Teaching Individuals with Developmental Delays: Basic Intervention Techniques Dr. O. Ivar Lovaas

Problema 8

In programele care solicita raspunsuri verbale, pronuntia elevului este defectuoasa.

Sugestie

Asociind reprezentari vizuale cu raspunsurile verbale ale elevului ar putea sa amelioreze claritatea raspunsurilor. Astfel de asociatii se pot face prin introducerea unui program de citire la prima vedere, invatandu-l pe elev sa citeasca cuvintele care constituie raspunsurile corecte in programele verbale. Aceste cuvinte pot fi spuse pe litere pe cartonase sau aratate in carti.

Problema 9

Parintii unui elev au un bebelus nou-nascut si elevul il manipuleaza cu duritate pe bebelus atunci cand parintii nu sunt in camera. Parintii sunt ingrijorati ca bebelusul ar putea fi ranit.

Sugestie

Aceasta este o situatie potential periculoasa atat pentru bebelus, cat si pentru elev. Daca bebelusul va fi sever accidentat, parintii vor avea sentimente negative pentru elev. Modificati sistemul panoului cu laude introdus in cap.7, dandu-i elevului un cartonas rosu pentru abordarea bebelusului. Parintii elevului trebuie sa stabileasca ce tip de consecinta neplacuta trebuie sa fie asociata cu cartonasul rosu pentru a preveni astfel de situatii pe viitor. Recompensati elevul daca il lasa singur pe bebelus pana cand bebelusul mai creste si va putea sa aiba grija de el insusi mai bine, si atunci invatati-l pe elev sa interactioneze cu bebelusul intr-o maniera securizata.

Problema 10

Ori de cate ori i se ia jucaria favorita, elevul urla

Sugestie

Inlaturati jucaria favorita, apoi inapoiati-o elevului aproape imediat, inainte ca elevul sa urle, recompensand elevul pentru ca nu urla. (Daca elevul urla si capata inapoi jucaria, atunci se recompenseaza urletul). Lent cresteti intervalul lipsei de urlete de la 1 la 2 secunde, apoi treptat la 10 secunde, inainte de a inapoia jucaria. Numiti acest exercitiu de toleranta la frustrare “Programul Copil Mare”.

Problema 11

Un elev are dificultati in invatarea prepozitiilor

Sugestie

Promptati prin pastrarea constanta a obiectelor utilizate pentru predarea fiecarei relatii in parte, in timp ce variati aceste obiecte prin conceptele generale. De ex, utilizati o cutie ca baza atunci cand predati relatia “Deasupra”, utilizati o galeata ca baza atunci cand predati relatia “inauntru” si introducerea lui “alaturi” sa fie in relatie cu o carte. Odata ce aceste prepozitii au fost invatate in acest format, estompati prompterul, inlocuind obiectele diferite cu un obiect comun.

Problema 12

Elevul completeaza actiunea corecta, insa o face in timp ce urmareste expresia faciala a educatorului si nu instructiunile auditive. De ex, elevul este invatat sa puna o cana deasupra unei cutii si nu langa cutie. Educatorul da instructiunea “Deasupra” si elevul incepe sa miste lent cana catre partea de sus a cutiei, apoi face o pauza si se uita la educator. Pe masura ce elevul misca cana catre partea de sus a cutiei (locatia corecta), educatorul zambeste incurajator.

Sugestie

Cand este prezentat SD-ul, fizati cu privirea fruntea elevului (sau un alt loc neutru) si nu ii semnalizati in nici un fel elevului ca miscarea lui este catre o locatie corecta sau incorecta. Retineti-va zambetul si alte recompense pana cand elevul completeaza raspunsul corect (adica, plaseaza cana pe cuite si apoi o lasa din mana).

Problema 13

In interventiile bazate pe ateliere, exista o fluctuatie considerabila; pare sa existe un permanent eflux de personal mai vechi si mai experimentat si influx de personal nou care trebuie pregatit.

