Tartalomjegyzék

7. Concluzii şi perspective

7.1. Concluzii

În cercetarea prezentă am studiat efectul spiritualităţii asupra singurătăţii şi sensului vieţii în diferite grupe: de persoane consacrate lui Dumnezeu, persoane religioase care îşi practică credinţa şi persoane nereligioase care nu îşi practică religia. Deşi în ultimii ani au apărut multe studii cu privire la aspectele spiritualităţii, în România nu este suficient de cercetată. De asemenea din punct de vedere psihologic viaţa consacrată, viaţa monahală este puţin studiată la noi în ţară.

Rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu literatura prezentată în partea teoretică, şi reflectă că sensul este o construcţie psihologică importantă, în relaţia dintre singurătate şi spiritualitate ocupă un loc central.

Persoanele consacrate nu se simt mai singuratice comparativ cu alte persoane, în contradicţie cu rezultatele altor studii, conform cărora persoanele fără partener de viaţă se simt mai singuratice decât cele care trăiesc în căsătorie.

Acest rezultat este explicat şi de modelul de singurătate De Jong-Gierveld, care pune accentul în dezvoltarea singurătăţii pe condiţiile de viaţă, nu pe faptul de a fi căsătorit sau nu. Persoanele consacrate trăiesc în comunităţi de aceea nu sunt mai singuratice, ca alte persoane.

Deşi persoanele consacrate stăpânesc valori semnificativ mai mari de bunăstare existenţială, resimţirea sensului influenţează mai slab în cazul lor nivelul de singurătate, în comparaţie cu persoanele persoanele nereligioase. Cu toate că persoanele consacrate au valori mai mari de împlinire existenţială, acesta este un predictor mai bun al singurătăţii la persoanele nereligioase, decât la persoanele consacrate.

Persoanele religioase se separă atât de persoanele consacrate, cât şi de cele nereligioase în mai multe privinţe. În cazul lor atât sensul, cât şi spiritualitatea influenţează semnificativ nivelul de singurătate, şi împlinirea existenţială este un predictor mai bun al nivelului de singurătate, decât la persoanele nereligioase sau la persoanele consacrate. Spritualitatea în cazul lor influenţează şi în mod direct şi indirect nivelul de singurătate.

Pentru persoanele religioase spiritualitatea este o resursă importantă, care se arată a fi eficientă în lupta cu singurătatea, conferând persoanei sensul. În modelul lui Hodge care identifică şapte mecanisme prin care spiritualitatea duce la rezultate pozitive de sănătate, construcţia de sens are o relevanţă de 53 %.

În cazul persoanelor consacrate singurătatea nu este legată atât de spiritualitate, cât de nivelul de dezvoltare al competenţelor existenţiale şi datorită funcţionării acestora, de împlinirea existenţială.

În privinţa competenţelor existenţiale la persoanele consacrate există diferenţe semnificative faţă de persoanele nereligioase. Persoanele consacrate sunt dotate cu o capacitate mai mare de auto-distanţare, adică se pot delimita mai bine de dorinţele personala, de sentimentele lor, în comparaţie cu persoanele nereligioase. Această capacitate este importantă în viaţa consacrată lui Dumnezeu, dar nivelul ridicat de auto-distanţare poate fi şi sursa problemelor psihologice.

Pe baza litaraturii teoretice am fi presupus că persoanele consacrate vor avea valori mai mari pe subscalele libertate şi responsanbilitate. Deşi valorile lor sunt mai ridicate, nu diferă semnificativ de celelalte două grupe. Deşi tocmai angajamentul, măsurat de subscala responsabilitate, ar fi fost ultima treaptă în împlinirea existenţială şi elementul critic în sentimentul de coerenţă faţă de viaţă şi în resimţirea vieţii ca plină de sens.

Rezultatele obţinute sugerează că este important să se asigure un rol important în formarea la viaţa consacrată dezvoltării competenţelor existenţiale, acestea având un rol esenţial şi în situaţiile de criză.

7.2. Perspective

Cercetarea prezentă a studiat variabile care sunt legate puternic de judecăţi de valoare. Singurătatea este o problemă care comportă o stigmă socială,¹⁹⁰ şi este condiţionată cultural.

Societatea noastră sugerează că omul singuratic este mai puţin valoros. Iar persoanei religioase nu se cuvine să se simtă singuratică.

