Strategia de implementare a Programului Rural de Reziliență Economico Climatică Incluzivă în Republica Moldova de către Unitatea Consolidata pentru Implementarea Proiectelor ifad, finanțat de Facilitatea Globala de Mediu Material pregătit

10. 
    Concluzii
    

Concluziile în baza Studiului sunt următoarele:

• 
  Fermierii sunt deschiși să aplice măsuri de reziliență la schimbările climatice.
  
• 
  Dorința de aplicare a diferitor măsuri de reziliență la schimbările climatice este diferită și este determinată de mai mulți factori, inclusiv cunoștințele în domeniul respectiv, susținerea statului, motivația fermierilor sau a administrației locale de a aplica practicile respective.
  
• 
  Cele mai durabile măsuri sunt cele care-s realizate pe proprietatea și cu resursele fermierului (pământ, tehnică, cunoștințe în domeniu etc.) și într-o măsură cu mult mai mică - cele comunitare sau care se presupune că vor fi gestionate în comun (plantarea fâșiilor forestiere, ameliorarea pajiștilor).
  
• 
  În toate zonele sunt unii fermieri și administrații publice locale care cunosc și aplică unele tehnologii agricole și îmbunătățiri funciare pentru asigurarea rezilienței la schimbările climatice, care ar putea fi persoane/organizații - resurse pentru promovarea și diseminarea practicilor respective.
  
• 
  Din cauza multiplelor impedimente, bariere, doar o parte din fermieri doresc să aplice tehnologiile agricole și îmbunătățirile funciare pentru asigurarea rezilienței la schimbările climatice.
  
• 
  Luând în considerație percepțiile fermierilor privind barierele, cu care se confruntă de a aplica măsurile respective, e necesar de elaborat și de implementat măsuri concrete de eliminare a barierelor, inclusiv în baza recomandărilor propuse de fermieri și de cercetătorii științifici.
  
• 
  Fermierii au nevoie de informaţie, materiale accesibile în tehnologiile agricole și îmbunătățirile funciare pentru asigurarea rezilienței la schimbările climatice, dar și motivație în realizarea lor.
  
• 
  Promovarea și implementarea măsurilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv a practicilor de reziliență la schimbările climatice, poate fi asigurată doar de eforturile comune ale administrației publice centrale, administrațiilor locale, fermierilor, sectorului academic, societății civile și donatorilor.
  
• 
  Susținerea financiară, tehnică, consultativă, tehnologică, informațională a fermierilor și administrației publice locale din partea statului, donatorilor și altor organizații interesate va contribui la aplicarea largă a tehnologiilor agricole și îmbunătățirilor funciare pentru asigurarea rezilienței la schimbările climatice în Republica Moldova.
  

Studiul a fost realizat pe un număr limitat de persoane, acoperind doar câteva proiecte de dezvoltare rurală și agricolă, de aceea nu pretinde de a elucida absolut toate impedimentele și barierele asociate cu adaptarea la schimbarea climei. Totuși, conform opiniei experților implicați în realizarea interviurilor, în discuții informale și analiza SWOT, impedimentele enumerate și recomandările elaborate sunt în măsură să ofere soluții realizabile, unele chiar cu resurse minime.

Soluţiile la aceste probleme trebuie căutate şi realizate în toată ţara, îndeosebi prin diseminarea practicilor bune existente în fiecare zonă. Promovarea tehnologiilor agricole și îmbunătățirilor funciare pentru asigurarea rezilienței la schimbările climatice trebuie realizată prin surse alternative de informaţie, dar şi prin acordarea de ajutor fermierilor și autorităţilor publice locale.

Însă, așa aspecte de ordin socio-economic ca sărăcia, migrația tinerilor, deziluzia cetățenilor în interesul organelor statului în problemele lor, coordonarea ineficientă între agenții, neîncrederea în legi și autorități, mediul de afaceri descurajant, lipsa politicilor consecvente și coerente au efecte foarte nefaste asupra realizărilor măsurilor de adaptare în agricultură.

Din acest motiv, asistența tehnică internațională are o importanță primordială în realizarea măsurilor de adaptare la etapa curentă. Evident că problemele sunt atât de numeroase și grave încât chiar și asistența tehnică generoasă nu e suficientă. Pentru durabilitatea asistenței în acest domeniu, componenta de învățare din proiecte, de diseminare accesibilă a rezultatelor, de împărtășire a expertizei deja acumulate de unii fermieri este esențială.

Beneficiarii principali ai Proiectului trebuie să fie fermierii.

1. 
   Fermierii mici ar trebui să fie principalii beneficiari, mai ales că sunt cei mai vulnerabili și cei mai afectați de schimbările climatice. Aceasta este în corespundere cu prevederile proiectului, dar și a misiunii IFAD. Cu părere de rău, majoritatea din ei n-au resurse pentru a contribui la procurarea nici unuia dintre utilajele recomandate pentru AC (semănătoare, cultivator, cizel, etc.), deoarece utilajul respectiv nu se produce în RM și este foarte costisitor pentru ei. Ei pot beneficia de proiect în felul următor:
   

1. 
   Să fie principalii beneficiari ai granturilor pentru utilaje agricole AC dacă vor aplica și vor avea sursele necesare pentru contribuția respectivă.
   
2. 
   Să fie principalii beneficiari ai granturilor privind măsurile de adaptare la schimbările climatice (înierbare în vii și livezi, plantarea fâșiilor forestiere, ameliorarea pajiștilor etc.)
   
