Arnica – curbatura, nu-si gaseste locul in pat. Cord suprasolicitat, fara insuficienta.
Bellis perenis – astenia predomina in coapse, dureroasa – ciclisti, gradinari.
Sarcolactic acid – efort, gripa, dispnee cardiaca
Cocculus – efort prelungit, in imobilitate, cu privare de somn.
ASTENIE DUPA TRAUMATISM AFECTIV
Arnica – dilutie inalta
Gelsemium – remediul vestilor proaste. Lent, epuizat fizic, tremuraturi.
Nux vomica – abuz de stimulente, om de afaceri surmenat si supraalimentat, iritabil.
Kali phosphoric – epuizat nervos, anxios, memoria diminuata, tulburari de dinamica sexuala – anerectie sau erectie precoce si mai ales epuizare dupa actul sexual (Kali c.)
Tresare la zgomot si contact, doarme prost. Studenti cefalalgici.
Calcarea phosphorica – astenie mai mica, cefalee la efort intelectual.
Phosphoric acid – astenie maxima, indiferenta, depresie.
Picric acid – dificultate in miscarea picioarelor, rahialgii, cefalee. Priapism.
Zincum – epuizat, fara memorie, < de vin, < de privare de somn.
Lachesis – astenia alcoolicilor moderni, artistilor alcoolici.
ASTENIE DUPA PIERDERE DE LICHIDE ORGANICE
Sange
China – hemoragii, alaptare prelungita, diaree, spermatoree, supuratii cronice, insomnie.
Helonias – femeie cu senzatia de greutate pelvina (Sepia), menometroragie, leucoree
Aletris farinosa – “China genitala” – menstre abundente, in avans, leucoree, prolaps.
Lichid seminal
Kali phosphoric si Kali carbonic – epuizati dupa coit. Kali carb. si transpira mult si are dorso-lombalgii dupa coit.
Staphysagria – sentiment de vina dupa masturbare si idei obscene, astenie sexuala.
Agnus castus – TDS – dorinta, erectia scazute, retractia organelor genitale.
Caladium – astenie generala, intoxicatie tabacica, dorinta sexuala pastrata, erectie slaba.
Lycopodium – astenie sexuala, dorinta pastrata, ejaculare precoce sau intarziata.
ASTENIA BATRANULUI
Phosphorus – repulsie pentru efort, parapareza.
Causticum – iritabil dar empatic, parapareza, tulburari sfincteriene – incontinenta.
Hyosciamus – logoreic, neincrezator, batjocoritor, epuizat de gelozie, se plimba gol.
Conium – astenie musculara, vertij agravat culcat, depresiv, dezinteresat, abulic.
ASTENICI TUBERCULINICI
Natrium muriaticum – tineri astenici si demineralizati, slabiciunea muschilor dorsali si lombari, agravati de orice efort, la ora 10, in pat, la mare sau la intoarcerea dela mare.
Iritabil agravat de contradictie si de consolare, solitar.
Silicea – hipersensibil, asimileaza greu, copil care a mers tarziu, transpira la cap si picioare, friguros, agitat si temator, agravat de efort intelectual.
Infectii cronice de dinti, sinusuri, bronhii, oase.
Calcarea phosphorica – copil distrat, neatent, fatigabil, dar inteligent si sensibil, student surmenat, depasit de munca sa, care-i provoaca cefalee.
Kali carbonic – astenic si deprimat, trasaturi trase, edem al coltului intern al pleoapei superioare, privire obosita, efort dificil cu dispnee si insuficienta cardiaca mica, digestie grea cu constipatie si meteorism, act sexual dificil, urmat de astenie mare, tremuraturi, transpiratie, lombalgii. Psihic iritabil, fricos, se teme de singuratate.
Sulphur iodat – la granita cu psora. Hipertiroidian agravat de caldura, cauta aer curat.
Astenic dimineata si la trezirea din somn.
Phosphorus – astenie, slabiciunea coloanei vertebrale, tremuraturi la efort, aversiune pentru efort fizic sau psihic. Astenie periodica sau astenie inexplicabila ce poate anunta schizofrenia.(Natr.mur.). Cefalee cu nevoia de a se odihni. Atipeste ziua, seara.
Tuberculinum Koch – astenic nervos, agitat, slabit, doarme prost, transpira la efort si la ora 2. Astenie matinala.
ASTENICI PSORICI
Sulphur – astenic mai ales dimineata, trebuie sa se sprijine de ceva
Psorinum – astenic friguros, areactiv, epuizat, anxios, disperat cu idei suicidare, respinge compania din cauza oboselii.
ASTENICI SICOTICI
Thuya – obosit cronic, idei obsesive.
Natrium sulphuricum – astenic deprimat, greoi, orice efort este penibil.
Medorrhinum – obosit ameliorat seara si la mare, agitatie sterila, mereu in intarziere.
ASTENICI LUETICI
Calcarea fluorica – fragilitate vasculara si ligamentara. Fara putere, dar suplu, adaptabil.
Mercurius solubilis – repulsie pentru efort, care-l agraveaza si-i da tremuraturi.
