World health organization

8. ADAPTAREA MĂSURILOR PENTRU UTILITĂŢILE DE APROVIZIONARE CU APĂ LA FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME.

193. 
     Prezentul capitol descrie câteva dintre cele mai importante măsuri de adaptare, şi acţiunile întreprinse de operatorii reţelelor de apă în vederea asigurării permanenţei în alimentarea cu apă potabilă în timpul fenomenelor meteorologice extreme. Prezentul capitol se concentrează asupra secetelor şi inundaţiilor, însă principiile subliniate aici pot fi aplicate şi altor fenomene meteorologice extreme. Mulţi furnizori de apă²¹ au deja, sau sunt în curse de implementare, a măsurilor de adaptare din mai multe motive. Adesea, şi în special atunci când sistemul iniţial nu a fost gândit în acest context (de ex. creşterea demografică), ieste greu de sesizat că aceste măsuri sunt adecvate inclusiv pentru a diminua impactul schimbărilor climatice sau ale fenomenelor meteorologice extreme, indiferent de scopul lor iniţial.
     
     
     
194. 
     Este de aşteptat ca schimbările climatice să afecteze disponibilitatea şi calitatea apei brute, ceea ce la rândul lor vor afecta eficienţa proceselor de tratare a apei potabile şi stabilitatea procesului de distribuţie a apei potabile. În termeni generali, furnizorii de apă vor trebui să ia în considerare măsurile de adaptare pentru a face faţă unor variaţii cantitative mai mari (disponibilitatea apei brute şi cererii consumatorilor); şi unei variaţii calitative mai mari pentru a asigura furnizarea apei potabile. Astfel, pentru a asigura furnizarea sigură şi permanentă a apei în timpul fenomenelor meteorologice extreme trebuie luate măsuri în toate sectoarele sistemului de alimentare cu apă – cu privire la sursele de apă (captări şi acvifere); colectarea, tratarea şi distribuţia apei, dar şi în gestionarea cererilor şi a utilizării locale a apelor.
     

8.1. MĂSURI DE ADAPTARE PENTRU SECETĂ

8.1.1. Măsuri pentru asigurarea funcţionării permanente a utilităţilor de alimentare cu apă

195. 
     Seceta presupune lipsa apei. Lipsa apei se poate extinde pe perioade mari de timp, iar distincţia dintre managementul operaţional al apei în timpul împuţinării apei şi măsurile de urgenţă pe timp de secetă sunt mult mai clare decât, să spunem, în cazul unei inundaţii majore. Astfel, asigurarea continuă a apei potabile de bună calitate în timpul secetelor trebuie în mod normal considerate drept parte din managementul operaţional permanent în timpul împuţinării apei. Astfel, multe dintre măsurile de adaptare adoptate în regiunile cu cantităţi reduse de apă sunt la fel de relevante în timpul perioadelor de secetă (indiferent de regiune).
     
     
     
196. 
     Ca şi în cazul managementului resurselor de apă în orice tip de fenomen meteorologic extrem, este foarte important să se ia în considerare eventualele impacturi (şi astfel opţiunile de adaptare) asupra întregului sistem de alimentare cu apă, de la sursă până la robinet. Atunci când se analizează măsurile de adaptare trebuie evaluată intercorelarea măsurilor în cadrul sistemului de alimentare.
     

Managementul surselor şi rezervoarelor

197. 
     Managementul atent al resurselor de apă este esenţial pentru furnizarea de apă de bună calitate în condiţii de secetă. Furnizorii de apă trebuie să colaboreze cu mai multe părţi implicate pentru a înţelege condiţiile climatice şi meteorologice în care vor opera, şi de asemenea cu cele responsabile pentru protecţia mediului şi managementul apelor şi utilizării terenului în zonele captărilor.
     
     
     
198. 
     Furnizorii de apă trebuie să deţină mijloace eficiente de comunicare cu unităţile de prognozare meteorologică pentru a se asigura evidenţierea prognozelor de secetă pe termen lung şi scurt şi activarea planurilor de gestionare a secetei.
     
     
     
199. 
     Ca parte a activităţilor de evaluare comprehensivă a riscului şi de management (integrate în cadrul Planului pentru Siguranţa Apei [vezi OMS Ediţia 3]), furnizorii de apă trebuie să identifice riscurile legate de disponibilitatea şi calitatea resurselor de apă, impuse de secetă.
     
