Universitatea de stat de medicină Şi farmacie

invizibilitatea dinţilor

Sursa 1

543. 
     C.C. Dacă la detrminarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice ea a fost deplasată anterior atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
     

1. 
   micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
2. 
   majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
3. 
   în zona frontală prognaţie
   

4. în zona frontală progenie

5. 
   ocluzie încrucişată
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Dacă la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă şablonul cu borduri de ocluzie a mandibulei a fost deplasat posterior la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
     

1. 
   micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
2. 
   majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
3. 
   în zona frontală prognaţie
   
4. 
   în zona frontală progenie
   
5. 
   ocluzia încrucişată
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi semnele micşorării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale:
     

1. 
   aspectul feţei este îmbătrînit
   
2. 
   aspectul feţei nu este modificat
   

3. şanţurile peribucale sunt accentuate

4. 
   şanţurile peribucale sunt în limitele normei
   
5. 
   roşul buzelor este diminuat
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:
     

1. 
   caracterul montării dinţilor
   

2. dimensiunea verticală de postură mandibulară

3. 
   forma arcadeolor dentare
   
4. 
   limitele protezei
   
5. 
   poziţia neutră a mandibulei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La aprecierea gradului de menţinere a protezelor totale pe cîmpul protetic se aplică următoarele teste:
     

1. 
   aplicarea forţei pe suprafaţa palatinală a dinţilor frontali superiori spre vestibular
   

2. aplicarea forţei pe suprafaţa vestibulară a dinţilor frontali inferiori spre oral

3. 
   aplicarea presiunii spre faţa linguală a frontalilor inferiori
   
4. 
   tracţiune verticală la nivelul incisivilor
   
5. 
   proba fonetică
   

Sursa 4

543. 
     C.C. Echilibrarea ocluzală a protezelor totale se efectuează prin şlefuirea selectivă a dinţilor în supraocluzie:
     

1. 
   în ocluzia centrică
   
2. 
   în propulsia mandibulară
   

3. poziţia de postură mandibulară

4. 
   în mişcările de lateralitate
   
5. 
   în timpul respiraţiei intensive
   

Sursa 4

543. 
     C.C. Indicaţi contraindicaţiile generale la aplicarea implanturilor la edentaţia totală:
     

1. 
   diabetul zaharat
   
2. 
   ulcerul duodenal
   
3. 
   boli sangvine
   
4. 
   ulcerul stomacal
   

5. tumori benigne osoase

Sursa 4

543. 
     C.C. Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixare:
     

1. 
   sistem Dolder
   
2. 
   sistem croşetar
   
3. 
   sistem de telescopare
   
4. 
   paste speciale
   
5. 
   cleiuri speciale
   

Sursa 4

543. 
     C.C. Proteza totală cu căptuşeală din material elastic este indicată:
     

1. 
   atrofia pronunţată a apofizelor alveolare
   
2. 
   prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
   
3. 
   prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
   
4. 
   prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
   

5. prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilenţă medie

Sursa 1

543. 
     C.C. Rebazarea protezelor totale în condiţii de laborator se efectuează:
     

1. 
   după amprentarea funcţională cu proteza veche pregătită special
   
2. 
   după amprentarea funcţională cu lingura individuală
   
3. 
   după amprentarea anatomică cu lingura standart şi proteza totală
   
4. 
   cu acrilat termo-polimerizabil
   
5. 
   cu aliaj special
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Fenomenul Cristensen folosit la înscrierea intraorală a mişcărilor mandibulare în edentaţia totală se utilizează la crearea:
     

1. 
   formei corecte a arcadelor dentare
   
2. 
   curburii vestibulare a arcadelor dentare
   
3. 
   contactului cuspido-fisural între arcadele dentare
   
4. 
   curburilor ocluzale sagitale Spee
   
5. 
   curburilor ocluzale transversale Monson-Willson
   

Sursa 1
701. C.S.La baza clasificărilor abraziunei dentare Broca şi Perier s-a pus:

1. 
   gradul de abraziune
   
2. 
   forma abraziunei
   
3. 
   forma şi gradul abraziunei
   
4. 
   direcţia abraziunei
   
5. 
   factorul etiologic
   

Sursa 1
702. C.S.Abraziunea cilindrică după Barandun se caracterizează cu asemănarea planului de ocluzie a unui segment de cilindru şi apare în ocluzia:

1. 
   ortognată
   
2. 
   opistognată
   
3. 
   cap-la-cap
   
4. 
   deschisă
   
5. 
   prognatică
   

Sursa 1

703. C.S.Abraziunea “ad linguam” după Barandun apare în ocluzia:

1. 
   ortognată
   
2. 
   opistognată
   
3. 
   cap-la-cap
   
4. 
   deschisă
   
5. 
   prognatică
   

Sursa 1
704. C.S. Pentru forma compensată a abraziunii patologice a dinţilor după Gavrilov este caracteristic:

1. 
   spaţiul de inocluzie fiziologică este în limitele normei
   
2. 
   spaţiul de inocluzie fiziologică este mărit
   
3. 
   spaţiul de inocluzie fiziologică este micşorat
   
4. 
   DVO este micşorată
   
5. 
   DVO este mărită
   

Sursa 1
705. C.S.Spaţiul de inocluzie fiziologică în forma decompensată a abraziunei patologice după Gavrilov este:

1. 
   nemodificat
   
2. 
   micşorat
   
3. 
   mărit
   
4. 
   egal cu spaţiul minim de vorbire
   
5. 
   egal cu spaţiul maxim de vorbire
   

Sursa 1

706. C.S.DVO în forma decompensată a formei generalizate de abraziune patologică a dinţilor după Gavrilov este:

1. 
   nemodificată
   
2. 
   micşorată
   
3. 
   mărită
   
4. 
   mixtă
   
5. 
   exagerată
   

Sursa 1
707. C.S.Păstrarea DVO în forma compensată a abraziunii patologice după Gavrilov se datoreşte:

1. 
   hipertrofiei vacante a apofizelor alveolare
   
2. 
   funcţiei de masticaţie
   
3. 
   atrofiei apofizelor alveolare
   
4. 
   funcţiei de deglutiţie
   
5. 
   erupţiei continuă a dinţilor
   

Sursa 1
708. C.S.În fazele incipiente ale abraziunii patologice dentare, în scopul frînării procesului de abraziune se utilizează:

1. 
   diferite tipuri de proteze dentare la indicaţii cu majorarea DVO
   
2. 
   diferite tipuri de proteze dentare la indicaţii creînd contacte dento-dentare cel puţin în 3 puncte după Bonwill
   
3. 
   diferite tipuri de proteze dentare numai în zonele laterale
   
4. 
   diferite tipuri de proteze unilaterale
   
5. 
   f
   

Sursa 1
709. C.S.În caz de abraziune patologică a dinţilor forma generaliazată decompensată şi complicată cu ocluzie redusă şi afectarea ATM, DVO se va determina cu metoda:

1. 
   anatomică
   
2. 
   antropometrică
   
3. 
   anatomo-fiziologică
   
4. 
   funcţională
   
5. 
   fiziologică
   

Sursa 1
710. C.S.În caz de abraziune patologică a dinţilor forma generaliazată decompensată şi complicată cu ocluzie redusă condilii articulari ai mandibulei se vor deplasa:

1. 
   în sus şi anterior
   
2. 
   în jos şi anterior
   
3. 
   în sus şi posterior
   
4. 
   în jos şi posterior
   
5. 
   vor ocupa poziţii obişnuite
   

Sursa 1
711. C.S.Datorită abraziunii ţesuturilor dentare din zona punctelor de contact a feţelor proximale dinţii migrează mezial şi arcada dentară se scurtează cu:

1. 
   0,5 mm
   
2. 
   1,0 mm
   
3. 
   1,5 mm
   
4. 
   10 mm
   
5. 
   nu se scurtează
   

Sursa 1
712. C.S.În caz de abraziune patologică a dinţilor forma generaliazată compensată pacientul va avea acuze la dereglări funcţionale ale ATM:

1. 
   dureri
   
2. 
   cracmente
   
3. 
   salt artcular
   
4. 
   crepitaţii
   
5. 
   nu avea acuze
   

Sursa 1
713. C.S.Ocluzia traumatică secundară se produce din cauza că:

1. 
   s-au mărit forţele ocluzale în ocluzia statică deoarece microprotezele majorează DVO
   
2. 
   nu s-au mărit forţele ocluzale în ocluzia statică, însă este slăbit parodontul dinţilor respectivi
   
3. 
   asupra parodontului sănătos acţionează forţele orizontale nocive produse de relieful ocluzal al microprotezelor
   