Phytolacca – astenie, membre rigide si tremuratoare la efort, dezinteres la toate.
Luesinum – obosit dimineata la trezire, agravat seara si noaptea, doarme prost, neodihnitor. Dificultate de concentrare, pierde memoria, inapt pentru munca intelectuala abstracta.
BIBLIOGRAFIE
Algazi Jacques – Homeopathie en psychiatrie – Maloine 1989 Paris.
Synthesis Ed. 7
ELEVUL CU PROBLEME ŞI HOMEOPATIA
http://teleianuhomeopat.3x.ro/elevii_problema.htm
de Dr Robert BOURGARIT
Traducere şi punere în pagină Dr. Ioan Teleianu
Este destul de greu de definit, intr-un singur cuvant, semnificaţia mai complexa a ceea ce vrem să spunem când ne referim la expresiile comune, că, de ex. un un copil e „rău” sau „dificil”
Dacă astfel de copii au probleme legate de învăţătură acest lucru poate ţine de propria lor constituţie psihică, de caracterul lor dar şi de circumstanţe care nu mai depind chiar de ei înşişi.
Adică, am putea spune că definindu-i ca atare, nu însemnează că ei singuri sunt responsabili de dificultatea de a învăţa ci mai degraba că ei traduc această dificultate printr-un anumit comportament astfel etichetat.
Adesea sunt catalogaţi pe scurt ca LENEŞI, dar ei nu sunt aşa în realitate.
Dacă am defini lenevia prin refuzul deliberat de a lucra copilul dotat cu o inteligenţă medie nu refuză niciodată să lucreze pentru o raţiune deliberată. Judecata lui de valoare nu-i permite acest demers înaintea unei vârste situate în jurul pubertăţii. Până atunci dificultatea de a învăţa este un fel de fenomen involuntar şi inconştient.
Există două motivaţii pentru a explica comportamentul normal al copilului considerat studios:
Curiozitatea de a cunoaşte şi a-şi explica şi înţelege cât de cât ce este în jurul lui, şi
Dorinţa de a place şi a fi pe placul cadrului didactic care este identitatea de reprezentare a mamei sale la şcoală.
Dacă una din aceste două motivaţii îi lipseşte, se produce un fenomen de inhibiţie a atenţiei lui şi a capacităţii de a memoriza ceea ce se predă (de fapt ceea ce se spune) în clasă.
Această inhibiţie este deci explicabilă prin două mecanisme care nu mai tin de el: fie de a înceta să mai vrea să cunoască ce se întâmplă în mediul său, pierzând curiozitatea lui naturală, fie nu mai are nicio raţiune de a face plăcere invăţătorului sau profesorului său.
Pierderea curiozităţii sale naturale nu are totdeauna aceiaşi origine. În anumite cazuri el are dificultăţi în a înregistra infinitele şi dificilele informaţii noi pe care le comportă un program şcolar în aparenţă elementar. Unii îşi fixează cu greutate atenţia lor, pentru că au o imaginaţie debordantă. Ar trebui readuşi în mod constant la realitatea din clasă. Pentru alţii există o lipsă de interes pentru tot, adesea în raport cu dificultăţile de ordin afectiv din familia lor. Este un fel de refuz inconştient de a se integra în viaţă, ca şi când ea n-ar mai merita să fie trăită.
În acel refuz de a face plăcere, se regăsesc adesea aceleaşi motivaţii afective. Dar ele vin fie din familie, cum am spus, fie ţin de personalitatea cadrului didactic. Dacă personalitatea acestuia a afectat copilul prin indiferenţă sau ostilitate faţă de el, copilul refuză să mai asculte. Şi aici, iată că nimic nu este deliberat nici gândit, dar el refuză ceea ce-i oferă pedagogul pentru că el nu se simte iubit şi acceptat.
Cauzalităţile legate de ceea ce denumim LENEVIE sunt deci foarte imbricate şi foarte numeroase. Ele sunt foarte greu de modificat şi imposibil de suprimat. Idealul ar putea fi, evident, să punem copilul în acele condiţii încât el să fie perfect împlinit şi realizat, dar nimic nu este mai greu în această privinţă.
Ne mulţumim doar cu încercarea de a-l ajuta să se adapteze la situaţii care nu pot fi schimbate şi acest lucru este cel care este solicitat medicului. Dacă el este homeopat el trebue să judece în termeni de simptome pentru a încerca să găsească remediul care va putea favoriza acestă adaptare.
Personal am început prin a clasa aceşti copii în diferite categorii după un prim simptom care este cel al COMPORTAMENTULUI GLOBAL ; eu văd în ei: :
FRICOŞI
TIMIZI
DISTRAŢI
LENŢI
AGITAŢI
OPOZANŢI
Vom trece în revistă aceste diferite grupe de copii, încercând să analizăm caste comportamente luate ca simptome complementare. Plecând de la un astfel de grup simptomatic va putea fi ales un oarecare număr de remedii şi vom încerca să înţelegem modalitatea de a recunoaşte între ele pe cel care corespunde cel mai bine fiecărui caz.
Dostları ilə paylaş: |