3. 
   Cel puțin o școală de câmp pentru fermieri să fie organizată de micii fermieri și pentru ei. În caz că nu va fi nici un doritor, sau în manualul de operare vor fi restricții privind suprafața minimă care trebuie să o aibă un fermier pentru a fi eligibil pentru SCF (ceea ce încalcă prevederile proiectului), de discutat cu FNFM modalitățile de organizare a acestei școli în cadrul FNFM, inclusiv și contribuția financiară.
   
4. 
   Conform rezultatelor Studiului mulți fermieri mici doresc să aplice practicile AE. Proiectul ar trebui să încurajeze orice inițiativă în acest domeniu, inclusiv și școli de fermieri în acest aspect, deoarece practicând atât AC, cât și AE, ei contribuie la adaptarea la SC. Astfel, ei pot să fie principalii beneficiari ai granturilor privind AE.
   
5. 
   Să fie încurajați să participe la evenimentele de instruire (formarea formatorilor), cât și la călătoriile de studiu peste hotare.
   
6. 
   Ei ar putea disemina experiența lor prin intermediul organizațiilor la care sunt afiliați sau membri, cum ar fi FNFM. Astfel, ei ar putea deveni unii din cei mai buni promotori ai AC și AE și experiența lor ar putea fi preluată de alți fermieri care au surse financiare și tehnice limitate.
   

2. 
   Fermierii mijlocii își pot permite de a procura unele utilaje agricole din sistemul AC. Ei pot beneficia de proiect în felul următor:
   

1. 
   Să fie beneficiari a granturilor de utilaje agricole AC. Fermierii beneficiari vor avea obligația de a presta servicii agrotehnice persoanelor terțe (fermierilor mici și mijlocii din comunitate sau administrației publice locale – la ameliorarea pajiștilor) care nu au posibilitate de a procura utilajele agricole respective.
   
2. 
   Să fie beneficiari ai granturilor privind măsurile de adaptare la schimbările climatice (înierbare în vii și livezi, plantarea fâșiilor forestiere, ameliorarea pajiștilor etc.)
   
3. 
   Majoritatea școlilor de câmp pentru fermieri să fie organizate de fermieri mijlocii.
   
4. 
   Să fie încurajați să participe la evenimentele de instruire (formarea formatorilor), cât și la călătoriile de studiu peste hotare.
   

3. 
   Fermierii mari sunt cei mai interesați în unele măsuri ale AC și în special în lucrarea minimă a solurilor sau semănatul direct a culturilor agricole, deoarece economisesc surse financiare și combustibil și aceste economi sunt considerabile pe suprafețe mari (inclusiv în cele, pe care ei le arendează). Ei dispun de fondurile necesare pentru a procura tot utilajul agricol din sistemul AC. Ei pot beneficia de proiect în felul următor:
   

1. 
   Să fie încurajați să participe ca formatori la școlile de câmp pentru fermieri, evenimentele de instruire (formarea formatorilor) pentru a prezenta experiența lor în domeniul AC, lecțiile învățate de ei pe parcursul implementării acestei tehnologii.
   
2. 
   Fermierii care sunt interesați să implementeze AC și AE să fie încurajați să participe la evenimentele de instruire (formarea formatorilor).
   

O atenție deosebită trebuie să fie acordată atât conținutului acțiunilor incluse în proiect, cât și modalității de realizare a acestora. Astfel, proiectul prevede crearea a 12 școli de câmp a fermierilor (ȘCF). ȘCF este un concept nou pentru RM, deși deja sunt unele proiecte care utilizează acest termen, dar de fapt ceea ce există – sunt câmpuri demonstrative. Școala de câmp a fermierilor este un proces de învățare în grup prin realizarea măsurilor și activităților respective în practică. În ȘCF fermierii desfășoară activități de învățare experiențială (realizate de ei și nu de cercetători) care îi ajută să înțeleagă ecologia câmpurilor lor agricole. Aceste activități implică experimente simple, observații de teren regulate și analize în grup. Cunoștințele dobândite din aceste activități permit participanților să cunoască toate aspectele legate de AC și AE, să devină experți în domeniu, să ia propriile lor decizii la nivel local cu privire la practicile specifice de gestionare a culturilor. Această abordare reprezintă o abatere radicală de la programele existente de extensiune agricolă, în care se anticipă că fermierii vor aplica sfaturile și recomandările cercetătorilor și consultanților serviciilor de extensiune, care-s formulate de către specialiști din afara comunității. Rolul cercetătorilor, profesorilor, formatorilor din serviciile de extensiune este doar ca facilitatori (și nici într-un caz formatori) și de a oferi răspuns la întrebările pe care ei nu le înțeleg, dar actorii principali în școlile de fermieri sunt fermierii. Astfel, abordarea trebuie să fie autentică și nu interpretarea eronată a lor. UCIP IFAD ar trebui să promoveze experiența școlilor de fermieri în cadrul proiectelor IFAD și FAO din Asia, America de Sud și Africa. ȘCF și abordarea participativă sunt instrumente esențiale de împuternicire a fermierilor de a aplica măsurile de adaptare la SC.

Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor IFAD ar trebui să fie facilitatorul platformei de discuții de promovare și aplicare a măsurilor de reziliență la schimbărilor climatice, și în special de promovare și implementare a AC și AE în RM, astfel încât să fie creată o rețea care ar cuprinde toate părțile interesate de a îmbunătăți situația în domeniu, utilizând experiența internațională.