Spiritualitatea este o temă despre care de fapt nu se vorbeşte uşor. Conform Frankl „religiozitatea este o relaţie la fel de intimă, ca şi dragostea, pentru om cuvântul «intim» este intim în dublu sens: pentru el este «interior» - şi la fel ca şi dragostea este sub protecţia pudorii.”¹⁹¹

BIBLIOGRAFIE

1. A módosított DSM-IV, Animula, Budapest, 2001

2. BESECKE, K., Speaking of Meaning in Modernity: Reflexive Spirituality as a Cultural Resource, in Sociology of Religion, 62/3 (2001)

3. CRAMER, K. M.  BARRY, J.E., Conceptualizations and measures of loneliness: a comparision of subscales, in Journal of Personality and Individual Differences, 27 (1999) pp. 491-502

4. CRUMBAUGH, J.C.  MAHOLICK, L.T. An Experimental Study in Existentialism: The Psychometric Approach to Frankl’s Concept of Noögenic Neurosis, in Frankl, V. Psychoterapy and Existentialism, Washington Square Press, New York 1985

5. Csíkszentmihályi, M., Flow: The psychology of optimal experience, Harper Perennial, New York 1990

6. DAS, A. K., Frankl and the realm of meaning, in Journal of Humanistic Education & Development, 36/4 (1998) p. 199

7. De JONG-GIERVELD, J.  RAADSCHELDERS, Types of Loneliness, in Peplau L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York 1982

8. De Jong-Gierveld, J. (1987) Developing and Testing a Model of Loneliness. Journal of Personality and Social Psychology. Vol 53/1. pp 119-128

9. Debats, D.L. (1996). Meaning in Life: Psychometric, Clinical and Phenomenologycal Aspects. Thesis University Groningen

11. Debats, D.L., (1998) The measurement of personal meaning. In Wong, P.T.and Fry, P.S. (eds) Hand book of Personal Meaning: Theory, Research and Application. Mahwah, NJ: Erlbaum

12. Debats, D.L., Drost, J.  Hansen, P. (1995) Experiences of meaning in life: a combined qualitative and quantitative approach. British Journal of Psychology. Vol 86/3. pp. 359-375

13. Debats,D.L., Van der Lubbe, P.M.  Wezeman, F.R.A. (1993) On the psychometric properties of the Life Regard Index (LRI): a measure of meaningful life. Journal of Personality and Individual Differences. Vol 14/2. pp. 337-345

14. Derlega, V.J.  Margulis, S.T. (1982) Why Loneliness Occurs: The Interrelationship of Social-Psychological and Privacy Concepts. In Peplau L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Ellaway, A., Wood, S.  Macintyrre, S. (1999) Someone to talk to? The role of loneliness as a factor in the frequency of GP consultatios. British Journal of General Practitioner. Vol 49/442. pp. 363-367

Ellison, G.C.  Levin, S.J. (1998) The Religion-Health Connection: Evidence, Theory, and Future Directions. Health Education and Behavior. Vol 25/6. pp. 700-720

Faller, G. (2001) Positive psychology: a paradigm shift. Journal of Pastoral Counseling. Annual. pp. 7-14

Flanders, J.P. (1982) A General Systems Approach to Loneliness In Peplau L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Frankl, V. (1996) Az ember az értelemre irányuló kérdéssel szemben. Kötet kiadó, Nyíregyháza

Frankl, V. (1997) Orvosi lélekgondozás. EuroAdvice

Frankl, V. (2002) A tudattalan Isten. UR kiadó, Budapest

Furnică, Ch. (1999) Ce este analiza existenţială şi logoterapia. Analiza Existenţială, Nr. 1. pp.4-6

Furnică, Ch. (1999) Evoluţia conceptului de “sens” în analiza existenţială. Analiza Existenţială, Nr. 2. pp.2-5

Garfield, E. (1986) The loneliness Researcher Is Not So Lonely Anymore. Essays of an information scientist. Vol 9/5. pp 33-40

Genia, V. (2001). Evaluation of the Spiritual Well-Being Scale in Sample of College Students. The International Journal for the Psychology of Religion. Vol 11/1. pp. 25-33

Graham, S., Furr, S., Flowers, C.  Burke. M.T. (2001) Religion and Spirituality in Coping with Stress. Counseling and values. Vol 46/1 p.2

Grün, A. (1998) Imádság és önismeret. Bencés kiadó, Pannonhalma

Grün, A. (2002) Élet az Életért. Bencés kiadó, Pannonhalma.

