermierilor despre agricultura ecologică este că ea este legată doar de interdicția de a utiliza îngrășăminte minerale și pesticide,
Lipsa semințelor ecologice și a măsurilor eficiente de protecție biologică;
Lipsa pieții interne de desfacere;
Lipsa tehnologiilor avansate;
Lipsa câmpurilor experimentale;
Prețuri egale a produselor ecologice cu cele ale agriculturii intensive, unde se aplică chimicalele;
Rentabilitate mică;
Mai multă forță de muncă (manuală);
Oportunități
Îmbunătățirea bunăstării populației, care ar putea plăti prețuri mai mari pentru produsele ecologice;
Programe pentru alimentația publică cu produse ecologice (grădinițe, școli, armată);
Valorificarea cererii de produse ecologice pe piața europeană, export;
Implementarea strategiei de agricultură durabilă, Programului Național de Protecție a biodiversității nu doar pe hârtie, dar și în realitate, unde agricultura ecologică este o prioritate;
Susținerea donatorilor din străinătate a inițiativelor și proiectelor de agricultura ecologică statale și societății civile;
Dezvoltarea eco-turismului;
Promovarea produselor ecologice;
Dezvoltarea lanțului valoric al agricultura ecologică, inclusiv a procesării;
Educația consumătorului;
Facilități fiscale pentru producătorii ecologici;
Promovarea practicilor agriculturii tradiționale milenare care armoniza practicile agricole cu mediul.
Susținerea mișcării “Slow – food”;
Armonizarea politicilor, naționale cu cele ale Uniunii Europene;
Asistența expertilor straini;
Traininguri, călătorii de studii;
Armonizarea cercetărilor naționale cu cele internaționale inclusiv în cadrul programului Orizont 2020;
Pregătirea cadrelor calificate;
A susține masiv persoane și întreprinderi care au pasiune pentru agricultura ecologică, nu oportuniști care ar beneficia de granturi, iar când acestea se vor epuiza vor trece înapoi la agricultura convențională,
A găsi forme de simbioză a agriculturii ecologice cu alte inițiative (cooperative ecologice cu implicarea și contribuția consumatorilor, Green Economy, Eco Village, centre de instruire cu demonstrație, muzee de conservare a agriculturii moldovenești seculare, spa-uri cu câmpuri ecologice asociate, etc.
Cerere sporită pentru produse organice mai mare ca oferta;
Cererea pentru culturi tradiționale,
Situația proastă în agricultură pentru o perioadă îndelungată, distrugerea landșaftuluui peisajului care necesită o alternativă a politicii agrare curente;
Scăderea fertilității solului, intensificarea proceselor de degradare a solului, în special a eroziunii,
Calitatea dezastruasă a produselor, înrăutățirea sănătății populației.
Pericole
Lipsa magazinelor și a produselor specializate ecologice autohtone;
Profanarea ideii de agricultură ecologică;
Corupție
Nerespectarea tehnologiilor;
Lipsa controlului produselor OMG;
Poluarea de pe terenurilor adiacente;
Costurile înalte pentru certificarea produselor ecologice;
Certificatele eco realizate de către firmele autohtone nu sunt recunoscute peste hotarele țării;
Neîncrederea fermierilor în bănci - pentru agricultura ecologică se necesită costuri mai mari și fermierii nu vor să ia credite din bănci.
Nerespectarea tehnologiilor;
Subvențiile vor continua să fie îndreptate la cercetarea solului și procurarea măsurilor biologice de protecție, dar nu la crearea condițiilor pentru tranziția la agricultura ecologică;
Lipsa susținerii a echipamentelor din agricultura ecologică.
Politici proaste a Ministerului Agriculturii de frânare a agriculturii ecologice (promovarea doar declarativă, lipsa transparenței, abandonarea, dezamăgirea agricultorilor în onestitatea politicilor statului, etc.);
Schimbarea frecventa a guvernării. Lipsa consecvenței în domeniu a politicilor statului.
Presiunea politică (presiunea partidelor de guvernare si celor pretendente) de a susține agricultura intensivă.
Recomandări:
Revederea priorităților politicii agrare în corespundere cu prevederile Convențiilor ONU la care RM este parte, Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii Durabile, unde agricultura ecologică este o prioritate și susținerea adecvată a acestei prevederi;
Revederea politicii de subvenționare a AE, astfel ca ea să fie transparentă și îndreptată la crearea condițiilor pentru tranziția la agricultura ecologică și nu la susținerea instituțiilor publice de realizare ale unor analize, sau de producere a inputurilor pentru AE;
Includerea mașinelor agricole/echipamentelor pentru realizarea practicilor din agricultura ecologică în măsura de subvenționare a agriculturii conservative,
Elaborarea viziuniii agriculturii ecologice, a planului de acțiuni în domeniu în conformitate cu cerințele IFOAM.
Încurajarea cercetării în domeniu în conformitate cu cerințele IFOAM,
Elaborarea sistemului de educație: în școli, colegii, universități privind întreg lanț valoric al agriculturii ecologice în conformitate cu cele mai bune practici internaționale,
Pregătirea specialiștilor în agricultura ecologică cu invitarea experților IFOAM,
Crearea bazei experimentale și de producere a imputurilor pentru agricultura ecologică,
Promovarea agriculturii ecologice, inclusiv a pieții interne de desfacere;
Promovarea tehnologiilor avansate în domeniu în baza experienței țărilor dezvoltate;
Ridicarea nivelului de expertiză, astfel ca certificatele eco realizate de către firmele autohtone să fie recunoscute peste hotarele țării;
Încurajarea și susținerea includerii produselor specializate ecologice autohtone în rețelele de magazine;
Respectarea strictă a legislației naționale privind controlul produselor OMG;
Crearea școlilor de fermieri, câmpurilor experimentale, călătorii de studii în regiuni similare ca Moldova;
Armonizarea politicii agrare și dezvoltare rurală a RM cu cea a UE, inclusiv și respectarea consecvenței politicilor statului;
Agricultura conservativă Puncte forte
Reduce eroziunea solului;
Menține structura și fertilitatea solului;
Economie de combustibil;
Micșorează evaporarea;
Se păstrează mediul;
Necesită puțină forță de muncă;
Micșorează numărul de echipamente necesare pentru cultivarea plantelor;
Micșorează numărul de lucrări;
Recolte stabile;
Productivitate și eficacitate mai mare;
Este camp de aplicatie datorita varietatii invelisului de sol si conditiilor pedo-climatice
Puncte slabe
Statul nu are o politică coerentă și recomandări în domeniu, agricultura conservativă se promovează doar ca lucrarea alternativă a solului fără celelalte elemente ale sistemului de agricultură
Lipsa unei viziuni, inclusiv în cercetare, a agriculturii conservative.
Lipsa competentelor la promovatorii agriculturii conservative din cadrul autoritatilor agricole, inclusiv la MAIA.
Lipsa datelor, a unei cercetări aprofundate și de lungă durată a agriculturii conservative în diferite zone pedoclimatice ale RM;
Lipsa cunoștințelor;
Puține studii s-au făcut în condițiile Moldovei, este mai mult promovată din exterior;
Tehnică scumpă (doar fermierii mari își pot permite), inaccesibilă pentru cei mici și mijlocii;
Resturile vegetale nu se încorporează în sol. Este îngreunată descompunerea resturilor vegetale, fapt ce conduce la perturbarea procesului de solificare și diminuarea intensității formării fertilității solului;
Incertitudine privind productivitatea culturilor în diferiți ani pe diferite soluri,
Mai multe boli, buruieni și insecte dăunătoare, șoarecii (cheltuieli adăugătoare);
Utilizarea intensă a pesticidelor pentru protecția plantelor de boli, dăunători și buruiene, ceea ce poluează solul, dar și producția agricolă.
În unele cazuri îngrăşămintele nu se mai incorporează în sol, ci doar se pun la suprafaţa solului.
Oportunități
Realizarea programei de stat de protecție a mediului, inclusiv a solului.
Susținere internațională, granturi;
Oportunități și pentru piața internă de tehnică (ca să se facă acces și la fermierii mici);
Stabilitate mai mare în țară;
Familiarizarea tuturor fermierilor cu noile tehnologii;
Crearea școlilor de fermieri, câmpurilor experimentale, călătorii de studii în regiuni similare ca Moldova.
Facilitarea restructurarii semanaturilor, introducerea noilor plante de cultura, inclusiv horticole in vederea eficientizarii tehnologiilor agricole
Pericole
Lipsa reglementărilor privind responsabilitatea de degradare și poluare a solului,
Agricultura conservativă va continua să fie promovată la fermierii foarte mari, care au/arendează suprafețe mari agricole;
Fragmentarea terenurilor agricole, unde este dificil de a aplica tehnică performantă. Realizarea declarativă a Strategiei de consolidare a terenurilor agricole;
Continuarea politicii actuale de cercetare – educație – extensiune – elaborarea politicilor fără vre-o legătură între ele. Academia, Ministerul Agriculturii, Instituțiile de ramură vor continua să ignore soluționarea problemelor care le au fermierii cu tehnologiile conservative.
Se va repeta practica de achiziționare a utilajului, iar banii nu vor fi rambursați la timp sau de fel, deși dosarul a fost acceptat.
Continuarea promovării politicii inadecvate în angajării specialiștilor: nepotism, cumătrism sau după criteriile politice (în angajare);
Lipsa motivării proprietarilor de teren de a aplica practici agricole de conservare a solului;
Subsidiile fără discernământ, deformează comportamentele;
Stagnarea instituțiilor responsabile de inovație, cercetare.
Fermierii mici n-au acces la subsidii pentru tehnica agricolă de conservare a solului.
