Traducere autorizată din limba bulgară


Secţiunea II Actele preparatorii și tentativa



Yüklə 1.11 Mb.
səhifə3/47
tarix07.01.2019
ölçüsü1.11 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   47

Secţiunea II

Actele preparatorii și tentativa



Art. 17. (1) Actele preparatorii reprezintă pregătirea mijloacelor, găsirea complicilor și, în general, crearea condițiilor de săvârșire a unei infracțiuni premeditate, înainte să fi început efectiv realizarea acesteia.

(2) Actele preparatorii sunt pedepsite doar în cazurile prevăzute de lege.

(3) Făptuitorul nu este pedepsit, atunci când din proprie inițiativă a refuzat să comită infracțiunea.

Art. 18. (1) Tentativa reprezintă începerea executării unei infracțiuni intenționate, în care actul de executare nu a fost încheiat ori, chiar dacă a fost încheiat, nu s-au produs consecințele periculoase social prevăzute de lege și urmărite de făptuitor ale acestei infracțiuni.

(2) În cazul tentativei, făptuitorul se pedepsește cu pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea executată, ținându-se seama de gradul de realizare a rezoluției infracționale și de motivele pentru care infracțiunea a rămas nefinalizată.

(3) În cazul tentativei, făptuitorul nu va fi pedepsit, dacă din proprie inițiativă:

(a) a refuzat să finalizeze executarea infracțiunii ori

b) a împiedicat apariția unor consecințe infracționale.

Art. 19. În cazurile prevăzute la art. 17, alin. 3 și 18, alin. 3, dacă fapta prin care s-au realizat actele preparatorii sau tentativa întrunesc elementele constitutive ale altei infracțiuni, făptuitorul va răspunde pentru acea infracțiune.

Secţiunea III

Coparticipare



Art. 20. (1) Coparticipanții la săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni sunt autorii, instigatorii și complicii.

(2) Autorul este cel care participă la executarea efectivă a infracțiunii.

(3) Instigatorul este cel care, cu intenție, l-a determinat pe altul să comită infracțiunea.

(4) Complicele este cel care a înlesnit, cu intenție, comiterea infracțiunii prin sfaturi, explicații, promisiunea de a acorda ajutor după comiterea faptei, înlăturarea obstacolelor, strângerea de mijloace sau în altă modalitate.



Art. 21 (1) Toți coparticipanții vor fi pedepsiți cu pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea săvârșită, ținându-se seama de caracterul și gradul de participare al acestora.

(2) Instigatorul și complicele răspund doar pentru actele de instigare ori pentru ajutorul acordat făptuitorului săvârșite cu intenție.

(3) În cazul în care din cauza unei anumite trăsături sau raport personal al făptuitorului, legea califică fapta săvârșită drept infracțiune, pentru această infracțiune vor răspunde și instigatorul și complicele, pentru care respectivele circumstanțe nu există.

(4) Circumstanțele speciale în temeiul cărora legea exclude, diminuează sau majorează pedeapsa pentru unul dintre coparticipanți, nu vor fi luate în considerare în cazul celorlalți coparticipanți, pentru care aceste circumstanțe nu există.



Art. 22. (1) Instigatorul și complicele nu vor fi pedepsiți dacă, din proprie inițiativă, renunță la o continuarea participării și împiedică săvârșirea faptei ori evită producerea consecințelor infracționale.

(2) În aceste cazuri se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 19.


Secţiunea IV

Concursul de infracţiuni



Art. 23. - (1) În cazul în care printr-o singură faptă au fost săvârșite mai multe infracțiuni sau dacă o persoană a săvârșit mai multe infracțiuni distincte, înaintea rămânerii definitive a unei hotărâri de condamnare cu privire la oricare dintre acestea, instanța, după ce va stabili separat câte o pedeapsă pentru fiecare dintre infracțiuni, o va dispune pe cea mai grea dintre acestea.