Guldbransen, P., Fugelli, P.  Hjortdahl, P. (1998) Psychosocial problems presented by patiens with somatic reasons for encounter: tip of the iceberg? Family Practitioner. Vol 15/1. pp. 1-8

Hill, P.C. (2001) Spiritual Transformation: Forming the Habitual Center of Personal Energy. Psychology of Religion Newsletter. Vol 26/4. pp. 1-10

Hodge, D. R. (2000) Spirituality: Towards a Theorethical Framework. Social Thought. Vol 19/4. pp. 1-21

Homa, I. (1998) A 21. század lelkisége. Szent Gellért Hittudományi Főiskola -Szakdolgozat (kézirat)

Horowitz, L.M., French, R.  Anderson, C.A. (1982) The Prototype of a Lonely Person. In Peplau L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Jankowski, P.J. (2002) Postmodern spirituality: implications for promoting change. Counseling and Values. Vol 47/1. pp. 69-80

Jones, H.W. (1982) Loneliness and Social Behaviour In Peplau L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Jones, H.W., Freeman, J.E.  Goswick, R.A (1981) The Persistence of Loneliness: Self and Other Determinants. Journal of Personality. Vol 49/1. pp. 27-48

Jones, H.W., Hobbs, S.A.  Hockenbury, D. (1982) Loneliness and Social Skill Deficits. Journal of Personality and Social Psychology. Vol 42/4. pp 682-689

Kass, J., Friedman, R., Leserman, J., Zuttermeister, P.C.  Benson, H. (1991) Helath Outcomes and a New Index of Spiritual Experience. Journal for the Scientific Study of Religion. Vol 30/2. pp.203-211

Kirkpatrick, L.A., Shilito, D.J.  Kellas, S.L. (1999) Loneliness, Social Support, and Perceived Relationships with God. Journal of Social and Personal Relationships. Vol 16/4. pp. 513-522

Längle, A.  Orgler, (1996) Die Existenzskala. Existenzanalyse, Nr. 2. pp. 44-50

Längle, A. (1999) Analiza existenţială şi logoterapie – o precizare a termenilor. Analiza Existenţială, Nr. 2. pp.6-15

Längle, A. (2002) Existential fundamental motivation. Paper read at the 18^th World Congress of Psychotherapy in Trondheim, Norway, august 16, 2002

Längle, A., Orgler, C.  Kundi, M. (2003) The Existence Scale. European Psychotherapy. Vol 4/1. pp. 135-151

Larson, D.B.  Larson, S.B. (2003) Spirituality’s potential relevance to physical and emotional health: a brief review of quantitative research. Journal of Psychology and Theology. Vol 3/1. pp. 37-52

Larson, R., Csikszentmihályi, M.,  Graef, R. (1982) Time Alone in Daily Experience: Loneliness or Renewal? In Peplau L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Louf, A., Bennünk a Lélek imádkozik, Pannonhalma 1994

Maltby, J.  Day, L. (2001) The Relationship Between Spirituality and Eysenck’s Personality Dimensions: A Replication among English Adults. Journal of Genetic Psychology. Vol 162/1. p. 119

Marra, R. (2000) What do you mean, „spirituality”? Journal of Pastoral Counseling. Annual, pp. 67-89

McMinn, M.R., Slater, W., Hall, W.T.  Edwards, K. J. (2001) Christian Spirituality: Introduction to Special Issue – Part 2. Journal of Psychology and Theology. Vol 29/1. pp. 3-19

Moore, Th. (1993). Care of the soul: the benefits - and costs - of a more spiritual life.(excerpt from 'Care of the Soul'). Psychology Today. Vol 3/4. pp. 26-28

Mueller, P.S., Plevak, D.  Rummans, T. (2001) Religious Involvement, Spirituality, and Medicine: Implications for Clinical Practice. Mayo Clin Proc. Vol 76. pp. 1225-1235

Neto, F.  Barros, J. (2000) Psychosocial Concomitants of Loneliness Among Students of Cape Verde and Portugal. The Journal of Psychology. Vol 134/5. p. 503

Nurmi, J.E.  Salmela-Aro, K. (1997) Social Strategies and Loneliness: A Prospective Study. Journal of Personality and Individual Differences. Vol 23/2. pp. 205-217

O'Connor, H.  Chamberlain, K. (1996) Dimensions of life meaning: A qualitative investigation at mid-life. British Journal of Psychology. Vol 87 /3. pp. 461-478

