Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2


Atelierul 4 – Direcții strategice în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale şi valorificarea capitalului natural prin economia verde, LOCAȚIA - Sala C.A. Rosetti, Moderator - Sirma Caraman, Secreta



Yüklə 1,1 Mb.
səhifə10/18
tarix06.01.2019
ölçüsü1,1 Mb.
#90658
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   18

Atelierul 4 – Direcții strategice în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale şi valorificarea capitalului natural prin economia verde, LOCAȚIA - Sala C.A. Rosetti, Moderator - Sirma Caraman, Secretar de Stat, MDRAP




Nicolae Noica


/?/: /.../ circa 10%, şi noi spunem că acum-acum o să rezolvăm şi treaba asta. Haideţi să ne apucăm şi să facem ceva, pentru că, totuşi, numai satul românesc sprijinit va putea dezvolta, în fond, România.

În legătură cu sănătatea şi educaţia, numărul de medici foarte redus - chiar aseară auzeam pe cineva dintr-o comună, Ciocăneşti, Dâmboviţa, că n-a mai fost la medic de vreun an... Adică lucrurile sunt extraordinar de grave - şi aici am vrut să vă arăt, tot aşa: în 1924, iată ce însemnau, ce făceau regii ăştia; au făcut spital pentru o zonă rurală din munţii Apuseni. Pentru a putea stabili setul de măsuri administrative care să permită aducerea la normalitate - şi repet: normalitatea satului românesc... este necesară cunoaşterea exactă a stării reale a acestor aşezări. De altfel, despre sociologia asta monografică pe care noi o uităm se spune că reprezintă unul dintre cele mai sigure câştiguri ale culturii româneşti contemporane. Vreau să amintesc că între cele două războaie erau celebrele cercetări sociologice făcute de şcoala lui Gusti. Chiar au fost discuţii... Şcoala lui Gusti se ocupa de satul românesc, iar americanii, pentru că atunci aveau problema oraşului, se ocupau de probleme de urbanizare. Din păcate, noi uităm toate aceste lucruri de o importanţă extraordinară. Am avut curiozitatea, şi recomand oricui un mare gânditor pe care l-am avut, Mircea Vulcănescu; chestionarul pentru cercetarea monografică pe care l-a făcut acest om este uluitor. Noi nu mai suntem în stare să facem astăzi atât de detaliat şi bine făcut.


Eu cred că ar trebui să învăţăm mai mult din experienţa asta.
În sfârşit, aş prefera să facem noi cercetări şi să lăsăm mai puţin cercetările făcute de o serie întreagă de experţi străini, care spuneau într-un recent studiu, acum, în 2015: "Ponderea exploataţiilor agricole cu dimensiuni peste 5 hectare, în total, reprezintă segmentul clasei de mijloc". Şi cercetările au arătat că clasa de mijloc la noi este nici 5%! Exploataţiile sub aceste dimensiuni, alea de 3 milioane, pe care le-am arătat adineauri, trebuie lăsate deoparte. Mi se par nişte lucruri extraordinar de grave! Eu cred că toate aceste probleme se vor putea rezolva după o cercetare atentă a stării şi situaţiei, dar să sprijinim administraţia comunală cu mijloace financiare şi oameni pregătiţi pentru a administra. Aceşti oameni nu vor putea fi formaţi decât într-un institut de specialitate - şi de-asta eu îl felicit pe domnul viceprim-ministru Dîncu pentru iniţiativa pe care doreşte să o ia de a reînfiinţa acest institut. 
Şi închei tot cu un citat al lui Brătianu: "Omul de stat trebuie să-şi dea seama de resursele materiale - câţi bani are -, dar şi de resursele psihice ale poporului pe care este chemat să-l conducă". Noi nu ştim cum gândeşte ţăranul român. Vă mulţumesc!
Sirma Caraman:

Vă mulţumim, domnule ministru! Experienţa dvs în construcţii şi în viaţă, pentru tot ce înseamnă viaţă, arată că dvs aveţi în spate o istorie şi puteţi să ne împărtăşiţi din cunoştinţele dvs. Vă mulţumim foarte mult!