4. 
   asupra parodontului sănătos acţionează forţe cu o intensitate majoră ce reesă de la microproteze
   
5. 
   nu se respectă igiena cavităţii orale
   

Sursa 1

714. C.S.Şcoala Chişinău consideră că ocluzia traumatică este:

1. 
   un sindrom disfuncţional care prin solicitări nefiziologice generează lezări paradontale
   
2. 
   un simptom al afecţiunilor parodontului caracterizat prin suprasolicitare funcţională
   
3. 
   un sindrom care prin solicitări nefiziologice generează leziuni pulpare
   
4. 
   un simptom al afecţiunilor parodontului generat de nerespectarea igienii orale
   
5. 
   un simptom fiziologic
   

Sursa 1
715. C.S.Scopul imobilizării provizorii:

1. 
   restabilirea DVO
   
2. 
   restabilirea funcţiei ATM
   
3. 
   înlăturarea traumatismului parodontal
   
4. 
   înlăturarea spaţiilor interdentare
   
5. 
   înlăturarea hiperesteziei dentinare
   

Sursa 1
716. C.S.Şina provizorie propusă de Novotny prezintă:

1. 
   imobilizarea dinţilor prin legături simple cu fire de mătase
   
2. 
   imobilizarea dinţilor prin legături simple cu fire metalice
   
3. 
   imobilizarea dinţilor cu inele metalice
   
4. 
   imobilizarea dinţilor cu acrilat autopolimerizabil
   
5. 
   imobilizarea dinţilor cu acrilat termopolimerizabil
   

Sursa 1
717. C.S. Şina provizorie după Kurleandski prezintă:

1. 
   imobilizarea dinţilor prin ligături simple
   
2. 
   imobilizarea dinţilor cu acrilat autopolimerizabil
   
3. 
   imobilizarea dinţilor cu şine gutiere
   
4. 
   imobilizarea unidentară
   
5. 
   imobilizarea dinţilor cu inele metalice
   

Sursa 1
718. C.S.Cea mai favorabilă varietate de imobilizare a dinţilor frontali este:

1. 
   verticală
   
2. 
   orizontală
   
3. 
   fronto-sagitală
   
4. 
   transversală
   
5. 
   frontală
   

Sursa 1
719. C.S. Depistarea contactelor premature se efectuază cu:

1. 
   vizual
   
2. 
   ajutorul modelelor de diagnostic
   
3. 
   hîrtie de articulaţie indigo
   
4. 
   ajutorul ocluziogramei
   
5. 
   ajutorul prafului de ghips
   

Sursa 1
720. C.S. Particularităţile punţilor dentare în caz de afecţiuni ale parodontului:

1. 
   relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi bine pronunţaţi
   
2. 
   relieful ocluzal se confecţionează plat
   
3. 
   relieful ocluzal se confecţionează cu cuspizi slab pronunţaţi
   
4. 
   în zonele laterale corpul de punte va fi arcuat
   
5. 
   în zonele laterale corpul de punte va fi în linie dreaptă
   

Sursa 1
721. C.S.Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate se confecţionează conform utmătoarelor tehnologii:

1. 
   dinţii ce urmează să fie extraşi se secţionează de pe model cu răzuirea a 2- 3 mm de ghips de pe apofiza alveolară
   
2. 
   dinţii iniţial se extrag, apoi se amprentează şi pe model se răzuieşte un strat de ghips de pe apofiza alveolară egal cu 2 – 3 mm
   
3. 
   dinţii ce urmează să fie extraşi se secţionează la nivelul coletului de pe modelul preliminar
   
4. 
   dinţii iniţial extraşi se restituie prin proteza parţial mobilizabilă acrilică după 7 zile
   
5. 
   proteza parţial mobilizabilă se confecţionează direct în cavitatea bucală
   

Sursa 1
722. C.S.Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate pot fi confecţionate conform următoarelor tehnologii:

1. 
   iniţial dinţii se extrag, apoi imediat se amprentează şi pe parcursul a 2- 3 zile se confeţionează proteza
   
2. 
   iniţial se ampretează, în laborator se confecţionează baza protezei din acrilat, apoi se adaptează la cîmpul protetic, se amprentează, apoi pe model se secţionează dinţii ce se vor extrage şi se finisează proteza
   
3. 
   iniţial se confecţionează lingura individuală din ceară, se extrag dinţii mobili de gr III, apoi se amprentează şi în laborator se finisează proteza
   
4. 
   iniţial se amprentează, apoi se extrag dinţii şi peste 2 – 3 zile se aplică proteza confecţionată în laborator
   
5. 
   proteza parţial mobilizabilă se confecţionează peste 3-4 zile după extracţia dinţilor
   

Sursa 1
723. C.S.Protezele dentare imediate fixe sînt indicate:

1. 
   în zonele laterale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 4 - 5 dinţi
   
2. 
   în zonele frontale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 4 - 5 dinţi C – în zonele laterale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 2 - 3 dinţi
   
3. 
   în zonele frontale ale arcadelor dentare la necesitatea extracţiei a 1- 2 dinţi
   
4. 
   nu sînt indicate
   

Sursa 1
724. C.S.Protezele dentare imediate fixe pot fi confecţionate:

1. 
   într-o singură şedinţă din acrilate autopolimerizabile direct în cavitatea bucală
   
2. 
   într-o singură şedinţă din acrilate termopolimerizabile direct în cavitatea bucală
   
3. 
   prin tehnica de laborator
   
4. 
   într-o singură şedinţă din aliajele metalelor inobile
   
5. 
   direct în cavitatea bucală nu se confecţionează
   

Sursa 1
725. C.S.Ce forţe acţionează asupra fiecărui dinte din arcada dentară,conform teoriei echilibrului ocluzal elaborată de Godon,pentru aşi păstra poziţia:

1. 
   forţa declanşată la actul de deglutiţie
   
2. 
   o forţă de apofiza alveolară şi alta de dinţii antagonişti
   
3. 
   forţa declanşată de tonicitatea musculară
   
4. 
   forţa declanşată de muşchii periorali
   
5. 
   forţa declanşată de actul de masticaţie
   

Sursa 1
726. C.S. Kristab şi Dovlenko consideră că prezenţa dinţilor cu rădăcini încovoiate provoacă migrări dentare:

1. 
   verticale
   
2. 
   în jurul axului bongitudinal
   
3. 
   mezio-distale
   
4. 
   centrale
   
5. 
   nu provoacă migrări
   

Sursa 1
727. C.S.Cojocaru împarte migrările dentare în :

1. 
   migrări dentare- alveolare unilaterale
   
2. 
   migrări dento-alveolare bilaterale
   
3. 
   migrări dento-alveolare precoce
   
4. 
   migrări dento-alveolare tardive
   
5. 
   migrări dento-alveolare fără recesiuni parodontale
   

Sursa 1
728. C.S. Simptomul triunghiului este caracteristic pentru migrările dentare:

1. 
   A-verticale
   
2. 
   B-meziale
   
3. 
   C-vestibulare
   
4. 
   D-orale
   
5. 
   E-în jurul axului
   

Sursa 1
729. C.S.Rapiditatea migrărilor dentare depinde de :

1. 
   caracterul extracţiei dintelui absent
   
2. 
   gradul de acoperire a dinţilor
   
3. 
   starea psihologică a pacientului
   
4. 
   caracterul dietei
   
5. 
   nu depinde de un factor
   

Sursa 1
730. C.S.La tratamentul migrărilor dentare pot fi utilizate următoarele metode :

1. 
   şlefuirea ţesuturilor dure
   
2. 
   detartrajul dentar
   
3. 
   gingivoplastia
   
4. 
   chiuretajul obişnuit
   
5. 
   ocluziografia
   

731. C.S.Şlefuirea ocluzală a dinţilor migraţi vertical are ca scop:

1. 
   crearea unui relief ocluzal optimal
   
2. 
   disfiinţarea reliefului ocluzal
   
3. 
   nivelarea planului de ocluzie
   
4. 
   nivelarea procesului alveolar
   
5. 
   nici un răspuns nu este corect
   

Sursa 1
732. C.S.Din metodele de tratament a migrărilor dentare verticale fac parte:

1. 
   tratamentul ortodontic
   
2. 
   trtamentul fizioterapeutic
   
3. 
   tratamentul imediat
   
4. 
   tratamentul precoce
   
5. 
   tratamentul tardiv
   

Sursa 1
733. C.S.La tratamentul migrărilro dentare verticale cu edentaţii parţiale teminale bilaterale sînt indicate:

1. 
   punţi dentare obişnuite
   
2. 
   proteze parţiale mobilizabile acrilice cu croşete de menţinere
   
3. 
   C-proteze parţiale mobilizabile acrilice cu croşete Ackers
   
4. 
   D-punţi dentare pe implante
   
5. 
   E-nici un răspuns nu este corect
   

Sursa 1
734. C.S. Repoziţionarea mandibulei într-un singur timp prin protezarea arcadelor dentare se efectuiază cînd migrările verticale sînt reduse iar spaţiul interocluzal în stare de postură a mandibulei nu depăşeşte valoarea de:

1. 
   4 – 6 mm
   
2. 
   7 – 8 mm
   
3. 
   9 – 10 mm
   
4. 
   11 – 12 mm
   
5. 
   13 mm
   

Sursa 1
735. C.S.Metoda chirurgical-ortodontică de tratament a migrărilor dentare prevede:

1. 
   extracţia dintelui migrat
   
2. 
   înlăturarea ţesutului osos cortical şi aplicarea aparatului ortodontic
   
3. 
   aplicarea aparatului ortodontic sub anestezie
   
4. 
   rezecţia apicală şi coronară a dintelui migrat
   
5. 
   devitalizarea dintelui migrat
   

Sursa 1
736. C.S.Corpul punţii dentare elaborat de Karpenko în scopul tratamentului migrărilor dentare verticale se prezintă:

1. 
   un gratar turnat din metal care se lipeşte de coroanele dinţilor stîlpi
   
2. 
   un bloc de dinţi metalici
   
3. 
   un bloc de dinţi din combinaţi
   
4. 
   un bloc de dinţi din ceramică
   
5. 
   un bloc de dinţi separaţi
   

Sursa 1
737. C.S.Din simptoamele subiective ale maladiilor ATM fac parte:

1. 
   dureri în articulaţie în timpul actului de masticaţie
   
2. 
   dureri faciale de la bazele solare
   
3. 
   gust metalic
   
4. 
   hipersalivaţie
   
5. 
   hiperemeia pavilionului urechii
   

Sursa 1
738. C.S.Din simptoamele clinice musculare ale afecţiunelor ATM fac parte:

1. 
   hipertonusul muscular
   
2. 
   hipotonunul muscular
   
3. 
   mişcări mandibulare voluntare
   
4. 
   mişcări mandibulare voluntare
   
5. 
   mişcări mandibulare excentrice
   

Sursa 1
739. C.S.Artroza ATM prezintă o maladie:

1. 
   cronică,care se caracterizează cu modificări distrofice în ţesuturile ATM
   
2. 
   cronică, fără modificări în ţesuturile ATM
   
3. 
   eriditară
   
4. 
   acută, fără modificări în ţesuturile ATM
   
5. 
   ce afectează numai bărbaţii în vîrstă
   

Sursa 1
740. C.S.Prin inspecţia zonei maxilo-faciale la pacienţii cu maladii a ATM se poate observa:

1. 
   deriglări de fonaţie
   
2. 
   mişcarea treimei inferioare a feţei
   
3. 
   modificări în treimea medie a feţii
   
4. 
   respiraţie orală
   
5. 
   unghiurile mandibulei fără modificări
   

Sursa 1
741. C.S. La pacienţii cu artroza ATM la examenul cinematicei mandibulare se poate observa următoarele semne caracteristice:

1. 
   devieri mandibulare la deschiderea gurii
   
2. 
   mandibula uşor se instalează în o.c.
   
3. 
   mandibula uşor se instalează în poziţia de postură
   
4. 
   la comandă mandibula uşor se deplasează în anterior
   
5. 
   la comandă mandibula uşor se deplasează în plan transversal
   

Sursa 1
742. C.S.Indicaţi formele clinice ale afecţiunilor ATM după Hvatova:

1. 
   artrite
   
2. 
   dizarmonii
   
3. 
   distrofii
   
4. 
   dischinezii
   
5. 
   nici un răspuns nu este corect
   

Sursa 1
743. C.S.Metoda studierii tomogramelor ATM după Rabuhina ne permite de a aprecia:

1. 
   tipul articulaţiei
   
2. 
   poziţia meniscului
   
3. 
   poziţia condililor articulari în fosele articulare
   
4. 
   forma meniscului
   
5. 
   adîncimea incizurii mandibulare
   

Sursa 1
744 C.S.Scopul intervenţiilor ortopedo-protetice în caz de artroză a ATM:

1. 
   lichidarea diastemelor fiziologice
   
2. 
   lichidarea tremelor fiziologice
   
3. 
   lichidarea factorilor ce duc la suprasolicitarea componentelor ATM
   
4. 
   lichidarea factorilor ce duc la suprasolicitarea căilor respiratoare
   
5. 
   normalizarea respiraţiei nasale
   

Sursa 1
745. C.S.Metodele de dispovărare a componentelor ATM:

1. 
   normalizarea funcţiei fonetice
   
2. 
   normalizarea funcţiei gustative
   
3. 
   normalizarea funcţiei de automenţinere
   
4. 
   restabilirea integrităţii arcadelor dentare în zonele laterale
   
5. 
   normalizarea respiraţiei nasale
   

Sursa 1
746. C.S.Caracterul durerilor musculare în diagnosticul diferenţiat dintre artroze şi sindromul disfuncţional ocluzio-articular a ATM se depistează prin:

1. 
   inspecţie exobucală
   
2. 
   inspecţie intraorală
   
3. 
   blocada ramurilor motorice ale n. Trigheminus
   
4. 
   sondarea ATM
   
5. 
   percuţia ATM
   

Sursa 1
747. C.S.Din metodele ortopedice de tratament a artrozelor ATM fac parte:

1. 
   şlefuirea selectivă a dinţilor restanţi
   
2. 
   amprentarea fidelă
   
3. 
   determinarea microcurenţilor în cavitatea orală
   
4. 
   metoda funcţională
   
5. 
   metoda de urgenţă
   

748. C.S. Normalizarea coraportului dintre componentele ATM în sindromul disfuncţional ocluzio-articular condiţionat de absenţa dinţilor laterali se efectuiază cu:

1. 
   placă palatinală cu plan înclinat
   
2. 
   masaj curent a ATM
   
3. 
   masasj curent a muşchilor zonei maxilo- faciale
   
4. 
   aplicarea testelor fonetice
   
5. 
   dieta individuală
   

Sursa 1
749. C.S.La prezenţa în cavitatea orală a lucrărilor protetice metalice valoare microcurenţilor considerată ca normă este de :

1. 
   0 MkA
   
2. 
   1-3MkA
   
3. 
   4-5MkA
   
4. 
   10-15MkA
   
5. 
   20MkA şi mai mult
   

Sursa 1
750. C.S. Din simptomele subiective caracteristice pentru galvanoza cavităţii orale fac parte:

1. 
   screjetul dentar nocturn
   
2. 
   oboseala musculară
   
3. 
   otalgii
   
4. 
   gust denaturat
   
5. 
   toate răspunsurile sînt incorecte
   

Sursa 1
751. C.S. Din simptoamele subiective caracteristice pentru galvanoza cavităţii orale fac parte:

1. 
   gust metalic
   
2. 
   dureri în ATM
   
3. 
   crepetaţii în ATM
   
4. 
   hiperestezia dentinară
   
5. 
   spasmul muscular
   

Sursa 1
752. C.S.Din simptomele subiective ale stomatitei toxice produsă de prezenţa protezelor dentare metalice fac parte:

1. 
   senzaţii de frigere a limbii
   
2. 
   otalgii
   
3. 
   oboseală musculară
   
4. 
   spasm muscular
   
5. 
   macroglosie
   

Sursa 3
753. C.S.Simptoame obiective ale stomatitei toxice condiţionată de influenţa protezelor dentare metalice:

1. 
   microglosie
   
2. 
   deriglări de deglutiţie
   
3. 
   deriglări fizionomice
   
4. 
   prezenţa peliculei oxidante în zonele lipirii pieselor protetice
   
5. 
   prezenţa contactelor dento-dentare neuniforme
   

Sursa 3
754. C.S.Factorul toxic principal al acrilatelor este prezentat de:

1. 
   polimer
   
2. 
   monomer
   
3. 
   plastificator
   
4. 
   coloranţi
   
5. 
   stabilizatori
   

Sursa 3
755. C.S.Din simptoamele subiective ale stomatitei toxice condiţionată de protezele dentare mobilizabile acrilice fac parte:

1. 
   sensaţii de frigere a fibromucoasei sub baza protezelor
   
2. 
   Deriglări fizionomice
   
3. 
   Deriglări ale actului de deglutiţie
   
4. 
   Deriglări de fonaţie
   
5. 
   Microglosia
   

Sursa 3
756. C.S.Din simptoamele subiective ale stomatitei toxice condiţionată de protezele dentare mobilizabile acrilice fac parte:

1. 
   miros neplăcut din cavitatea orală
   
2. 
   sensaţii de frigere a buzelor
   
3. 
   declorarea bazei protezei
   
4. 
   fracturarea frecventă a croşetelor
   
5. 
   dureri în zona dinţilor antagonişti
   

Sursa 3
757. C.S.Ca alegeri ce produc reacţii alergice la protezele dentare metalice şi acrilice servesc:

1. 
   hapteni-combinări ale monomerului,nichelului cromului,cobaltului,etc cu albuminele din ţesuturile cîmpului protetic
   
2. 
   hapteni- combinări ale metalelor cu acrilatele
   
3. 
   hapteni- combinări dintre diferite metode
   
4. 
   hapteni- combinări dintre diferite acrilate
   
5. 
   metodele şi acrilatele nu provoacă alergii
   

Sursa 3
758. C.S.Caracteristice acuze ale bolnavilor cu stomatite alergice la materialele din care se confecţionează protezele dentare:

1. 
   edem a fibromucoasei obrajilor,buzelor, limbii,palatului moale,faringelui
   
2. 
   edem a fibromucoasei nasale
   
3. 
   dureri dentare
   
4. 
   dureri parodontale
   
5. 
   dureri musculare
   

Sursa 3

759. C.S. În scopul diagnosticului diferenţiat dintre stomatitele toxico-chimice şi alergice se efectuiază:

1. 
   inspecţia exobucală
   
2. 
   analiza calităţii şi particularităţilor de structură a protezelor dentare confecţionate
   
3. 
   analiza rezultatelor radiografice
   
4. 
   palparea ganglionilor limfatici submaxilari
   
5. 
   percusia dinţilor restanţi
   

Sursa 3
760. C.S.Tratamentul protetic al bolnavilor cu stomatite toxico- chimice produse de protezele dentare metalice constă în :

1. 
   lustrurea fină a protezelor metalice
   
2. 
   prelucrarea medicamentoasă corectă a pieselor protetice înainte de fixare
   
3. 
   extinderea cît mai mică a protezei
   
4. 
   extinderea cît mai mare a protezei
   
5. 
   excluderea utilizării aliajelor de diferit tip la confecţionarea protezelor dentare
   

Sursa 3
761. C.C. Broca deosebeşte următoarele varietăţi de abraziune dentară:

1. 
   numai în smalţ
   
2. 
   apar insuliţe de dentină
   
3. 
   pînă la limita smalţ-dentină
   
4. 
   relieful ocluzal este desfiinţat
   
5. 
   în limitele ecuatorului şi mai mult
   

Sursa 1
762. C.C. Conform clasificării Perier abraziunea dentară de gradul 3 se caracterizează cu:

1. 
   apariţia insuliţelor de dentină fără comunicare între ele
   
2. 
   apariţia insuliţelor de dentină cu comunicare între ele
   
3. 
   este dezgolită dentina pe întreaga suprafaţă ocluzală
   
4. 
   este deschisă camera pulpară
   
5. 
   abraziune în limitele smalţului
   

Sursa 1
763. C.C. Abraziunea “ad palatum” după Barandun se caracterizează:

1. 
   suprafaţa ocluzală a molarilor are o înclinare inversă curbei ocluzale transversale
   
2. 
   apare în toate tipurile de ocluzie
   
3. 
   apare în ocluzie adîncă
   
4. 
   suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilor se abraziază orizontal
   
5. 
   suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilor se abraziază spre distal
   

Sursa 1
764. C.C. Pentru abraziunea fiziologică a dinţilor este caracteristic:

1. 
   abraziunea în limitele smalţului
   
2. 
   abraziunea cu prezenţa insuliţelor de dentină
   
3. 
   abraziunea cu dezgolirea totală a dentinei
   
4. 
   abraziunea cuspizilor în totalitatea şi desfiinţarea reliefului ocluzal
   
5. 
   abraziunea fiziologică nu există
   

Sursa 1
765. C.C. Confrom clasificării Gavrilov abraziunea patologică a dinţilor poate fi:

1. 
   mixtă
   
2. 
   compensată
   
3. 
   decompensată
   
4. 
   iniţială
   
5. 
   avansată
   

Sursa 1
766. C.C. Rezistenţa smalţului şi a dentinei în condiţii de normă atinge următoarele valori:

1. 
   smalţul – 408-334 kg/mm²
   
2. 
   smalţul – 508 - 1000 kg /mm²
   
3. 
   dentina 84 – 48 kg /mm²
   
4. 
   dentina 100 – 102 kg /mm²
   
5. 
   smalţul şi dentina au aceleaşi valori 50 – 60 kg /mm²
   

Sursa 1
767. C.C. Duritatea dentinei dezgolite ca urmare a abraziunei patologice:

1. 
   se micşorează
   
2. 
   creşte
   
3. 
   nu se modifică
   
4. 
   atinge 100 - 110 kg /mm²
   
5. 
   atinge 40 – 50 kg /mm²
   

Sursa 1
768. C.C. Conform clasificării Şcerbakov factorii etiologici a abraziunii patologice a dinţilor pot fi:

1. 
   insuficienţa funcţională a ţesuturilor dure
   
2. 
   insuficienţa funcţională a pulpei
   
3. 
   suprasolicitarea funcţională a dinţilor
   
4. 
   suprasolicitarea funcţională a ATM
   
5. 
   acţiunea razelor UV
   

Sursa 1
769. C.C. Factorii etiologici ai abraziunii patologice a dinţilor pot fi:

1. 
   tipul de masticaţie
   
2. 
   bruxismul
   
3. 
   forma dinţilor
   
4. 
   înălţimea coronară
   
5. 
   arcadele dentare atipice
   

Sursa 1
770. C.C. Suprasolicitarea funcţională a dinţilor ca factor etiologic a abraziunii patologice poate fi condiţionată de:

1. 
   caracterul salivei
   
2. 
   edentaţiile extinse
   
3. 
   parafuncţiile musculare
   
4. 
   hipertonusul muscular
   
5. 
   regimul alimentaţiei
   

Sursa 1
771. C.C. Datorită abraziunii patologice a dinţilor se produc modificări:

1. 
   în pulpa dentară
   
2. 
   în parodont
   
3. 
   în muşchii limbii
   
4. 
   în planşeul bucal
   
5. 
   în ATM
   

Sursa 1
772. C.C. Forma decompensată a abraziunii patologice a dinţilor produce dereglări în ATM:

1. 
   crepitaţii
   
2. 
   saltul articular
   
3. 
   zgomot
   
4. 
   luxaţii
   
5. 
   dureri
   

Sursa 1
773. C.C. Simptomele abraziunii patologice a dinţilor:

1. 
   modificări gustative
   
2. 
   modificări morfologice coronare
   
3. 
   modificări de poziţia limbii
   
4. 
   durerea provocată de agenţi termici
   
5. 
   respiraţia orală
   

Sursa 1
774. C.C. În formele abraziunii patologice dentare compensate se utilizează:

1. 
   gingivo-alveoloplastia şi protezarea
   
2. 
   majorarea DVO cu proteze dentare la indicaţii cu teste necesare
   
3. 
   majorarea spaţiului de inocluzie prin intervenţii ortodontice
   
4. 
   normalizarea elementelor ATM
   
5. 
   extracţia dinţilor abraziaţi
   

Sursa 1
775. C.C. La tratamentul protetic al abraziunii dentare localizate cu prezenţa breşelor dentare terminale bilaterale şi micşorarea DVO se va utiliza:

1. 
   gingivo-alveoloplastia în zona dinţilor abraziaţi
   
2. 
   gingivo-alveoloplastia în zona tuturor dinţilor
   
3. 
   coroane de înveliş pe dinţii afectaţi cu restabilirea DVO
   
4. 
   coroane de înveliş pe dinţii afectaţi fără restabilirea DVO deoarece ea va fi restituită cu proteze parţiale mobilizabile
   
5. 
   proteze parţiale mobilizabile
   

Sursa 1
776. C.C. În caz de abraziune patologică a dinţilor forma generaliazată decompensată şi complicată cu ocluzie redusă şi afectarea ATM se va proceda:

1. 
   iniţial se vor confecţiona proteze dentare unitare sau punţi dentare, restabilind DVO
   
2. 
   iniţial se va confecţiona o gutieră dento-gingivală, restabilind DVO
   
3. 
   în cîteva şedinţe se vor confecţiona proteze mobilizabile
   
4. 
   în cîteva şedinţe gutiere dento-gingivale se va corecta pînă la dispariţia simptomelor ATM
   
5. 
   iniţial pe parcursul a 3 - 4 săptămîni pacientul se va găsi sub supravegherea medicului
   

Sursa 1
777. C.C. În caz de abraziune patologică a dinţilor forma generaliazată decompensată şi complicată cu ocluzie redusă şi afectarea ATM pacientul va avea acuze la dereglări funcţionale a ATM:

1. 
   dureri
   
2. 
   absenţa excursiilor condililor articulari
   
3. 
   cracmente
   
4. 
   crepitaţii
   
5. 
   edem considerabil al ţesuturilor periarticulare
   

Sursa 1
778. C.C. Complicaţiile parodontale produse de abraziune patologică a dinţilor se manifestă prin:

1. 
   apariţia hipercimentozei
   
2. 
   apariţia semnelor de înfundare a dintelui
   
3. 
   lărgirea spaţiului periodontal cu mobilitatea dentară
   
4. 
   lărgirea spaţiului periodontal cu păstrarea stabilităţii dintelui
   
5. 
   migrarea dinţilor spre distal
   

Sursa 1
779. C.C. Abraziunea patologică atipică a dinţilor este localizată:

1. 
   pe feţele vestibulare şi orale ale dinţilor(ocluzii adînci cu acoperire majoră, ocluzie inversă)
   
2. 
   pe marginile incisivale ale frontalelor (cap-la-cap)
   
3. 
   la colet
   
4. 
   la ecuator
   
5. 
   numai pe cuspizi
   

Sursa 1
780. C.C. Sindromul Costen include următoarele simptome:

1. 
   cefalii
   
2. 
   luxaţia articulară unilaterală
   
3. 
   cracmente articulare
   
4. 
   dureri articulare
   
5. 
   dureri la deglutiţie
   

Sursa 1
781. C.C. Tratamentul profilactic al abraziunii dinţilor prevede intervenţiile asupra factorilor etiologici:

1. 
   înlăturarea parafuncţiilor musculare profesionale
   
2. 
   înlăturarea insuficienţei ţesuturilor dure ale dinţilor
   
3. 
   înlăturarea obiceiurilor alimentare nocive
   
4. 
   regimului de alimentaţie
   
5. 
   tratamentul protetic la timp în edentaţiile extinse
   

Sursa 1
782. C.C. Tratamentul medicamentos al abraziunii patologice a dinţilor:

1. 
   local: ionoforeză cu anestetici pentru lichidarea hiperesteziei dentinare
   
2. 
   local: remterapia
   
3. 
   local: fototerapia
   
4. 
   general: glicerofosfatul de calciu şi polivitamine
   
5. 
   irigări
   

Sursa 1
783. C.C. Ocluzia traumatică poate fi:

1. 
   primară
   
2. 
   secundară
   
3. 
   mixtă
   
4. 
   oblică
   
5. 
   tangenţială
   

Sursa 1
784. C.C. Ocluzia traumatică primară se produce cînd:

1. 
   parodontul este sănătos
   
2. 
   parodontul este afectat
   
3. 
   parodontul este suprasolicitat de microproteze
   
4. 
   parodontul nu este suprasolicitat
   
5. 
   microprotezele sînt în infraocluzie
   

Sursa 1
785. C.C. Ocluzia traumatică secundară se produce cînd:

1. 
   parodontul este afectat
   
2. 
   parodontul este sănătos
   
3. 
   microprotezele şi punţile dentare majorează DVO
   
4. 
   microprotezele şi punţile dentare sînt în infraocluzie
   
5. 
   microprotezele şi punţile dentare nu majorează DVO, însă au un relief ocluzal exagerat
   

Sursa 1
786. C.C. Pentru ocluzia traumatică mixtă este caracteristică suprasolicitarea:

1. 
   parodontului sănătos în ocluzia statică de microproteze
   
2. 
   parodontului sănătos în ocluzia dinamică de microproteze
   
3. 
   parodontului afectat de microproteze în ocluzia statică
   
4. 
   parodontului afectat de microproteze în ocluzia dinamică
   
5. 
   nu este caracteristică suprasolicitarea parodontului
   

Sursa 1
787. C.C. Din fcatorii direcţi ce generează producerea ocluziei traumatice primare după Karoly şi Peter fac parte:

1. 
   parafuncţiile musculare
   
2. 
   pierderea stopurilor ocluzale datorită abraziunii dinţilor
   
3. 
   edentaţii unidentare
   
4. 
   edentaţii extinse
   
5. 
   nu se respectă igiena cavităţii orale
   

Sursa 1
788. C.C. Pentru mobilitatea patologică a dinţilor de gradul 3 este caracteristic:

1. 
   dintele este mobil în sens vestibulo-oral
   
2. 
   dintele este mobil în sens mezio-distal
   
3. 
   dintele este mobil în sens vertical
   
4. 
   dintele este mobil în jurul axului
   
5. 
   dintele este mobil în sens oblic
   

Sursa 1
789. C.C. Sarcinile tratamentului ortopedo-protetic a afecţiunilor parodonţiului:

1. 
   echilibrarea ocluzală
   
2. 
   restabilirea integrităţii sistemului dentar la prezenţa spaţiilor interdentare
   
3. 
   lichidarea proceselor inflamatorii
   
4. 
   restabilirea morfo-funcţională a arcadelor dentare la prezenţa breşelor
   
5. 
   restabilirea ţesutului osos alveolar
   

Sursa 1
790. C.C. Conform clasificării Jankelson deosebim următoarele tipuri de contacte premature:

1. 
   contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori
   
2. 
   contacte pe versantele vestibulare ale cuspizilor linguali a premolarilor şi molarilor inferiori
   
3. 
   contacte pe versantele linguale ale cuspizilor vestibulari a premolarilor şi molarilor inferiori
   
4. 
   contacte pe suprafeţele palatinale a frontalilor superiori
   
5. 
   contacte pe marginile incisivale a frontalilor inferiori
   

Sursa 1
791. C.C. Şina provizorie după Kopeikin se confecţionează şi se fixează:

1. 
   se confecţionează în cavitatea orală din acrilat autopolimerizabil
   
2. 
   se confecţionează pe model din acrilat autopolimerizabil
   
3. 
   se confecţionează în laborator din acrilat termopolimerizabil
   
4. 
   se fixează prin cimentare
   
5. 
   se fixează cu clei de tip MK – 6
   

Sursa 1
792. C.C. Scopul imobilizării dinţilor la tratamentul afecţiunilor parodonţiului:

1. 
   distribuirea proporţională a forţelor funcţionale
   
2. 
   obţinerea unui complex rigid capabil să se opună forţelor transversale şi oblice
   
3. 
   obţinerea unui complex elastic capabil să amortizeze forţele transversale şi oblice
   
4. 
   dispovărarea dinţilor suprasolicitaţi
   
5. 
   restabilirea ţesutului osos lezat
   

Sursa 1
793. C.C. Orice şină trebuie să corespundă cerinţelor:

1. 
   să asigure imobilizarea dinţilor în toate direcţiile
   
2. 
   să asigure imobilizarea dinţilor numai în cea mai importantă direcţie - transversală
   
3. 
   să nu afecteze parodontul marginal
   
4. 
   să nu fie mobilizabilă
   
5. 
   să nu ducă la blocajul mişcărilor mandibulare
   

Sursa 1
794. C.C. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Jankelson prevede:

1. 
   în prima şedinţă – şlefuirea contactelor de cl. I
   
2. 
   în prima şedinţă – şlefuirea contactelor de cl. I şi cl. II
   
3. 
   în a doua şedinţă – şlefuirea contactelor de cl. II
   
4. 
   în a treia şedinţă – şlefuirea contactelor de cl.III
   
5. 
   ordinea şlefuirii după numărul claselor de contacte premature nu are importanţă
   

Sursa 1
795. C.C. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Schuyler prevede:

1. 
   şlefuirea contactelor premature în poziţia de OC şi I M
   
2. 
   şlefuirea contactelor premature în mişcarea mandibulei de propulsie
   
3. 
   şlefuirea contactelor premature în mişcarea mandibulei de retruzie
   
4. 
   şlefuirea contactelor premature în mişcarea mandibulei de lateralitate
   
5. 
   şlefuirea contactelor premature depistate pe modelele de diagnostic
   

Sursa 1

796. C.C. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Burlui prevede:

1. 
   în prima şedinţă - şlefuirea contactelor premature în plan vertical şi vestibulo-oral
   
2. 
   în prima şedinţă - şlefuirea contactelor premature în ocluzia dinamică
   
3. 
   în a doua şedinţă - şlefuirea în ocluzia dinamică la mişcările mandibulei din OC în IM
   