(2) (Modif. – Monitorul Oficial nr. 92 din 2002, în vigoare de la 1 ianuarie 2005, cu privire la pedeapsa cu suspendare și termenul de încercare – modif., nr. 26 din 2004, în vigoare de la 1 ianuarie 2004, nr. 103 din 2004). Pedepsele dispuse de mustrare publică și de interzicere a unor drepturi, conform art. 37, alin. 1, art. 6, 7 și 9, se adaugă celei mai grele pedepse stabilite. Dacă s-a dispus interzicerea acelorași drepturi, atunci se dispune dintre acestea pedeapsa cu cel mai îndelungat termen de aplicare.

(3) În cazul în care pedepsele sunt de tipuri diferite, iar una dintre acestea este amenda sau confiscarea, atunci instanța o poate adăuga în tot ori în parte la pedeapsa cea mai grea.

Art. 24. În cazul în care sancțiunile aplicate sunt de același tip, instanța poate majora pedeapsa cea mai grea cu cel mult jumătate, însă pedeapsa astfel majorată nu poate depăși totalul pedepselor individuale și nici cuantumul maxim prevăzut pentru tipul respectiv de pedeapsă.

Art. 25. (1) Dispozițiile art. 23 și 24 se aplică și atunci când persoana este condamnată prin hotărâri de condamnare diferite.

(2) În astfel de cazuri, dacă pedeapsa prevăzută de una dintre condamnări a fost executată integral sau parțial, ea va fi dedusă, dacă aceasta este de tipul pedepsei generale stabilite.

(3) (Modif. – Monitorul Oficial, nr. 103 din 2004) Pedeapsa probațiunii executată se va deduce în integralitatea sa din durata pedepsei cu închisoarea și invers, astfel că două zile de pedeapsă cu probațiune se vor considera o zi de pedeapsă cu închisoarea.

(4) (Nou - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) În cazul în care, în urma uneia sau mai multor hotărâri de condamnare, persoana a fost eliberată de executarea sentinței impuse în modul descris la art. 64, alin. 1 sau art. 66, chestiunea executării pedepsei generale se soluționează la momentul stabilirii acesteia.



Art. 26. (modif. și compl., Monitorul Oficial nr. 28 din 1982, compl., nr. 10 din 1993, modif., nr. 50 din 1995, nr. 62 din 1997, nr. 92 din 2002). (1) Prevederile art. 23-25 nu se aplică în cazul unei infracțiuni în formă continuată - atunci când două sau mai multe fapte ce constituie separat una sau mai multe componente ale uneia și aceleiași infracțiuni sunt săvârșite în perioade discontinue de timp, în unul și același cadru circumstanțial și cu același fel de vinovăție, în care aspectele ulterioare rezultă din latura obiectivă și cea subiectivă a celor anterioare.

(2) În cazul unei infracțiuni în formă continuată, făptuitorul va fi pedepsit conform faptelor ce compun infracțiunea, luate în ansamblul lor, precum și cu rezultatul infracțional general produs de acestea.

(3) În cazul în care faptele distincte compun elemente diferite, infracțiunea în formă continuată va fi pedepsită în raport de cea mai gravă dintre acestea, ținându-se seama de importanța faptelor săvârșite în formă calificată, precum și circumstanțele formei calificate în sine în raport de activitatea infracțională în integralitatea sa.

(4) În cazul în care forma calificată nu influențează în mod semnificativ gravitatea activității infracționale în integralitatea sa, atunci cea din urmă va fi urmărită conform elementelor constitutive celor mai ușoare, iar la stabilirea pedepsei se va ține seama de forma calificată.

(5) Atunci când unele dintre fapte au fost executate, iar altele constituie tentativă, iar faptele executate nu influențează semnificativ caracterul activității infracționale în integralitatea sa, atunci făptuitorul va fi pedepsit pentru tentativă.

(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul unei infracțiuni împotriva persoanei diferiților cetățeni și al unor infracțiuni comise după sesizarea instanței prin rechizitoriu cu privire la acestea, precum și pentru infracțiunile săvârșite înainte de sesizarea instanței prin rechizitoriu, dar care nu au fost incluse în acesta.