     
     
200. 
     Furnizorii trebuie să colaboreze cu agenţiile meteorologice şi de mediu pentru a stabili estimările sau modelele statistice pentru mai multe tipuri de scenarii. Acestea trebuie bazate în general pe „perioadele de revenire”, sau frecvenţele, secetelor. Astfel pot fi create detalii ale scenariilor pentru situaţii ce pot apare anual, o dată la 5 ani sau o dată la 20 de ani. Unde este cazul, aceste scenarii pot fi corelate cu alte activităţi de management al resurselor de apă precum planurile de management al bazinelor hidrografice întocmite în baza Directivei Cadru Europene pentru Apă. Apoi furnizorii trebuie să utilizeze aceste scenarii drept premise de planificare pentru evaluarea riscurilor asupra calităţii şi cantităţii apei furnizate (a se vedea capitolul 6).
     

Măsuri proactive de adaptare: surse / resurse de apă

201. 
     Principalul impact al secetei sau împuţinării apei asupra serviciilor de alimentare cu apă potabilă este cel manifestat asupra resurselor sau disponibilităţii. Când este posibil, trebuie implementate măsuri de adaptare care să susţină managementul serviciilor de alimentare cu apă potabilă pentru aceste perioade, în anticiparea viitoarelor condiţii de secetă. De asemenea aceste pot fi incluse în planificarea pe termen lung a resurselor de apă şi pot de asemenea contribui la câteva dintre obiectivele complementare ale furnizorului de apă (de ex. planificarea pentru creşterea demografică). Tabelul XX de mai jos descrie câteva exemple de măsuri proactive:
     

	Activitate	Exemplu de măsuri de adaptare
Cantitatea apei / resurselor	Planificarea strategică a resurselor de apă (25 ani +)	Interconectarea rezervoarelor între zonele uscate / umede (transfer inter-regional) Varietatea surselor – poate necesita un proces WTW capabil să utilizeze râurile într-o perioadă a anului şi sursele depozitate (rezervoare) într-o alta Colmatarea iazurilor, rezervoarelor, căminelor de colectare şi a lucrărilor de admisie (datorată degradării terenului şi eroziunii crescute) Consolidarea rezistenţei infrastructurii Optimizarea resurselor prin sisteme de supervizare (sisteme de monitorizare telemetrică împreună cu SCADA & control automatizat)
	Surse alternative	Surse de rezervă care sunt operate în mod regulat pentru a asigura funcţionarea lor în caz de nevoie, şi eşantionare în vederea verificării calităţii Furnizori mici fără alternative locale Resurse noi de apă – evaluarea riscului: apă recuperată, desalinizare etc.

Măsuri proactive de adaptare: calitatea şi siguranţa apei

202. 
     Calitatea şi siguranţa apei pot fi afectate negativ de secetă / împuţinarea apei. Printre principalele impacturi se pot număra:
     

• 
  O reducere generală a calităţii apei brute datorită scăderii acţiunii de diluare în apele sursă;
  
• 
  Sursele de apă de suprafaţă pot suferi variaţii puternice datorită scăderii fluxurilor, scăderii nivelului apei depozitate în rezervoare şi modificării limnologiei.
  
• 
  Apele subterane pot fi mai susceptibile la contaminare datorită schimbărilor fluxurilor hidro-geologice provocate de schimbarea nivelului freatic şi de impactul asociat asupra straturilor saturate ale solului.
  
• 
  Creşterea temperaturii apei brute şi a celei tratate;
  
• 
  Creşterea temperaturii şi a concentraţiilor de nutrimente ale apelor de suprafaţă, care la rândul lor pot spori posibilitatea apariţiei culturilor de alge (şi a cianobacteriilor asociate);
  

203. 
     Măsurile de adaptare în sine pot de asemenea afecta siguranţa proviziilor de apă, de exemplu prin necesitatea de a amesteca apa cu diverse matrice chimice, sau prin posibilitatea introducerii unor specii noi dacă se efectuează transferuri pe scară largă de resurse de apă brută.
     
     
     
204. 
     Ca şi în cazul măsurilor de adaptare pentru resurse de apă, când este posibil, trebuie implementate măsuri de adaptare care să susţină managementul serviciilor de alimentare cu apă potabilă pentru aceste perioade, în anticiparea viitoarelor condiţii de secetă. Tabelul XX de mai jos ilustrează câteva exemple de măsuri proactive:
     

Tabelul xx	Activitate	Exemplu de măsuri de adaptare
Calitatea apei sursă	Monitorizare îmbunătăţită pentru identificarea deteriorării în timpul secetei (sau când sunt prognozare condiţii secetoase)	O mai bună monitorizare a: Turbidităţii / calităţii fizice Organismelor (concentraţia de agenţi patogeni) Specii şi nr. de alge Analize chimice complexe (de ex. scanare GC/MS) pentru contaminanţi emergenţi Limnologie – riscul de secare / inversiune a rezervoarelor de depozitare (utilizarea barbotoarelor, a curenţilor forţaţi, etc) Afecţiuni cu transmisie vectorială (managementul rezervoarelor deschise) Riscuri emergente – propunerea de substanţe chimice / agenţi patogeni, viruşi, etc. [a se vedea capitolul privind riscurile emergente pentru sănătate]
Surse noi	Utilizarea surselor alternative / de rezervă	Cunoaşterea calităţii surselor Testarea pre-eveniment / testarea impactului matricelor de amestecare a apei

Studiu de caz – impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Azerbaijan Evaluarea vulnerabilităţii în Azerbaijan sugerează o scădere cu 15 – 20% a resurselor de apă disponibile. Măsurile de adaptare implementate includ: Rezervoare – construcţia de rezervoare noi şi sporirea eficienţei celor existente (305 milioane US$) Îmbunătăţirea sistemelor de management al apei (12 milioane US$) Reconstrucţia sistemelor existente de apă şi irigaţii (costurile urmează a fi determinate) Reducerea cererii prin utilizarea tehnologiilor de economisire a apei (418 milioane US$) Silvicultură (10 milioane US$) Se preconizează că aceste măsuri de adaptare vor economisi 10 miliarde metri cubi de apă în vederea secetelor şi a fenomenelor meteorologice extreme.

8.1.2. Operarea utilităţilor de alimentare cu apă

Lucrări de tratare a apei

205. 
     Pentru a analiza impactul secetei sau împuţinării apei asupra funcţionării lucrărilor de tratare a apei, furnizorii trebuie să ia în calcul scopul lucrărilor şi toate procesele de tratare şi performanţele (cele curente şi cele proiectate iniţial). Abia atunci vor putea determina dacă sunt necesare măsuri de adaptare. De exemplu furnizorii trebuie să analizeze staţia şi echipamentele (de ex. echipamentul de dozare chimică) pentru a se asigura că acesta funcţionează corespunzător chiar şi în cazul reducerii fluxului sau schimbarea calităţii apei sursă – printre aspectele avute în vedere se numără:
     

Tabelul XX. Adaptarea WTW – aspecte avute în vedere / întrebări ce trebuie ridicate

Monitorizare	Monitoarele pot detecta schimbări calitative mai rapide sau mai mari decât de obicei?
	Monitoarele pot detecta noile riscuri ce pot apare datorită schimbării fluxului şi calităţii apei brute?
Controlul fluxului (deversoare, ţevi, pompe etc.)	Oare acestea vor mai opera la fluxuri reduse (semnificativ)?
	Oare acestea vor mai opera la fluxuri variabile?
Pierderi de apă în timpul tratării	Minimalizarea pierderilor în locaţie prin: - verificarea tuturor pierderilor de apă: robineţi pentru eşantionare apă curentă, monitorizarea apei uzate, etc.; minimalizarea acolo unde este posibil fără compromiterea calităţii - optimizarea proceselor de tratare – de ex. optimizarea regimului de spălare a filtrelor pentru a asigura consumul minim de apă, menţinând fluxul de retur (fără a compromite calitatea apei).
Furnizarea substanţelor chimice pentru tratare	Ce impact au fenomenele meteorologice extreme asupra programului de livrare, cantităţilor, etc.?
Depozitarea substanţelor chimice pentru tratare	Este afectată de fenomenul meteorologic extrem? Substanţele chimice în sine sunt afectate de eveniment (temperatura aerului, umiditate, etc.) – care sunt opţiunile alternative pentru depozitare?
Echipamentul de dozare chimică	Care sunt parametrii critici de control pentru procesele curente de tratare chimică (pH, temperatură, etc)? Variaţiile acestora se încadrează în toleranţele permise? Care sunt alternativele (de ex. schimbarea proceselor chimice, reducerea debitelor)?
Procesul de dezinfecţie	Impactul temperaturii ridicate a apei / schimbării pH-ului asupra eficienţei dezinfecţiei Cum vor afecta variaţiile fluxului eficienţa dezinfecţiei?
Alimentarea cu energie	Există o sursă alternativă de energie în cazul restricţionării sursei curente? Aceasta a fost testată (în detaliu)? Utilizarea sa afectează etapele de tratare / opţiunile de pompare?
Personal	Cum pot fi afectaţi muncitorii (sau accesul acestora la locul de muncă) de fenomenul meteorologic extrem? Care sunt urgenţele?

Sisteme de distribuţie

206. 
     Variaţiile calitative şi cantitative ale apei tratate care intră în sistemul de distribuţie al apei potabile (indiferent de dimensiunea acestuia) generează noi preocupări pentru operatorii sistemului respectiv.
     

Tabelul 7. Adaptarea sistemelor de distribuţie – aspecte avute în vedere / întrebări ce trebuie ridicate

Cantitate / volum	Interconectarea reţelelor de distribuţie / rezistenţă; cunoaşterea interconexiunilor cheie, modul de operare în situaţii de urgenţă, implicaţii ale calităţii apei asupra funcţionării (este necesară informarea consumatorilor?)
	Gestionarea fluxurilor diurne şi a nivelelor din rezervoarele de serviciu – poate fi necesară reţinerea apei în rezervoare pentru a satisface cererile în orele de vârf (noapte vs zi)
	Monitorizarea fluxului din rezervorul de depozitare / rezervorul de serviciu pentru a interveni prompt pentru reducerea pierderilor de apă generate de scurgeri
Calitate	Evaluarea necesităţii îmbunătăţirii monitorizării sistemului de distribuţie şi alimentare a consumatorilor pentru parametrii fizici, chimici (în cazul identificării riscurilor) organisme indicatoare, etc
	Dacă fluxurile sunt limitate, atunci trebuie evaluat riscul presupus de stagnarea apei în rezervoare şi ţevi, minimalizarea „circuitelor închise” din sistemul de distribuţie pentru a reduce riscul stagnării apei
	Schimbarea regimului de operare poate provoca re-suspensia solidelor (fier etc.) din ţevi. Nu reprezintă o problemă pentru sănătate, însă poate convinge utilizatorii să caute o sursă alternativă (nesigură) de apă potabilă;
	Supravegherea locaţiilor cu risc ridicat pentru evaluarea riscului de contaminare a fluxului de retur din aceste locaţii – riscul este localizat, însă trebuie acoperite locaţiile de risc ridicat precum clădirile industriale, lucrările chimice, canalizările, porturile etc.

8.1.3. Managementul cererii

207. 
     Rolul utilităţilor de alimentare cu apă trebuie să reprezinte punctul central în luarea deciziilor de a reduce consumul de apă la nivel local. Această restricţie se poate datora fie măsurilor voluntare, fie restricţiilor impuse rezervelor.
     

208. 
     Creşterea poate creşte în condiţii de secetă, întrucât consumatorii cu nevoi constante (de ex. consumatori industriali) continuă să utilizeze apă, iar alţi utilizatori (de ex. sisteme de irigaţii sau locuinţe) îşi sporesc consumul de apă pentru a păstra acelaşi stil de viaţă. În particular, date fiind condiţiile meteo asociate, consumatorii îşi sporesc numărul de activităţi în aer liber şi utilizările aferente ale apei (de ex. piscine artificiale) şi utilizează mai multă apă tratată pentru irigarea culturilor sau plantelor de grădină în încercarea de a preveni efectele secetei asupra acestora.
     