Permiteţi-mi vă rog să dau cuvântul doamnei ministru Lipă, să ne transmită ce face Ministerul Tineretului şi Sportului astfel ca autorităţile locale şi copiii şi tineretul din satele noastre şi din localităţile noastre să beneficieze de tot ce înseamnă sport şi tot ce înseamnă viaţă. Mulţumesc!
Elisabeta Lipă:

Mulţumesc mult! Şi vom trece de la agricultură la puţină mişcare. Doresc, înainte de toate, să-l felicit pe domnul viceprim-ministru Vasile Dîncu - şi echipa dumnealui, bineînţeles, că este o muncă titanică - pentru această iniţiativă frumoasă, dar şi pentru această oportunitate spre un dialog deschis între toate instituţiile, atât de la nivel guvernamental, central, cât şi instituţiile de administraţie locală.


MTS a făcut numeroase investiţii în ultimul an pentru dezvoltarea unei infrastructuri adecvate la nivelul întregii ţări, şi încă mai avem foarte multe altele de realizat, având în vedere că vorbim de o infrastructură dinainte de '89 şi care..., din păcate, avem foarte mulţi copii, foarte mulţi sportivi care şi la ora actuală se antrenează tot în aceste săli.

Pentru a revitaliza infrastructura sportului românesc trebuie să lucrăm şi să luptăm împreună, ca o echipă; numai în echipă se fac lucruri frumoase. Şi mulţumesc, şi mă bucur că am ocazia astăzi să stăm faţă în faţă şi poate reuşim să aflăm mai mult unii de la alţii şi să aducem un pic - sau un pic mai mult - de bine sportului românesc. Sportului şi tineretului, bineînţeles.


Aş trece puţin şi prin Jocurile Olimpice, având în vedere că este un an important pentru sportul românesc. Mai avem aproximativ trei săptămâni şi delegaţia României va pleca înspre Rio. La ora actuală avem 95 de sportivi calificaţi. Cred în şansa lor, sper să ne bucure inimile şi să se întoarcă în ţară cu nişte medalii, medalii asumate de către federaţie - şi aici pot să vă spun că şi-au asumat în jur de 6-8 medalii, şi eu sper să se şi realizeze acest obiectiv.


Este o competiţie care cântăreşte mult şi sper că ne va motiva să muncim mai mult, pentru că bilanţul nu este unul încurajator. Am participat, am avut ocazia să particip, la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice, şi ştiu foarte bine ce înseamnă când aliniezi la startul Jocurilor Olimpice aproximativ 200 de sportivi, cei mai buni, pentru că am fost selecţionaţi acasă cei mai buni dintre cei mai buni, şi ştim cu toţii că România s-a situat printre locurile fruntaşe, iar la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice am căzut în clasament. Dar eu sper să fie un început de ciclu olimpic bun pentru sportul românesc şi împreună să reuşim să realizăm cât mai multe pentru aceşti copii care, din păcate, astăzi fac foarte puţină mişcare. La sport, în şcoală, avem scutiri foarte multe.
Tocmai şi din această cauză am reuşit, împreună cu Ministerul Educaţiei, să punem bazele acestui registru biomotric, în care sportivii vor fi măsuraţi biomotric, dar şi antropometric. Antrenorii vor avea posibilitatea să-şi aleagă zonele de selecţie şi, prin programele pe care le facem la Ministerul Tineretului şi Sportului, prin centrele pe care le vom înfiinţa, să avem copii câţi mai mulţi.
Dezvoltarea infrastructurii sportive. În prezent, ne confruntăm cu o discordanţă foarte mare între nevoile sportului de masă, sau de performanţă, şi infrastructura disponibilă. Demersuri încadrate de Strategia naţională pentru sport, pe care o regăsiţi pe site-ul MTS. Şi am rugămintea să veniţi cu propuneri de îmbunătăţiri pentru strategia sportului - deci, am propus o strategie de dezvoltare pe patru cicluri olimpice, şi sperăm să dea şi rezultate.