Sugestie

Incercati sa pregatiti cariere in echipa dv. O modalitate de a face asta este de a va afilia la o reprezentanta locala a Familiilor pentru Terapia Precoce a Autismului (FEAT) sau la o organizatie similara de parinti (vezi cap.36). pentru personalul care ramane la lucru timp de 9 luni sau cam asa, aveti in plan sa oferiti asigurare medicala sau sa platiti o parte din costurile de educatie necesare pentru obtinerea unui bacalaureat sau masterat, contingent ramanerii persoanei in acest proiect (printr-un contract legal intre membrul echipei si institutie sau parintii elevului). Recrutati si pregatiti destui educatori, astfel incat plecarea a unu sau doi sa nu incurce serios programul elevului.

Problema 14

Frecvent, la ateliere apare cate o persoana care afirma ca este calificata sa livreze si sa supervizeze terapie comportamentala precoce si intensiva. Aceasta persoana insa propune recomandari nerezonabile si arbitrare, cum ar fi sa nu incepem denumirea expresiva inainte ca elevul sa stapaneasca 50 denumiri receptive. Aceasta recomandare o face in ciuda datelor ce arata ca unii copii cu intarzieri in dezvoltare achizitioneaza denumirile expresive inainte de a le achizitiona pe cele receptive. Rigiditatea din partea unui furnizor de servicii ar putea sa ascunda o insecuritate subjacenta privitoare la competenta sa.

Sugestie

Cereti referinte scrise despre persoana de la agentii externe si cereti numele parintilor care au angajat deja acea persoana, apoi vizitati-i, telefonati-le sau cereti scrisori de recomandare. Solicitati foile matricole ale consultantului de la colegiu sau de la universitate. Daca nu pot fi furnizate referinte valide care sa demonstreze calificarile sale ca si consultant bine pregatit, inlocuiti persoana. Reamintiti-va ca participarea la un atelier de doua zile si citirea unui manual de predare este o pregatire inadecvata. Multi parinti simt, insa, ca un pic de ajutor e mai bun decat deloc. Desi acest lucru poate fi adevarat, povara terapiei care va fi plasata asupra lor va fi mult mai mare decat in cazul in care consultantul ar fi bine pregatit. Exista de asemenea un risc mai mare de recadere daca terapia este incheiata.

Problema 15

Un elev care a invatat conceptul de marime prin utilizarea cuburilor pare apoi sa piarda discriminarea si incepe sa execute la nimereala (adica elevul raspunde corect cam in jumatate din cazuri).

Sugestie

Elevul poate sa se fi plictisit de cuburi. Schimbati stimulii cu obiecte cum ar fi masinute mari si mici, cesti, figurine de animale si asa mai departe.

Problema 16

In loc sa urmareasca adecvat stimuli 2D, un elev ii foloseste ca sa se auto-stimuleze (de ex, ii priveste indeaproape sau ii flutura inainte si inapoi).

Sugestie

Fixati cu scai stimulii de perete, coaseti-i pe panza sau plasati-i pe o suprafata oblica, cum ar fi un sevalet. La primul semn de comportament inadecvat auto-stimulator in intervalul de raspuns, imediat amendati raspunsul incorect si apoi repetati SD.

Problema 17

Un elev face progrese mici sau deloc in invatarea identificarii receptive a obiectelor, literelor, numerelor si altora asemenea

Sugestie

1. scrieti literele si numerele pe o tabla neagra cu creta si, drept recompensa, lasati-l pe elev sa stearga stimulii pe care ii identifica corect

2. pentru a face programul mai placut si de tip joc, inlaturati stimulii de pe masa si puneti-i pe podea, ca elevul sa-i descopere cand ii denumiti, si nu doar sa ii arate cu degetul sau sa ii atinga.

Problema 18

Un elev face crize de furie cand i se da informatia “NU” drept consecinta a raspunsului incorect

Sugestie

Inlocuiti “NU” cu “Mai incearca”

Problema 19

Un elev refuza sa urineze in toaleta si urineaza numai in afara scoicii

Sugestie

Puneti o olita pe jos si invatati-l pe elev sa urineze in ea. Dupa ce elevul stapaneste acest pas, mutati treptat olita in baie, apoi pe toaleta. In final estompati olita.

Problema 20

Un elev refuza sa efectueze defecarea in toaleta direct, insa o face intr-un scutec, in timp ce sta pe toaleta

Sugestie

Taiati o gaurica in scutec. Cresteti treptat marimea gauricii pana cand ramane doar marginea scutecului in jurul coapselor elevului. Apoi inlocuiti scutecul cu o curea si treptat reduceti latimea curelei (adica treceti treptat de la o curea lata la una ingusta apoi la un cordon apoi la un snur, pana cand nu mai este necesar nici un prompter).

Problema 21

O problema comuna pentru baieti este ca nu sunt atenti atunci cand urineaza in vasul de la toaleta

Sugestie

Determinati-l pe elev sa urmareasca stimuli in culori stralucitoare ( de ex, Fruit Loops) plasati in interiorul toaletei

Problema 22

Altcineva decat parintii elevului coordoneaza terapia, si parintii elevului nu prea fac eforturi sa se implice in terapie

Sugestie

Poate ca coordonatorul a preluat mare parte din terapie de la bun inceput si nu i-a invitat pe parinti sa se implice activ. Parintii elevului trebuie sa fie implicati de la bun inceput, din mai multe motive, unul fiind ca parintilor le va fi foarte greu sa devina eficienti in predare daca intra in scena dupa 3 sau 4 saptamani de terapie. In acel moment, elevul poate sa lucreze deja in programe complexe si parintii se pot simti incompetenti si inadecvati daca li se cere sa participe (ca orice persoana novice). Informati parintii ca, fara sa invete si ei cel putin procedurile de baza ale terapiei, copilul e putin probabil sa generalizeze castigurile terapiei de la educatori la parinti sau de la ambientul de predare la comunitatea de afara, cum ar fi magazine si restaurante, sau in weekenduri sau vacante. Mai important este ca probabil copilul va regresa atunci cand actualul educator va pleca, cu exceptia cazului in care elevul se va adapta complet si va invata de la copiii obisnuiti. Pe termen lung, parintii informati si pregatiti sunt cei care sunt capabili sa mentina si sa extinda castigurile terapiei, pe masura ce copilul creste. O modalitate de a-i ajuta pe parinti sa ramana implicati este de a le cere sa pastreze propriul lor Jurnal de Bord, descriind interactiunile de zi-cu-zi cu elevul in detalii concrete si apoi sa revada notitele cu pedagogul principal sau cu consultantul de atelier, saptamanal. Parintilor insa nu trebuie sa li se dea responsabilitati prea abundente. De ex, daca parintii fac toata terapia ei insisi, sunt sanse mari sa prezinte “combustie” (burn-out). (Nota traducatorului: termen folosit in general pentru profesionistii din domeniul medical si recuperator, care denota o uzura accentuata, simptome depresive, lipsa motivatiei si a energiei, datorita solicitarilor extreme din exercitarea profesiei), cum s-ar intampla cu oricine. In continuare, preluand singuri toate responsabilitatile terapiei, parintii nu vor avea avantajul solutionarii de probleme care apare in mod normal prin colaborarea cu un grup de oameni (vezi si cap.32).

Problema 23

Multi elevi cu intarzieri in dezvoltare sunt foarte buni in a discrimina (a) persoanele care fac terapaie fata de cele care nu fac si (b) locurile si momentele in care este administrata terapia fata de locuri si perioade in care semnalul este “liber!”