4. 
   în a treia şedinţă - şlefuirea contactelor premature în mişcările mandibulei de lateralitate
   
5. 
   în prima şedinţă - şlefuirea contactelor premature în mişcările antero-posterioare ale mandibulei
   

Sursa 1
797. C.C. Şlefuirea selectivă a contactelor premature în ocluzia distală după Kalamkarov:

1. 
   contactele premature se evidenţiază cu hîrtie de articulaţie la actul de deglutiţie
   
2. 
   contactele premature se evidenţiază cu hîrtie de articulaţie în OC
   
3. 
   se şlefuiesc contactele premature pe versantele vestibulare ale cuspizilor palatinali a dinţilor superiori
   
4. 
   se şlefuiesc contactele premature pe pantele distale a versantelor orale a cuspizilor linguali a inferiorilor
   
5. 
   se şlefuiesc contactele premature de pe dinţii frontali
   

Sursa 1

798. C.C. Şlefuirea selectivă a contactelor premature după metoda Schuyler-Kalamkarov prevede:

1. 
   şlefuirea în ocluzia distală
   
2. 
   şlefuirea în OC
   
3. 
   şlefuirea în ocluzia de IM
   
4. 
   şlefuirea în ocluzia de propulsie
   
5. 
   şlefuirea în ocluzia de lateralitate
   

Sursa 1
799. C.C. Şlefuirea selectivă a contactelor premature prevede:

1. 
   păstrarea contactelor dento-dentare după şlefuire
   
2. 
   lichidarea totală a contactelor dento-dentare
   
3. 
   lichidarea obstacolelor ce blochează mişcările mandibulare de propulsie
   
4. 
   lichidarea obstacolelor ce blochează mişcările mandibulare de lateralitate
   
5. 
   micşorarea DVO
   

Sursa 1
800. C.C. Tehnica şlefuirii selective prevede:

1. 
   utilizarea abrazivelor fine cu dimensiuni mici
   
2. 
   utilizarea abrazivelor fine cu dimensiuni medii şi mari
   
3. 
   utilizarea abrazivelor cu granulaţii mari, deoarece şlefuiesc mai bine şi mai rapid
   
4. 
   suprafeţele şlefuite sînt bine lustruite
   
5. 
   nu este obligatoriu de a lustrui suprafeţele şlefuite
   

Sursa 1

801. C.C. Obiectivele şlefuirii selective:

1. 
   respectarea reliefului ocluzal
   
2. 
   evitarea transformării suprafeţelor ocluzale în suprafeţe plane
   
3. 
   micşorarea DVO
   
4. 
   menţinerea DVO
   
5. 
   lichidarea contactelor dento-dentare
   

Sursa 1
802. C.C. Şlefuirea selectivă este indicată:

1. 
   în ocluzia traumatică primară la orice stadie
   
2. 
   în ocluzia traumatică primară nu este indicată
   
3. 
   în ocluzia traumatică secundară după lichidarea proceselor inflamatorii
   
4. 
   în ocluzia traumatică secundară la orice stadie
   
5. 
   în ocluzia traumatică mixtă concomitent cu tratamentul antiinflamator
   

Sursa 1
803. C.C. Tratamentul ortodontic al afecţiunilor parodonţiului este indicat:

1. 
   la lichidarea tremelor şi diastemelor apărute datorită migrării dinţilor
   
2. 
   în forme incipeinte ale patologiei
   
3. 
   nu are importanţă forma patologiei
   
4. 
   corectarea ocluziei inverse
   
5. 
   numai în ocluzia ortognatică
   

Sursa 1
804. C.C. Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate se confecţionează conform utmătoarelor tehnologii:

1. 
   dinţii ce urmează să fie extraşi se secţionează de pe model cu răzuirea a 2- 3 mm de ghips de pe apofiza alveolară
   
2. 
   dinţii iniţial se extrag, apoi se amprentează şi pe model se răzuieşte un strat de ghips de pe apofiza alveolară egal cu 2 – 3 mm
   
3. 
   dinţii ce urmează să fie extraşi se secţionează la nivelul coletului de pe modelul preliminar
   
4. 
   dinţii iniţial extraşi se restituie prin proteza parţial mobilizabilă acrilică după 7 zile
   
5. 
   proteza parţial mobilizabilă se confecţionează direct în cavitatea bucală
   

Sursa 1
805. C.C. Kalvelis consideră că echilibrul dintelui în arcada dentară este asigurat de:

1. 
   ţesutul osos alveolar
   
2. 
   ligamentul interdentar
   
3. 
   ligamentul periapical
   
4. 
   forţa de masticaţie
   
5. 
   forţa de deglutiţie
   

Sursa 1

806. C.C. Beerstecher şi Bell afirmă că patogenia migrărilor dentare este complexă şi influenţată de :

1. 
   traumatismul mecanic de lungă durată
   
2. 
   traumatismul acut
   
3. 
   edemul periodonţiului
   
4. 
   edemul organului pulpar
   
5. 
   muşchii periorali
   

Sursa 1
807. C.C. Factorii ce provoacă migrările dentare pot fi:

1. 
   locali
   
2. 
   distantaţi
   
3. 
   generali
   
4. 
   dezechilibraţi
   
5. 
   echilibraţi
   

Sursa 1
808. C.C. Migrarea dinţilor lipsiţi de antagonişti în plan vertical poate fi:

1. 
   împreună cu apofiza alveolară
   
2. 
   fără modificări a apofizei alveolare
   
3. 
   cu deriglări respiratorii
   
4. 
   cu deriglări gustative
   
5. 
   cu deriglări de deglutiţie
   

Sursa 1
809. C.C. Gavrilov sistematizează migrările dentare în:

1. 
   migrări verticale ale dinţilor superiori s-au inferiori
   
2. 
   migrări verticale reciproce ale dinţilor superiori şi inferiori
   
3. 
   migrări voluntare
   
4. 
   migrări asociate
   
5. 
   migrări echilibrate
   

Sursa 1
810. C.C. Cojocaru după raportul suprafeţei ocluzale a dintelui migrat vertical cu nivelul planului de ocluzie deosăbeşte următoarele grade de migrări:

1. 
   pînă la 2,5 mm
   
2. 
   de un grad uşor înclinat
   
3. 
   de la 2,6 pînă la 5,0 mm
   
4. 
   de un grad înclinat mediu
   
5. 
   nici un răspuns nu este corect
   

Sursa 1
811. C.C. În clinică se întîlnesc următoarele forme de migrări dentare în plan sagital:

1. 
   meziale
   
2. 
   proximale
   
3. 
   distale
   
4. 
   proporţionale
   
5. 
   excentrice
   

Sursa 1
812. C.C. Migrările dinţilor în plan transversal pot fi generate de :

1. 
   caracterul alimentelor
   
2. 
   forţele musculare ale limbii
   
3. 
   forţele muşchilor periorali
   
4. 
   forţele muşchilor coborîtori
   
5. 
   forţele muşchilor ridicători
   

Sursa 1

813. 
     C.C. La determinarea gradului de migrare verticală a unui dinte modelele de diagnostic se studiază:
     

1. 
   separat
   
2. 
   în ocluzia anterioară
   
3. 
   în olcuzia posterioară
   
4. 
   în ocluzia laterală
   
5. 
   în ocluzia centrică
   

Sursa 1
814. C.C. Migrările dinţilor în sens distal pot fi:

1. 
   unidentare
   
2. 
   bidentare
   
3. 
   numai la maxilă
   
4. 
   numai la mandibulă
   
5. 
   nu se întîlnesc
   

Sursa 1
815. C.C. Gradul înclinărilor dentare se determină:

1. 
   cu PH-metrul
   
2. 
   vizual
   
3. 
   cu paralelograful
   
4. 
   cu gnatodinamometrul
   
5. 
   este imposibil de a fi determinat
   

Sursa 1
816. C.C. Repoziţionarea mandibulei la tratamentul migrărilor dentare este indicată:

1. 
   la deplasdarea distală a mandibulei
   
2. 
   la absenţa deplasării distale a mandibuleiî
   
3. 
   la micşorarea spaţiului interalveolar şi a etajului inferior a feţei
   
4. 
   la deplasarea metială a mandibulei
   
5. 
   la deplasarea transversală a mandibulei
   

Sursa 1
817. C.C. Simptoamele clinice ale migrărilor dentare depind de:

1. 
   maxilarul la care sînt absenţi dinţi
   
2. 
   starea ţesuturilor parodontului dinţilor antagonişti celor absenţi
   
3. 
   intensitatea actului de masticaţie
   
4. 
   tipul de ocluzie
   
5. 
   DVO
   

Sursa 1
818. C.C. În cazurile de imposibilitatea creerii parolelismului dintre dinţii migraţi limitrifi breşei arcadei dentare se utilizează punţi dentare:

1. 
   obişnuite
   
2. 
   după Jiide
   
3. 
   după Rîndaşu
   
4. 
   punţi dentare nu se confecţionează
   
5. 
   răspunsuri corecte nu sînt
   

Sursa 1
819. C.C. Extracţia dinţilor migraţi este indicată:

1. 
   nu se extrag
   
2. 
   cînd au provocat complicaţii inflamatoare
   
3. 
   cînd au o înclinare de 5-10 grade
   
4. 
   cînd sînt procese periapicale cu manifestări la distanţă
   
5. 
   cînd au migrat vertical cu 1-2 mm
   

Sursa 1
820. C.C. Datorită denivelării planului de ocluzie produse de migrările dentare la examenul aTM se vor depista:

1. 
   edem
   
2. 
   dureri
   
3. 
   zgomote articulare
   
4. 
   luxaţii mandibulare
   
5. 
   nici un răspuns nu este corect
   

Sursa 1
821. C.C. Migrările dentare meziale pot fi:

1. 
   corpusculare
   
2. 
   cu înclinare
   
3. 
   centrice
   
4. 
   excentrice
   
5. 
   superfeciale
   

Sursa 1
822. C.C. Durata tratamentului chirurgical-ortodontic a migrărilor dentare depinde de:

1. 
   gravitatea migrării
   
2. 
   starea fibromucoasei cîmpului protetic
   
3. 
   numărul dinţilor migraţi
   
4. 
   starea funcţională a muşchilor periorali
   
5. 
   starea funcţională a muşchilor temporali
   

Sursa 1
823. C.C. În situaţiile clinice de migrări dentare cînd înclinaţiile axiale ale dinţilor limitrofi breşei depăşesc 45 grade pentru a compensa convergenţa lor se va efectua:

1. 
   extracţia dinţilor migraţi
   
2. 
   devitalizarea,şlefuirea şi utilizarea diferitor dispozitive corono-radiculare,apoi protezarea
   
3. 
   utilizarea punţilor dentare excepţionale fără devitalizarea dinţilor migraţi
   
4. 
   şlefuirea dinţilor migraţi fără devitalizarea preventivă
   
5. 
   tratamentul protetic este contraindicat
   

Sursa 1
824. C.C. Tratamentul protetic la prezenţa migrărilor dentare orizontale cu înclinările axelor dinţilor limitrofi breşei de 45 grade se efectuiază cu punţi dentare:

1. 
   două bucăţi
   
2. 
   dintr-o bucată
   
3. 
   excepţionale cu croşetul Askers
   
4. 
   excepţionale cu sistem telescopic
   
5. 
   punţile dentare sînt contraindicate
   

Sursa 1
825. C.C. La aplicarea protezelor parţiale mobilizabile ca dispozitiv curativ la tratamentul migrărilor dentare verticale spaţiul protetic este obţinut datorită:

1. 
   înfundării dinţilor migraţi şi micşorării înălţimii debnto-alveolare
   
2. 
   rezorbţiei apofizei alveolare sub baza protezei
   
3. 
   înfundării tuturor dinţilor restanţi şi micşorării înălţimii dento-alveolare
   
4. 
   rezorbţiei apofizei alveolare pe toată întinderea
   
5. 
   numai prin şlefuirea ţesuturilor dentare
   

Sursa 1
826. C.C. Din punţile dentare excepţionale utilizate la tratamentul protetic a edentaţiilor parţiale complicate cu migrări dentare fac parte:

1. 
   cele cu corpul de punte tangenţial
   
2. 
   cele provizorii
   
3. 
   sistemul telescopat
   
4. 
   după Rîndaşu
   
5. 
   aşa punţi dentare nu există
   

Sursa 1
827. C.C. Din simptoamele clinice în afecţiunele ATM fac parte:

1. 
   spasmul muscular
   
2. 
   hipertonusul musuclar
   
3. 
   hipertrofia musculară
   
4. 
   hipotonusul muscular
   
5. 
   sistemul muscular nu se afectează
   

Sursa 1
828. C.C. Din factorii etiologici a maladiilor ATM fac parte:

1. 
   ocluzie biprgnată
   
2. 
   abraziune patologică generalizată a dinţilor gradul II, forma decompensată
   
3. 
   abraziune patologică generalizată a dinţilor gradul II, forma compensată
   
4. 
   traumă mandibulară prin cădere
   
5. 
   bruxizmul nocturn
   

Sursa 1
829. C.C. La pacienţii cu artroza ATM examenul cinematicii mandibulare v-a depista următoarele semne caracteristice:

1. 
   limitarea mişcărilor mandibulare
   
2. 
   devieri mandibulare la deschiderea gurii
   
3. 
   instalarea uşoară a mandibulei în relaţie de o.c.
   
4. 
   devieri mandibulare la închiderea gurii
   
5. 
   instalarea uşoară a mandibulei în relaţie de postură
   

Sursa 1

830. C.C. Conform clasificării afecţiunelor ATM Kalamkarov şi Petrosov sindromul disfuncţional include:

1. 
   sindromul neuromuscular
   
2. 
   sindromul ocluzio-articular
   
3. 
   subluxaţiile mandibulare
   
4. 
   sindromul algic facial
   
5. 
   sindromul algic mandibular
   

Sursa 1
831. C.C. Indicaţi formele clinice ale afecţiunelor ATM după Kalamkarov,Petrosov:

1. 
   artrite
   
2. 
   osteolizis
   
3. 
   osteoscleroză
   
4. 
   artroze
   
5. 
   forme mixte
   

Sursa 1
832. C.C. Din simptoamele sindrmului Costen referitor la ATM fac parte:

1. 
   eliminări din ductul auditiv – extern
   
2. 
   otalgii
   
3. 
   dureri orbitale
   
4. 
   zgomot în urechi
   
5. 
   crepetaţii
   

Sursa 1
833. C.C. Auscultaţia ATM se efectuiază în timpul diversilor mişcări mandibulare şi permite de a evedenţia:

1. 
   structura ATM
   
2. 
   înălţimea tuberculului articular
   
3. 
   crepetaţiile
   
4. 
   cracmntele
   
5. 
   sulturile condililor articulari
   

Sursa 1
834. C.C. La palparea muşchilor mobilizatori ai mandibulei în afecţiunele ATM se v-a determina:

1. 
   forma afecţiunii
   
2. 
   tonicitatea musculară
   
3. 
   zonele dureroase
   
4. 
   zonele de inserţie musculară
   
5. 
   grosimea şi lungimea muşchiului
   

Sursa 1

835. C.C. Indicaţi varietăţile de patologii ale arcadelor dentare responsabile de declanşarea artroazelor ATM:

1. 
   abraziunea patologică a ţesuturilor dentare
   
2. 
   absenţa dinţilor laterali
   
3. 
   absenţa dinţilor de minte
   
4. 
   absenţa proceselor de atrofie a maxilarelor
   
5. 
   ocluzie biprognată
   

Sursa 1
836. C.C. Diagnosticul diferenţiat dintre artrit şi artroza ATM se stabileşte în baza semnelor radiologice caracteristice:

1. 
   în caz de artrită fisura articulară este uniform îngustată
   
2. 
   în caz de artroză condilul articular este deformat
   
3. 
   în caz de artrită tuberculul articular este absent
   
4. 
   în caz de artroză toate componentele sînt prezente
   
5. 
   diagnosticul diferenţiat prin metode radiografice este imposibil
   

Sursa 1
837. C.C. Condiţiile luxaţiei meniscului ATM pot fi:

1. 
   spasmul muşchiului pterigoidian lateral
   
2. 
   slăbirea legăturii dintre menisc şi condilul articular a mandibulei
   
3. 
   spasmul muşchiului masseteric
   
4. 
   acoperirea dinţilor frontali inferiori de cei superiori cu 2/3
   
5. 
   absenţa molarilor 3 la mandibulă
   

Sursa 3
838. C.C. Etiologia sindromului disfuncţional ocluzio-articular a ATM:

1. 
   absenţa molarilor şi premolarilor la un maxilar
   
2. 
   absenţa molarilor şi premolarilor la ambele maxilare
   
3. 
   absenţa incisivilor la un maxilar
   
4. 
   absenţa incisivilor la ambele maxilare
   
5. 
   deformaţia planului de ocluzie
   

Sursa 1
839. C.C. Sindromul disfucnţional ocluzio-articular a ATM se caracterizează cu:

1. 
   dureri în muşchii masticatori
   
2. 
   dureri în zona planşeului bucal
   
3. 
   cracmente în ATM
   
4. 
   deriglări fonetice
   
5. 
   deriglări fizionomice
   

Sursa 1
840. C.C. Diagnosticul diferenţiat dintre sindromul disfucnţional ocluzioarticular şi artroze ale ATM se efectuiază în baza rezultatelor:

1. 
   palparii ATM
   
2. 
   examenului radiologic a ATM
   
3. 
   determinării RH-lui salivei
   
4. 
   gnatodinamometrie
   
5. 
   examenului electromiografic
   

Sursa 1
841. C.C. Conform tabloului clinic al sindromului disfuncţional ocluzio-aerticular a ATM condiţionat de absenţa dinţilor laterali V.Banuh deosăbeşte următoarele forme clinice:

1. 
   acută cu manifestări clinice din partea ATM
   
2. 
   activă cu manifestări clinice din partea ATM
   
3. 
   latentă,fără manifestări clinice din partea ATM
   
4. 
   exacerbată,fără manifestări clinice din partea ATM
   
5. 
   exacerbată cu manifestări clinice musculare
   

Sursa 4
842. C.C. Pentru forma clinică latentă a sindromului disfuncţional ocluzio-articular a ATM condiţionată de absenţa dinţilor laterali este caracteristic:

1. 
   prezenţa ocluzelor din partea ATM
   
2. 
   absenţa ocluzelor din partea ATM
   
3. 
   modificări ale respiraţiei
   
4. 
   deriglări dintre coraportul componentelor ATM
   
5. 
   deriglări ale funcţiilor musculare
   

Sursa 4
843. C.C. Pentru forma clinică activă a sindromului disfuncţional ocluzio-articular a ATM condiţionat de absenţa dinţilor laterali este caracteristic:

1. 
   absenţa acuzelor din partea ATM
   
2. 
   prezenţa cracmentelor în ATM
   
3. 
   prezenţa crepetaţiilor în ATM
   
4. 
   oboseală musculară
   
5. 
   deriglări de fonaţie
   

Sursa 4
844. C.C. La tratamentul protetic în caz de artroaze a ATM se utilizează:

1. 
   proteze parţiale mobilizabile scheletate cu suprafaţa ocluzală turnată
   
2. 
   punţi dentare cu normalizarea DVO şi a contactelor dento-dentare
   
3. 
   proteze parţiale mobilizabile fără restabilirea DVO
   
4. 
   proteze parţiale mobilizabile fără normalizarea rapoartelor mandibulocraniene
   
5. 
   proteze dentare la indicaţii cu crearea contactelor dento-dentare simultane
   

Sursa 1
845. C.C. La rînd cu tratamentul ortopedo-protetic în terapia artroazelor ATM se utilizează:

1. 
   masajul
   
2. 
   electroforeza
   
3. 
   irigaţiile orale
   
4. 
   ultrasunetul
   
5. 
   razele UV
   

Sursa 3
846. C.C. Din aparatele destinate pentru limitarea deschiderii gurii la tratamentul luxaţiilor mandibulare obişnuite se utilizează:

1. 
   aparatul Petrosov
   
2. 
   aparatul Schvarz
   
3. 
   aparatul Hodorovici-Burgonski
   
4. 
   aparatul Karghaus
   
5. 
   aparatul Haupl
   

Sursa 3
847. C.C. Diagnosticul diferenciat a luxaţiei meniscului se efectuiază în baza:

1. 
   inspecţiei zonei ATM
   
2. 
   artrografiei
   
3. 
   radiografiei obişnuite
   
4. 
   Tomografiei computerizate
   
5. 
   electroradiografiei
   

Sursa 3
848. C.C. În tratamentul complex al luxaţiilor mandibulare obişnuite se utilizează:

1. 
   aparate ce limitează deshiderea gurii
   
2. 
   masajul muşchilor mobilizabili şi a ATM
   
3. 
   exerciţii la normalizarea cinematicei mandibulare
   
4. 
   normalizarea respiraţiei nazale
   
5. 
   se utilizează numai aparate speciale
   

Sursa 3
849. C.C. Valorile microcurenţilor între piesele protetice şi fibromucoasă se determină cu:

1. 
   PH-metrul
   
2. 
   Microamnermetrul
   
3. 
   Gnutodinamometrul
   
4. 
   Microvoltmetrul
   
5. 
   Parodontometrul
   

Sursa 3
850. C.C. Stomatita toxică condiţionată de protezele dentare metalice poate fi asociată şi cu parastezii ale fibromucoasei cum ar fi :

1. 
   sensaţii de amurţire
   
2. 
   sensaţii de înţepături
   
3. 
   sensaţii de prezenţa unui corp străin rece
   
4. 
   sensaţii de frigere
   
5. 
   sensaţii de scădere a auzului
   

Sursa 3
851. C.C. La bolnavii cu stomatite toxice condiţionate de proteze dentare metalice scade activitatea feremenţilor:

1. 
   în salivă
   
2. 
   în ţesuturile dentare
   
3. 
   în fibromucoasă
   
4. 
   în ţesuturl osos
   
5. 
   în periodonţie
   

Sursa 3
852. C.C. Rezultatele analizei generale a sîngelui la bolnavii cu stomatite toxice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice ne confirmă că:

1. 
   modificări nu sînt
   
2. 
   eritropenie
   
3. 
   leucocitoză iar mai tîrziu leucopenie
   
4. 
   majorarea eritrocitelor
   
5. 
   nici un răspuns nu este corect
   

Sursa 3
853. C.C. Alergenii ce provoacă reacţii alergice la protezele dentare metalice şi acrilice sînt haptenii:

1. 
   monomerului
   
2. 
   Ni
   
3. 
   Cr
   
4. 
   Polimerului
   
5. 
   Coloranţilor
   

Sursa 3
854. C.C. Bolnavii cu stomatite alergice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice prezintă acuze:

1. 
   hiposalivaţie – uscăciune orală
   
2. 
   sensaţii de frigere a fibromucoasei logei protezei
   
3. 
   sensaţii de frigere a limbii
   
4. 
   sensaţii de gust dulce
   
5. 
   sensaţii de gust metalic
   

Sursa 3
855. C.C. Din simptoamele obiective a stomatitei alergice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice fac parte:

1. 
   sensaţii de amurţire a buzelor
   
2. 
   hiperemia fibromucoasei cavităţii orale
   
3. 
   hiperemia roşului buzelor
   
4. 
   hiperemia faringelui
   
5. 
   spasm muscular
   

Sursa 3
856. C.C. Caracteristic pentru stomatitele alegice condiţionate de proteze dentare mobilizabile acrilice este:

1. 
   edem a fibromucoasei obrajilor
   
2. 
   edem a palatului dur
   
3. 
   edem a fibromucoasei limbii
   
4. 
   prezenţa imprimărilor dinţilor pe suprafeţele laterale ale limbii
   
5. 
   dureri parodontale
   

Sursa 3
857. C.C. Din simptoamele generale ale stomatitelor alergice produse de proteze dentare metalice s-au acrilice fac parte:

1. 
   exitabilitate
   
2. 
   dureri epigastrale
   
3. 
   insomniei
   
4. 
   disconfort general
   
5. 
   tusă
   

Sursa 3
858. C.C. Vasilenko clasifică stomatitele protetice condiţionate de protezele dentare mobilizabile acrilice:

1. 
   de focar
   
2. 
   difuze
   
3. 
   la maxilă
   
4. 
   la mandibulă
   
5. 
   incompatibilitate (prozopalgii)
   

Sursa 3
859. C.C. După Gavrilov stomatita traumatică condiţionată de protezele dentare mobilizabile se caracterizează prin prezenţa:

1. 
   focarilor de inflamaţie
   
2. 
   decubitusului
   
3. 
   absenţa proceselor inflamatorii
   
4. 
   deriglări de ocluzie
   
5. 
   dureri în ATM
   

Sursa 3
860. C.C. Din testele de diagnostic diferenţiat a stomatitelor toxico-chimice şi alergice fac parte:

1. 
   determinarea microcurenţilor în cavitatea orală
   
2. 
   determinarea corectă a DVO
   
3. 
   determinarea calităţii şi construcţiei protezelor dentare
   
4. 
   parodontometria
   
5. 
   PH-metria salivei
   

Sursa 3
861 C.S.Care forţe sunt cele mai favorabile al tratamentului ortodontic la adulţi:

1. 
   uşoare;
   
2. 
   mari;
   
3. 
   exagerate;
   
4. 
   nu importă;
   
5.