Am început o evaluare precisă şi detaliată a infrastructurii existente la nivel naţional şi a gradului de funcţionalitate al acesteia, împreună cu o estimare a condiţiilor minime de existenţă a acestor baze.

Evaluarea se va finaliza prin elaborarea unui registru naţional al facilităţilor şi bazelor sportive în funcţie de distribuţia zonală, nevoile populaţiei şi tipurile de spport care se pot practica în respectivele locaţii. Pe baza acestuia, vom elabora planuri de menţinere şi modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive la nivel naţional în vederea dezvoltării sportului de masă şi a celui de performanţă.

Se are în vedere, astfel, crearea de noi oportuniţăti pentru practicarea sportului şi alinerea la cerinţele programelor europene, unde prioritatea este aceea de a facilita accesul populaţiei de toate vârstele la sălile de sport, terenurile sportive. Mai mult, autorităţilor locale le revine sarcina de a duce o politică de prevenire a schimbării destinaţiei pentru facilităţile sportive regionale şi naţionale. Am constatat cu toţii că în ultimii ani, foarte multe baze sportive au dispărut şi în locul lor au apărut tot felul de supermarketuri, mall-uri şi sperăm măcar ce avem la ora actuală să nu se piardă şi să le putem exploata la maxim.

De asemenea, ne dorim ca în unităţile de învăţământ, având în vedere că suntem deja în vacanţa şcolară, existenţa sau nou-înfiinţate, vor pune la dispoziţia elevilor şi studenţilor instalaţiile sportive de care dispun, permiţând, astfel cel puţin ocazional, desfăşurarea de activităţi sportive. Ştim cu toţii că vara toate şcolile sunt închise, terenurile sunt închise, asta şi din cauză că nu pot fi lăsate la îndemâna oricui şi fără să fie supravegheate, ca să nu se întâmple cum am avut cazuri de accidente, dar rugămintea mea este, dacă se poate, să faceţi tot posibilul ca aceste baze sportive să fie deschise către copiii care nu se duc cu părinţii în vacanţe, care doresc seara să practicve o formă de mişcare, şi nu numai copiii, tinerii şi persoane de orice vârstă, pentru că am văzut în ultima perioadă au început şi persoanele înspre vârsta a treia să se mişte mai mult decât o făceau până acum.
Vizăm, la nivel de minister, eficientizarea bazelor sportive naţionale existente şi construirea altora noi. Aşa cum am menţionat anterior, în România există actualmente, la nivel de MTS, nouă complexuri sportive naţionale. Ce-i drept, nu acoperă toată ţara. Încercăm să creăm, prin ceea ce avem acum, să creăm încă trei centre de complexuri sportive naţionale, ca toate loturile de la diferite discipline să aibă un loc de pregătire, că vedem, se demonstrează din ce în ce mai mult că pregătirea centralizată duce către o performanţă mult mai mare decât atunci când sportivii sunt disipaţi şi nu sunt într-o pregătire centralizată şi nu au la dispoziţie tot staff-ul tehnic de care are nevoie un sportiv de performanţă.
O altă problemă care sunt convinsă că vă interesează şi ne interesează cu toţii este legată de finanţare.

MTS a propus, în 2015, modificarea Codului fiscal, instituirea unor facilităţi fiscale pentru sprijinirea activităţii de educaţie fizică şi sport, de către agenţii economici, plafonarea impozitării la nivelul a 5 salarii medii pe economie, creşterea procentului la 1% din cifra de afaceri pentru sponsorizare, sporirea surselor de finanţare. În cele ce urmează, voi prezenta un sumar al modificărilor legislaţiei fiscale propuse de noi anul trecut şi a celor acceptate de Ministerul Finanţelor. Îmbunătăţirea facilităţilor privind sponsorizarea.


Propunerea MTS a fost majorarea plafonului de sponsorizare de la 0,3% din cifra de afaceri la 1% din cifra de afaceri, din care 0,5% doar pentru sport. Ce s-a acceptat? Majorarea plafonului de sponsorizare de la 0,3% din cifra de afaceri la 0,5% din cifra de afaceri, din care doar 0,15% pentru sport. O altă propunere: oferirea unei bonificaţii la plata impozitului pe profit pentru cei care sponsorizează reducerea cotei de impozit de la 16% la 15,8%. Nu s-a acceptat. Scutirea de la impozitarea sportivilor - propunerea MTS.
Scutirea de la impozitare şi a sportivilor clasaţi pe locurile 4-6, deoarece până anul trecut, doar primele trei locuri la jocurile olimpice, mondiale şi europene nu erau impozitate, celelalte erau impozitate. Începând de anul trecut, primele 6 locuri nu se mai impozitează. Această propunere a fost acceptată. Propunerea noastră, o altă propunere este corelarea legislaţiei sportive cu Codul fiscal, în sensul neimpozitării rentelor viagere primite de sportivii de performanţă retraşi din activitate. Propunerea cu privire la neimpozitarea rentelor viagere nu a fost preluată în Codul fiscal rescris, întrucât aceasta va fi inclusă în normele de aplicare, aşa cum se întâmplă şi în prezent.
Astfel, conform HG 44 din 2004, rentele viagere sunt menţionate expres ca fiind neimpozabile, la punctul 3 din normele aferente articolului 42, alături de multe alte forme de sprijin acordate de la buget. Am mai cerut cota redusă de TVA - propunerea noastră a fost reducerea la 9% TVA pentru biletele de intrare la competiţiile sportive - a fost acceptată. O altă propunere a fost reducerea la 9% a cotei de TVA pentru închirierea bazelor sportive - nu a fost acceptată. Deci, în concluzie, aprobarea şi promulgarea Codului fiscal va aduce o altă dimensiune economică sportului. În ultimii ani, ne confruntăm cu reducerea considerabilă a investiţilor în sport şi, în general, a întregii finanţări de la bugetul de stat. Un prim pas spre optimizarea situaţiei actuale l-ar reprezenta creşterea procentului alocat de la bugetul de stat la 0,5% din PIB. Deci 2008, vă dau nişte exemple - în 2008, MTS a avut un buget de 0,061% din PIB, în 2015 a avut 0,025% din PIB, iar în 2016 are 0,023% din PIB.
Deci în condiţiile astea, este foarte greu să faci sport la cel ma înalt nivel şi să te aliniezi la start cu cele mai puternice naţiuni ale lumii şi să mai ai şi pretenţia să şi câştigi. Prin urmare, pe lângă administrarea optimă a resurselor financiare deja exitente, se impune şi atragerea de noi fonduri pentru dezvoltarea sportului de masă şi de performanţă. Măsuri în acest sens încercăm să avem o transparenţă în alocarea fondurilor, având în vedere acest buget mic pe care îl avem, plecând de la un proces de luare a deciziilor în mod deschis şi în acord cu o serie de obiective clar definite, distribuţia cheltuielilor în activitatea sportivă trebuie realizată în mod transparent.

În acest fel, se va asigura o evidenţă clară a repartizării fondurilor de la nivel de club, federaţie şi chiar minister. Alocarea prioritară a resurselor  în funcţie de regiuni şi de rezultatele sportive, în acord cu realitatea performanţială actuală din sportul românesc şi cu o diminuare tot mai evidentă a resurselor financiare direcţionate către sport.


Prioritizarea finanţării implică monitorizarea rezultatelor sportive şi distribuirea optimă a fondurilor către federaţiile naţionale care au dovedit şi dovedesc că pot atinge obiectivele stabilite. Vă pot spune că anul acesta, având în vedere că este an olimpic, bugetul acordat tuturor federaţiilor este de 110 milioane de lei, dintr-un buget de 350 de milioane de lei cât are Ministerul Tineretului şi Sportului. Finanţăm 48 de cluburi sportive, finanţăm 42 de direcţii judeţene pentru sport şi tineret, finanţăm 13 case de cultură a studenţilor, finanţăm tabere, centre de agrement, tabere şcolare unde începând cu vacanţa copiilor, sunt folosite la capacitate maximă şi tot ministerul, prin selecţiile pe care le-a făcut, acordă gratuitate copiilor de excepţie, copiilor care provin din zone defavorizate şi încercăm să aducem în taberele noastre cât mai mulţi copii.
Încercăm, pentru o bună gestionare a mijloacelor financiare, şi atragerea de noi fonduri şi vom avea în vedere următoarele măsuriŞ dezvoltarea şi integrarea unui sistem bine definit de alocare a resurselor. În acest sens, vom realiza o listă de criterii clar conturate de alocare a resurselor de la bugetul de stat. În felul acesta, se îndeplineşte principiul transparenţei şi este stimulată, la nivel de federaţie şi cluburi, motivaţia spre performanţă. Continuitatea accesării fondurilor prin acest program "Pierre de Coubertin" şi în măsura în care este posibil, identificarea şi dezvoltarea unor programe noi cu aceeaşi finanţare. Prin acest program, federaţiile sportive au oportunitatea să acceseze, în baza unui proiect bine fundamentat, o serie de fonduri suplimentare celor care le sunt distribuite din buget, la începutul anului. Atragerea de noi resurse financiare din mediul privat, parteneriate private, ONG-uri. Aici ne-am propus, şi poate reuşim până la sfârşitul anului, să promovăm o lege a mecenatului care să vină în sprjinul sportului de masă şi sportului de înaltă performanţă.
La nivelul UE, avem... putem accesa noi fonduri disponibile pentru sport. Ştiţi foarte bine că până acum, sportul de performanţă nu putea accesa aceste fonduri. Comisia Europeană a lansat un program mult aşteptat de noi finanţări pentru sport numit "Erasmus Plus". Finanţarea este deschisă organizaţiilor sportive non-profit care doresc să desfăşoare proiecte paneuropene în domeniul sportului la nivel local. Acest program alocă aproximativ 265 de milioane de euro pe şapte ani. Ar mai fi multe de spus, dar eu am rugămintea, dacă doriţi, să îmi puneţi întrebări şi încerc să vă pot răspunde la toate şi înainte să închei, să vă mulţumesc că m-aţi ascultat.
Vă rog să vă uitaţi... strategia naţională pentru sport este pe siteul ministerului şi aştept să veniţi cu propuneri de îmbunătăţire pentru sportul de masă şi sportul de performanţă. Vă mulţumesc mult, vă doresc sănătate, putere de muncă şi numai bine.


Sirma Caraman: Vă mulţumim, doamna ministru. Aşa după cum ştiţi, autorităţile locale sunt implicate în finanţarea investiţiilor în infrastructura şcolară şi infrastructura sportivă. În perioada următoare, guvernul intenţionează să aprobe, prin hotărâre de guvern, strategia privind descentralizarea, iar domeniul dumneavoastră face parte din această strategie. Împreună vom stabili ce anume se poate, ce domenii sau ce activităţi se pot transfera către autorităţile locale, ţinând cont că sunt multe clădiri, cluburi părăsite şi autorităţile locale probabil vor putea să eficientizeze această activitate, şi să nu schimbe destinaţia, ci să ajute, pentru sportul şi pentru tineretul nostru din localităţi. Daţi-mi voie să mulţumesc şi doamnei secretar de stat Erica Stanciu, care este la Ministerul Mediului, care este alături de noi şi domnului preşedinte Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc că v-aţi aliniat, aţi venit la noi şi veţi prezenta probabil lucruri importante. În continuare, îi dau cuvântul domnului ministru Ichimescu, ministrul agriculturii, pentru a ne prezenta ce are dânsul să ne spună. Mulţumesc!


Achim Irimescu: Sărut mâna. Achim Irimescu era numele meu!

Sirma Caraman: Scuzaţi-mă! O să vă dau un miel de Paşti.