RECOMANDĂRI
Elaborarea viziunii, a planului de acțiuni în sistemul de agricultură conservativă holistică (nu numai a lucrării solului) și implementarea lui,
Încurajarea cercetării aprofundate și de lungă durată a agriculturii conservative în diferite zone pedoclimatice ale RM,
Pregătirea specialiștilor în agricultura conservativă,
Creșterea accesului fermierilor mici și mijlocii la tehnica, prin stimularea creării asociațiilor de utilizatori și subvenționarea achiziționării tehnicii.
Revederea reglamentărilor privind subvențiile în agricultură, astfel ca și fermierii mici să aibă acces la subsidii pentru tehnica agricolă de conservare a solului;
Respectarea legislației în vigoare privind poluarea factorilor mediului inclusiv în agricultura conservativă la utilizarea pesticidelor pentru protecția plantelor de boli, dăunători și buruiene.
Crearea școlilor de fermieri, câmpurilor experimentale, călătorii de studii în regiuni similare ca Moldova.
Împădurire și fîșii forestiere
Puncte tari
nișă ecologică;
ameliorarea condițiilor hidrologice;
protecție contra vânturilor;
reducerea eroziunii (eoliană, hidrică);
optimizarea categoriilor de folosință a terenului;
raționalizarea folosinței terenului;
scop peisagistic;
crearea condițiilor pentru speciile benefice, concurență pentru speciile dăunătoare;
valorificare în scop energetic;
condiții microclimatice favorabile;
favorizează sănătatea umană;
rol recreațional;
protecție, conservare biodiversitate;
reținerea zăpezii;
acțiune contra reducerii impactului secetei, deșertificării;
favorizarea creării nucleelor de condensare, pentru formarea norilor.
Influența benefică asupra înghețurilor și dezghețului solului;
O măsură de a reduce poluărea aerului;
Influența benefică asupra culturilor agricole, livezilor ți viilor;
Perdelele forestiere – umbră pentru fermierii care muncesc pe cîmpuri, animalele sălbatice și domestice;
Sursă de venit suplimentar din produsele pădurii și ale perdelelor forestiere.
Puncte slabe
viziuni diferite privind rolul fâșiilor forestiere între specialiști: incertitudinea privind impactul asupra recoltelor;
înrăutățirea condițiilor pentru culturile de câmp din vecinătatea imediată a făîșiilor;
lipsa acordului fermierilor de a planta sau îngriji de fâșiile forestiere în condițiile de fragmentare a terenului și aflării în vecinătatea a diferitor proprietari de teren;
plantarea speciilor neadecvate (lipsa managementului corect în amenajările silvice);
lipsa studiilor ecologice, inclusiv cele pedologice pentru plantare,
lipsa cooperării dintre Moldsilva și APL în privința acordării consultanței, ajutorului privind managementul fâșiilor forestiere și pădurilor comunale,
lipsa planurilor de organizare a teritoriului;
lipsa gestionării adecvate a fâșiilor forestiere;
dificultăți privind schimbarea categoriei de folosință a terenului;
utilizarea datelor învechite privind calitatea solului;
lipsa cadrelor calificate în teritoriu;
lipsa mecanismelor de gestiune a fâșiilor pe terenurile parcelate;
plantarea speciilor inadecvate: se plantează doar specii energetice, astfel încât terenurile împădurite nu îndeplinesc de fapt funcțiile ecologice ale unei păduri;
nedorința multor proprietari de teren să cedeze teren în folosul fâșiilor forestiere;
lipsa cunoștințelor;
folosirea intensă a pesticidelor care duce la distrugerea biodiversității și apariția invaziilor unor dăunători.
Oportunități
programe de susținere de către donatori și de stat;
dorința administrației publice locale și a unor fermieri de a planta;
dezvoltarea turismului ecologic, rural;
creșterea stimulării oamenilor pentru împădurire, crearea/restabilirea fâșiile forestiere odată cu creșterea frecvenței secetelor,;
necesitatea în resurse energetice;
dezvoltarea agriculturii ecologice pe principii de landșaft;
dezvoltarea REN;
creșterea solicitării la amenajamentele agro-pastorale;
Realizarea prevederilor acordurilor internaționale și programelor de stat privind împădurirea fâșiilor riverane de protecție;
legislație stimulatoare.
Pericole
lipsa planurilor de organizare a teritoriului;
lipsa gestionării adecvate a fâșiilor forestiere;
dificultăți privind schimbarea categoriei de folosință a terenului;
date învechite privind calitatea solului;
lipsa cadrelor calificate în teritoriu;
lipsa mecanismelor de gestiune a fâșiilor pe terenurile parcelate;
creșterea cazurilor de tăieri ilicite ca rezultat al scumpirii resurselor energetice;
nu se plantează cu specii caracteristice, se plantează doar specii energetice, astfel încât terenurile împădurite nu îndeplinesc de fapt funcțiile ecologice ale unei păduri;
viziunea oamenilor care nu doresc să cedeze teren în folosul fâșiilor;
speciile invazive;
lipsa cunoștințelor;
folosirea intensă a pesticidelor care duce la distrugerea biodiversității și apariția invaziilor unor dăunători.