Art. 27. (1) (Modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) Atunci când o persoană a săvârșit o infracțiune, după ce a fost condamnată cu o pedeapsă privativă de libertate, dar mai înainte ca această pedeapsă să fi fost executată, instanța va adăuga la restul de pedeapsă rămas neexecutat, în tot sau în parte, pedeapsă stabilită prin cea de-a doua sentință, dacă aceasta este tot o pedeapsă privativă de libertate. Pedeapsa rezultantă stabilită nu poate fi mai mică decât pedeapsa aplicată prin cea de-a doua sentință.

(2) (Compl. - Monitorul Oficial 28 din 1982) Pedeapsa conform celei de-a doua sentințe se va adăuga integral, dacă se referă la privarea de libertate mai mare de cinci ani sau dacă a fost aplicată pentru o infracțiune repetată ori o dacă reprezintă o recidivă periculoasă.

(3) În cazul în care persoana a săvârșit o infracțiune după executarea pedepsei aplicate printr-o sentință anterioară, atunci pedeapsa aplicată pentru această infracțiune va fi executată integral.

Art. 28 (1) Pedeapsa prevăzută în partea specială a prezentului Cod pentru o infracțiune repetată se aplică dacă făptuitorul a săvârșit o infracțiune, după ce a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru o altă asemenea infracțiune.

(2) Prevederea de față se aplică și atunci când se referă la infracțiunile de același tip împotriva proprietății publice și private.



Art. 29. (1) Pedepsele prevăzute în partea specială a prezentului Cod pentru infracţiuni ce constituie recidivă periculoasă se aplică atunci când făptuitorul:

a) (modif. - Monitorul Oficial 28 din 1982)

comite infracțiunea după ce a fost condamnat la închisoare cel puțin un an pentru o infracțiune gravă, cu intenție, a cărei executare nu este amânată în temeiul art. 66;

b) (modif. - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982)

comite infracțiunea după ce a fost condamnat de două sau mai multe ori cu privare de libertate pentru infracțiuni cu intenție cu caracter general, dacă la cel puțin una dintre ele executarea pedepsei nu este amânată în temeiul art. 66;

c) (abrogat – Monitorul Oficial, nr. 28 din 1982)

(2) În aplicarea dispozițiilor alineatului precedent nu se va ține seama de infracțiunile comise de făptuitor ca minor.

(3) (Nou - Monitorul Oficial nr. 95 din 1975) Dacă pentru o infracțiune dată se prevăd concomitent elemente constitutive atât privind săvârșirea repetată, cât și recidiva periculoasă, iar fapta întrunește caracteristicile pentru ambele aspecte, se aplică dispozițiile privind recidiva periculoasă.



Art. 30. (1) Normele prevăzute la art. 28 și 29 nu se aplică dacă au trecut cinci ani de la executarea pedepsei dispuse prin hotărârile de condamnare anterioare. Reabilitarea înlăuntrul acestui termen nu exclude aplicarea acestora.

(2) (Nou - Monitorul Oficial nr. 28 din 1982) În cazul condamnării condiționate și în cazul eliberării condiționate înainte de termen, termenul prevăzut la alin. 1 începe să curgă de la data expirării perioadei de încercare.



Каталог: wp-content -> uploads -> DTI -> Coduri%20penale-editura
uploads -> Mühazirə Tarix, elm və fəlsəfə. Anlayışlar və ideyalar Keçmiş və Tarix
uploads -> Amerikalılarda Azərbaycan haqqında daha geniş təsəvvür yaratmağa çalışacağam
uploads -> Mühazirə1:İqtisadi informatikanın əsas anlayışları İnformatika haqqında ümumi məlumat
uploads -> Frankfurt məktəbi
uploads -> İxtisasın (proqramın) şifri və adı: 040545 Kompyuter şəbəkələrinin və hesablama texnikasının
uploads -> Onlayn jurnaliSTİka fənninin
uploads -> Mühazirə mətinləri. Matrislər və onlar üzərində əməllər
uploads -> İxtisasın (proqramın) şifri və adı 040529 – Nəqliyyatda daşımaların təşkili baki – 2014
uploads -> Multimedia Mərkəzi Ali təhsil müəssisələrinin jurnalistika fakültələri üçün multimedia jurnaliSTİkasi fənninin
Coduri%20penale-editura -> Traducere din limba germană Codul penal al Republicii Federale Germania


Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   47


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə