5.2 CONSECINŢE ALE FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME OF EXTREME ASUPRA CALITĂŢII APEI PENTRU SCĂLDAT
5.2.1 Vulnerabilitate
Vulnerabilitatea – trebuie analizată din două perspective, respectiv susceptibilitatea i) populaţiei şi ii) a surselor de apă. Vulnerabilitatea datorată susceptibilităţii populaţiei este dată de ex. pentru persoanele în vârstă sau cu imunitatea compromisă. De asemenea, cu privire la afecţiunile diareice, copii pot fi consideraţi un grup cu o susceptibilitate ridicată.
Pe de altă parte vulnerabilitatea surselor de apă joacă un rol esenţial în schimbarea calităţii apei pentru scăldat. De ex. lacurile puţin adânci sunt mai vulnerabile la secetă decât lacurile adânci. Nivelul lor de apă poate scădea semnificativ, generând concentraţii ridicate de nutrienţi şi creşterea temperaturii apei într-un interval scurt de timp oferind condiţii mai bune pentru proliferarea troficului emergent, a agenţilor patogeni subtrofici. Există câteva exemple care demonstrează gravitatea consecinţelor schimbărilor climatice.
În câteva state europene, în special în ţările nordice, infecţiile virale enterice în special cu Norovirus continuă să reprezinte un element de risc major cu răspândire pe calea apei (Risebro et al. 2007). Este foarte plauzibil ca afecţiunile provocate de aceste infecţii în alte părţi ale Europei să fie mult mai mare decât se preconizează în prezent. Marea majoritate a infecţiilor virale enterice sunt strict antropogene, însă impactul schimbărilor climatice asupra (re)-apariţiei infecţiilor virale poate apare ca deteriorarea calităţii surselor de apă generată de ariditatea sezonieră sau de impactul fenomenelor meteorologice extreme. De exemplu infecţiile Norovirus pot impune un risc suplimentar asociat în special zonelor în care tratarea apelor uzate se face necorespunzător de ex. în zonele rurale care se bazează pe rezervoare septice. În plus schimbările demografice generate de migrarea în Europa în urma schimbărilor climatice ce au loc în alte părţi ale lumii, împreună cu creşterea nivelului mării pot introduce noi viruşi sau readuce viruşi care au fost eradicaţi din Europa. De ex., infecţia Hepatita A (HAV) a scăzut substanţial în majoritatea comunităţilor din Europa în ultimele decenii în urma unei dezvoltării igienei. Emigraţia din Africa în Europa va conduce la o creştere a incidenţei HAV în rândurile populaţiilor emigrante, generând riscuri pentru sursele de apă cu reapariţia infecţiilor. De asemenea schimbările climatice vor afecta populaţiile de păsări şi mamifere, generând noi viruşi care presupun riscuri pentru sănătate. De exemplu, deşi este în principal o afecţiune respiratorie, SARS, o infecţie zoonoză, s-a răspândit prin apa uzată generând o epidemie. Gripa aviară este de asemenea un virus enteric, cel puţin la păsări. Epidemiile recente în rândul păsărilor domestice au sugerat răspândirea pe cale fecală a infecţiei. Este puţin probabil ca contaminarea apei să reprezinte o sursă directă a infecţiei la oameni, însă apa poate contribui la răspândirea infecţiei în rândul animalelor sălbatice inclusiv al păsărilor de apă care apoi presupun riscuri pentru alte persoane, inclusiv a celor care se scaldă.
Rubrica XX. Studiu de caz pentru consecinţele secetei în lacul puţin adânc Balaton din Europa Centrală, Ungaria, în 2003. Lacul Balaton este situat în vestul Ungariei, în Trans Danubia. Adâncimea medie a lacului este de 3 m-s; în cel mai adânc punct adâncimea este de 11 m-s. În 2003 nivelul apei a scăzut cu peste 70 cm-s. Nivelul mediu de precipitaţii a fost de ……, iar temperatura medie a fost …….. pe timpul verii. În ansamblu, adâncimea apei în plajele sudice puţin abrupte a devenit de 10-20 cm pe sute de metri în interiorul lacului. Aşa cum vedeţi mai jos, pe toate plajele cu apărut alge verzi. Aceste alge au colectat diatomeele din lac, şi fiind foarte ascuţite au provocat răni pe pielea oamenilor, generând iritaţii. În acea perioadă s-au înregistrat foarte multe plângeri. În plus aspectul şi mirosul lacului au devenit dezgustătoare din pricina algelor.
Ploile torenţiale care provoacă scurgeri, eroziuni şi revărsări ale râurilor vor avea un impact major asupra concentraţiilor de agenţi patogeni cu răspândire pe calea apei din apele de scăldat, datorită intensificării eroziunii terenurilor agricole şi suprasolicitării sistemelor de tratare a apelor uzate din zonele rurale şi urbane. Mulţi agenţi patogeni fecali vor fi deversaţi în apele pentru scăldat.
Incidenţa infecţiilor zoonoze poate creşte datorită fecalelor generate de păsări sălbatice şi mamifere (rozătoare) pe plaje care pot influenţa calitatea apei dacă sunt deversate în apă. Intensificarea eroziunii în zonele agricole poate creşte concentraţia de nutrimente din apa de scăldat, oferind condiţii mai bune pentru proliferarea cianobacteriei toxice. Scăldatul în apă dulce ce conţine cianobacterie toxică poate provoca greaţă, vomă, simptoame asociate rinitei alergice în special la copii, deoarece aceştia se joacă în apele puţin adânci unde se acumulează algele. Cantitatea de cianotoxine poate atinge valoarea DTI (daily tolerable intake – limita zilnică admisă) în special pentru copii.
Încălzirea globală
Aşa cum am menţionat anterior, creşterea temperaturii aerului poate încălzi apa, iar în regiunea Europei pot apare noi agenţi patogeni sau specii dăunătoare care nu erau caracteristici acestei zone. De exemplu speciile Vibrio, Naegleria, Acanthamoeba pot prolifera în ape mai calde. Noile specii cianobacteriene subtropice / tropice pot invada apele de scăldat din Europa. În acelaşi timp, durata de viaţă a altor bacterii poate scădea datorită creşterii intensităţii radiaţiilor UV.
Seceta sau reducerea resurselor de apă pot afecta calitatea apei de scăldat, nediluând destul deversările din centrele de tratare a apelor uzate, iar creşterea concentraţiilor de agenţi patogeni va conduce la creşterea numărului de infecţii.
Studiul de caz de la lacul Balaton menţionat anterior ilustrează una dintre consecinţele reducerii cantităţii de apă. Creşterea concentraţiilor de nutrimente are acelaşi efect ca şi cianobacteriile.