Există un set de opţiuni, ele putând fi sau voluntare, sau obligatorii /normative:

Mai jos (Tabelul XX) sunt ilustrate exemple de măsuri pentru managementul cererii:

Mecanismul de management al cererii	Exemple de acţiuni	Probleme / riscuri
Reducerea voluntară a utilizării şi / sau cererii	Încurajarea unei eficienţe sporite a apei în locaţie – prin informare, stimulente pe termen scurt, sau planificare pe termen lung în standardele de construcţie. Reducerea voluntară a utilizării apei de către marii consumatori industriali	Consumatorii nu participă voluntar / reducere insuficientă a cererii, depozitarea locală a apei poate conduce la creşterea cererii. Impact asupra fiabilităţii economice a industriei
Restricţii obligatorii asupra utilizării (de ex. prin legislaţie locală sau naţională)	Interzicerea unor anumite utilizări ale apei tratate potabile din reţea de ex. spălarea maşinilor, irigarea grădinilor, piscine şi fântâni ornamentale etc.	Confuziile privind restricţiile conduc la nerespectarea acestora; eventual refuz împotriva participării la viitoarele iniţiative voluntare.
Reducerea temporară a fluxului /presiunii	Reducerea provizorie a presiunii şi / sau a fluxurilor din sistemul de alimentare la staţia furnizorului de ex. prin reducerea volumelor din rezervoarele de depozitare sau prin limitarea activităţii de pompare.	Creşterea riscului de infiltraţii / contaminarea sistemului de alimentare
Restricţionarea fizică a fluxului / presiunii	Restricţionarea locală a fluxului spre anumite locaţii, sisteme de alimentare (de ex. dispozitiv de „flux intermitent” care oferă un flux minim pentru uz casnic şi sanitar).	Creşterea riscului de infiltraţii / contaminarea sistemului de alimentare Potenţial impact asupra sănătăţii publice datorită restricţiilor asupra apei potabile / canalizării, unde consumatorii nu prioritizează aceste utilizări.
Întreruperi temporare (prin rotaţie) ale alimentării	Întreruperea temporară a alimentării către o anumită parte a sistemului de alimentare, pentru a permite alimentarea corespunzătoare a altor locaţii. Acest lucru poate fi realizat prin închiderea robineţilor din sistemul de distribuţie, prin rotaţia zonelor afectate astfel încât toate zonele să fie alimentate la un moment dat.	Creşterea riscului de infiltraţii / contaminarea sistemului de alimentare Potenţial impact asupra sănătăţii publice datorită restricţiilor asupra apei potabile / canalizării, unde consumatorii nu prioritizează aceste utilizări. Încurajează consumatorii să caute surse alternative (şi eventual nesigure) de apă potabilă.
Întreruperea alimentării	Întreruperea alimentării cu apă potabilă este întreruptă de la sursă sau către o anumită zonă.	Creşterea riscului de infiltraţii / contaminarea sistemului de alimentare impact asupra sănătăţii publice datorită lipsei apei potabile / canalizării. Încurajează consumatorii să caute surse alternative (şi eventual nesigure) de apă potabilă.

209. 
     Acolo unde se implementează reducerea fluxurilor, furnizorii trebuie să analizeze locaţia şi nevoile sectoarelor vulnerabile ale populaţiei. De exemplu toate locaţiile au nevoie de o cantitate minimă de apă potabilă şi canalizare într-o perioadă dată de timp [a se vedea capitolul xx], unităţile medicale şi infirmeriile vor avea nevoie de alimentare permanentă cu apă, şcolile şi clădirile autorităţilor locale vor trebui prioritizate înaintea altor locaţii, iar anumite sectoare vulnerabile ale populaţiei pot avea nevoi specifice (de ex. pentru asistenţă medicală la domiciliu, precum dializa renală).
     
     
     
210. 
     Atunci când alimentarea cu apă nu este continuă, furnizorii vor trebui să efectueze o evaluare a riscului privind potenţialul impact asupra calităţii şi siguranţei apei furnizate. Pentru aceasta va fi nevoie să se ia în considerare potenţialul risc de contaminare prin infiltrare (atunci când un sistem sub presiune este depresurizat) sau prin fluxul de retur din locaţiile contaminate în zona alimentată. Furnizorii trebuie să asigure implementarea unei mai bune monitorizări a calităţii apei, în special pentru indicatorii fecali şi (dacă este identificat riscul specific) eventuala contaminare chimică.
     
     
     
211. 
     Trebuie avută de asemenea în vedere intensificarea monitorizării stării de sănătate a populaţiei pentru a detecta toate afecţiunile ulterioare schimbării regimului de alimentare cu apă potabilă şi / sau canalizare. Furnizorii de apă vor trebui să colaboreze îndeaproape cu specialişti din domeniul sănătăţii pentru a determina eventualele riscuri pentru consumatori şi măsurile de limitare a daunelor ce se impun.
     
     
     
212. 
     Toate restricţiile privind utilizarea apei trebuie evaluate cu atenţie şi comunicate în mod clar consumatorilor astfel încât aceştia să fie informaţi corespunzător cu privire la situaţia resurselor şi la activităţile pe care le pot întreprinde pentru a contribui la managementul resurselor. Mai multe exemple au relevat că atunci când comunităţile sunt alimentate de reţele comune sau centrale, informarea lor cu privire la lipsa apei va atrage o scădere semnificativă a consumului, deoarece oamenii vor lua măsuri locale pentru bunăstarea comunităţii. Adesea furnizorii pot observa o creştere a consumului în primele faze ale campaniei de informare, întru cât oamenii vor deveni conştienţi de lipsa apei şi pot încerca să-şi creeze rezerve de apă, totuşi acest consum sporit va fi compensat de reducerile ulterioare.
     

8.1.4 Managementul transfrontalier al resurselor de apă şi transportul apei în cantităţi mari

213. 
     Atunci când există zone puternic afectate de secetă, poate fi necesar să se aducă apă din zonele în care resursele sunt mai bogate. Transferul transfrontalier al apei se poate face în multe feluri, de la transferuri intra- sau inter-regionale (de ex. între furnizori de apă învecinaţi) la transferuri pe distanţe lungi sau transporturi de mari dimensiuni.
     

STUDIU DE CAZ TRANSFERUL TRANSFRONTALIER AL RESURSELOR DE APĂ BRUTĂ ÎN AZERBAIJAN
Sistemul riveran Kura-Araks reprezintă principala sursă de apă pentru industrie, agricultură, uz casnic şi energia în Armenia, Azerbaijan şi Georgia, Republica Islamică Iran şi Turcia. Aceste râuri sunt importante pentru cooperarea regională, întrucât ele traversează şi formează multe graniţe. Pe alocuri ambele râuri sunt degradate semnificativ. Calitatea apei este deteriorată de deversarea deşeurilor municipale, industriale, medicale şi agricole netratate, şi de concentraţii ridicate de sedimente generate de defrişările din amonte. Cantitatea de apă este afectată de utilizarea în scopuri agricole şi hidro-energetice, utilizări care pe alocuri afectează şi ecosistemele râurilor.
În prezent se depun eforturi integrate, interstatale pentru a evalua stadiul curent de degradare al ecosistemelor acestor râuri şi de a lua măsuri pentru a opri şi inversa tendinţele dăunătoare acolo unde este posibil. Proiectul propus vizează să asigure că, din punct de vedere al calităţii şi cantităţii, sistemul riveran Kura-Aras îndeplineşte cerinţele pe termen scurt şi lung ale ecosistemelor şi comunităţilor care depind de acest sistem. Cooperarea internaţională se concentrează asupra:

• promovării cooperării regionale;

• sporirii capacităţii de abordare a problemelor calitative şi cantitative;

• demonstrării îmbunătăţirilor calitative / cantitative ale apei;

• iniţierii politicilor şi reformelor legislative necesare;

• identificării şi pregătirii investiţiilor prioritizate şi;

• dezvoltării unui cadru managerial şi financiar durabil.
Printre activităţile aflate în desfăşurare se numără:

• Dezvoltarea unui acord pentru utilizarea în comun a apelor între Georgia şi Azerbaijan;

• Înfiinţarea consiliilor de management pentru sub-bazine

• În fiecare stat, implementarea a cel puţin unei investiţii locale care să abordeze un conflict transfrontalier urgent legat de poluare sau lipsa apei.

• Campanii de informare, training, seminarii şi conferinţe;

• Colectarea datelor, întocmirea bazei de date, sisteme de management al informaţiilor;