Sugestie

Incepeti terapia intr-o camera pentru a reduce stimulii interferenti, apoi transferati lent (generalizati) abilitatile invatate la alte ambiente (alte camere din casa, apoi in afra casei) si la alte persoane (de ex, vecini, membri ai familiei, oamenii de la aprozar). Pe masura ce elevul progreseaza in terapie, pot fi predate sarcini noi in medii mai putin structurate si mai variate

Problema 24

Un parinte afirma ca este foarte deprimat si anxios, simtindu-se ca si cum l-ar duce la esec pe copil. Discutand problema cu parintii elevului, se pare ca bunicii elevului si alte rude stau o mare parte din timp in casa si dau o varietate de sugestii despre cum ar trebui parintii sa imbunatateasca terapia (despre care ei stiu foarte putin). Toate aceste sugestii il fac pe parinte sa se simta tot mai confuz, mai anxios, mai deprimat si mai incompetent.

Sugestie

Recomandati ca toate rudele sa stopeze deocamdata vizitele. Daca parintele trebuie sa se intalneasca cu rudele, sugerati sa o faca fara copil, in afara casei, si cu intelegerea sa nu se discute terapia copilului, si nici urmatoarele: logopedie, medicina holistica, Comunicare Facilitata, Training Sensorio-motor, Integrarea auditiva, Terapia de Joc si diferite interventii medicale care sa corecteze alergii alimentare suspectate si infectii bacteriene intestinale.

Problema 25

Un parinte a devenit depresiv si anxios si a fost trimis la un profesionist ce este expert in tratarea depresiei. Dupa patru sau cinci intalniri, parintele nu simte nici o ameliorare

Sugestie

Trimiteti parintele la un grup de parinti cu probleme similare. Probabil ca, prin participarea la un astfel de grup, parintelui i se va acorda mult sprijin. Depresia poate avea o varietate de cauze, si un anume profesionist poate sa nu aiba experienta in a-i ajuta pe parintii copiilor cu intarzieri in dezvoltare (vezi cap.26)

Problema 26

Pe langa tratamentul actual, o autoritate in terapia autismului recomanda si alte interventii

Sugestie

Desi astfel de combinatii eclectice pot sa sune promitator, fiti constient ca eficacitatea majoritatii sau tuturor acestor tratamente nu este sprijinita de date stiintifice. Daca alte terapii sunt implicate, asigurati-va ca puteti comunica indeaproape cu acesti alti terapeuti astfel incat interventia unuia sa nu o saboteze pe a celuilalt (de ex, logopedul sa nu recompenseze inadvertent crizele de furie). In cazul interventiilor medicale, asigurati-va ca diagnosticele medicale sunt confirmate de medici independenti si ca efectele secundare ale medicamentelor sunt detaliate limpede. Unele interventii medicale par inocente la inceput, dar pot cauza in fapt probleme serioase. De ex, medicatia fenfluramina care odinioara era amplu prescrisa in SUA si in strainatate la autisti, a fost recent interzisa deoarece afecteaza inima si poate provoca moartea pentru unele persoane. Fiti constient ca nici un furnizor de servicii, chiar si furnizorii cu grade importante in ierarhia unor institutii respectate nu pot oferi promisiunea unui tratament miraculos.

Problema 27

Un educator se supara pentru ca parintii nu urmeaza recomandarile terapeutice

Sugestie

Educatorul are nevoie de consiliere. Este extrem de nepotrivit sa-ti exprimi sentimentele intr-o astfel de maniera intr-un mediu profesional. Daca educatorul se simte ingrijorat pentru bunastarea elevului, exista modalitati pozitive si pline de tact de abordare a unei astfel de chestiuni.

Problema 28

Un profesionist sugereaza ca terapia comportamentala nu este adecvata pentru persoanele cu autism inalt functional, sau ca 20 ore pe saptamana de interventie unu-la-unu ar fi suficiente pentru “copiii destepti”

Sugestie

Desi autoritati recunoscute in domeniul autismului au facut astfel de afirmatii, nu exista date stiintifice care sa sprijine o astfel de afirmatie (vezi cap.40)

- -