Pace, J.C.  Stables, J.L. (1997) Correlates of spiritual well-being in terminally ill persons with AIDS and terminally ill persons with cancer. Journal of the Association of Nurses in AIDS Care.Vol 8/6. pp. 31-43

Paloutzian, F.R.  Ellison, W.C. (1982) Loneliness, Spiritual Well-Being and the Qualitz of Life In In L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Pargament, K.I. (1999) The Psychology of Religion and Spirituality? Yes and No. International Journal for the Psychology of Religion. Vol 9/1. pp. 3-14

Peplau, L.A.  Perlman, D. (1982) Perspectives on Loneliness. In L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Pigna, A. (1990) Megszentelt élet. Szent Gellért kiadó, Szeged.

Robinson, J. P.; Shaver, Ph. R. & Wrightsman, L. S. (1991) Measures of Personality and Social Psychological Attitudes. Academical Press Inc. San Diego. California

Rokach, A.  Brock, H. (1998) Coping with loneliness. The Journal of Psychology. Vol 132/1. p.107

Rokach, A. (1999) Cultural background and coping with loneliness. The Journal of Psychology. Vol 133/2. p.217

Rubenstein, C.M.  Shaver, Ph. (1982) The Experience of Loneliness In Peplau, L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Russel, D. (1982) The measurement of Loneliness. In Peplau, L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Russel, D., Cutrona, C.E., Rose, J.  Yurko, K. (1984) Social and Emotional Loneliness: An Examination of Weiss’s Typology of Loneliness. Journal of Personality and Social Psychology. Vol 46/6. pp 1313-1321

Russel, D., Peplau, L.A.  Cutrona, C.E. (1980) The Revised UCLA Loneliness Scale: Concurrent and Discriminant Validity Evidence. Journal of Personality and Social Psychology. Vol 39/3. pp 472-480

Schütz, Ch. (1993) Keresztény Lelkiség In Schütz, Ch. A keresztény szellemiség lexikona. Szent István Társulat, Budapest

Schütz, Ch. (1993) Magányosság In Schütz, Ch. A keresztény szellemiség lexikona. Szent István Társulat, Budapest

Smith, M.  Knowles, A. (1990). Contributions of Personality, Social Network, and Cognitive Processes to the Experience of Loneliness in Women Religious and Other Mature Australian Women. Journal of Social Psychology. Vol 131/3. pp. 355-365

Stack, S. (1998) Marriage, Family and Loneliness: a cross-national study. Sociological Perspectives. Vol 41/2 p. 415

Stanard, R.P., Sandhu, D.S.  Painter, L.C. (2000) Assesment of Spirituality in Counseling. Journal of Counseling and Development. Vol 78/2. pp. 204-211

Suedfeld, P. (1982) Aloneness as a Healing Experience In Peplau, L.A.  Perlman, D. (eds) Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy. Wiley-Interscience Publication, New York

Tijhuis, M.A.R., De Jong-Gierveld, J., Feskens, J.M.E.  Kromhout, D. (1999) Changes and factors related to loneliness in older men. The Zutphen study. Age and Ageing. Vol 28/5. p. 491

Vargha, J.L. (2002) Egészségpszichológia – tanulmányi útmutató 1. Rész, Babes-Bolyai Tudományegyetem, Kolozsvár

Vitkus, J.  Horowitz, L.M. (1987) Poor Social Performance of Lonely People: lacking a Skill or Adopting a Role? Journal of Personality and Social Psychology. Vol 52/6. pp 1266-1273

Weiss, R.S. (1980) Loneliness: The Experience of Emotional and Social Loneliness. MA: MIT Press, Cambridge

Wheeler, L., Reis, H.  Nezlek, J. (1983) Loneliness, Social Interaction, and Sex Roles. Journal of Personality and Social Psychology. Vol 45/4. pp 943-953

Wong, T.P. (1997) Charting the Course of Research on Meaning Seeking. Presented at the Roundtable on Meaning Research in the World Congress of Logotherapy in Dallas

Wood, L. (1986) Loneliness. In Harré, R. (1986) The Social Construction of Emotions. Basil Blackwell Ltd.

Young, J.S., Cashwell, C.S.  Shcherbakova, J. (2000) The moderating Relationship of Spirituality on Negative Life Events and Psychological Adjustment. Couseling and values. Vol 45/1. p. 49

Zika, Sh.  Chamberlain, K. (1992) On the realtion between meaning in life and psychologycal well-being. British Journal of Psychology. Vol 83/1. pp. 133-146