Achim Irimescu: Mai întâi, aş vrea să fac câteva remarci. Domnul ministru Noica ne-a arătat o situaţie care, sigur, este preocupantă în ceea ce priveşte populaţia din mediul rural. Chiar astăzi, domnul primar Negoiţă, la sesiunea de deschidere a Forumului, făcea o remarcă: de ce mai investim în mediul rural dacă practic, avem contribuţie foarte importantă a oraşelor la Produsul Intern Brut. Sigur, este extrem de important un lucru pe care trebuie să îl conştientizăm cu toţii: hrana pe masa consumatorului este adusă de către agricultor şi industria de profil, industria alimentară. Sunt sectoare, sectorul agroalimentar este, sigur, în ţările dezvoltate, din ce în ce mai puţin prezent în PIB, în  Produsul Intern Brut. În vestul Europei, undeva la unu, două, maxim trei procente. În România, încă se menţine undeva către, între cinci şi şase procente, în funcţie de producţia agroalimentară din fiecare an. În acest context, trebuie remarcat un lucru extrem de important. Chiar dacă avem o contribuţie redusă în PIB, populaţia, fără hrană, nu poate trăi.


Deci este esenţial să producem, şi de bună calitate, şi la preţuri accesibile. În altă ordine de idei, sigur, nu putem, nici măcar nu ne imaginăm o ţară în care toată lumea să locuiască la oraş şi mediul rural să fie pustiu. Dacă vă uitaţi în statele dezvoltate din vestul Europei, s-a redus foarte mult şi acesta este şi scopul nostru, să reducem decalajele şi nivelul de trai între mediul rural şi urban. În niciun caz nu se pune problema să nu oferim condiţii civilizate de trai, aşa că va trebui să continuăm, sigur, să construim şi săli de sport la ţară, şi piscine, de ce nu, şi să oferim tinerilor perspectiva unui trai decent în mediul rural, altfel, în mod cert, toţi tinerii vor migra la oraş, şi de ce nu, să îşi caute un loc de muncă mai bun în alte state.
Ne confruntăm cu acest fenomen, sigur, în analiza domnului ministru Noica nu exista o situaţie postrevoluţionară, ce s-a întâmplat exact cu populaţia din mediul rural, ştim cu toţii, dar cred că aici este rolul extrem de important al Ministerului Agriculturii, în a oferi opţiuni viabile tinerilor, pentru a rămâne în mediul rural. Dacă vă uitaţi în statele vest-europene, veţi constata că cel puţin în Franţa şi Germania, nu se pune problema menţinerii tinerilor în agricultură, pentru că în condiţiile în care li se oferă şanse de un trai decent, foarte mulţi tineri rămân în mediul rural în agricultură. Sigur, sunt multe de spus pe această temă, dar aş dori să trec la ceea ce am pregătit efectiv, este vorba de obiective strategice în agricultură. Avem, desigur, în România şi la Ministerul Agriculturii, o serie de strategii de-a lungul anilor, din '90 până acum, dar în final, practic, toate converg către aceeaşi ţintă şi în acest sens cred că putem să menţionăm câteva obiective, zic eu, strategice.
Unul ar fi accelerarea tranziţiei structurale, pentru că ştim toţi, aţi văzut şi la domnul ministru Noica, practic avem peste trei milioane considerate, exploataţie este greu de spus, pentru că din cei aproape un milion beneficiari de plăţi directe, ei sunt eligibili doar dacă au un hectar. Deci vă imaginaţi că de la aproape un milion până la trei milioane, 3,8 milioane sunt proprietari de teren sub un hectar. Deci practic nu se poate vorbi de o exploataţie viabilă economic. Sincer, sigur, nici la un hectar nu putem considera că, doar dacă are legumicultură sau produse cu valoare adăugată foarte înaltă. Nu putem vorbi, sigur, de o exploataţie viabilă economic la un hectar de cereale.
În acest context, sigur este esenţial pentru agricultura noastră ca să avem în vedere, de fapt este un fenomen care se întâmplă şi în ate state, sau mai ales în statele din Vest, mai avansate, să spunem, economic şi este foarte evident lucrul acesta. Numărul fermelor s-a redus enorm în UE. Ca un fapt divers, să nu uităm, din cele 14 milioane de fermieri din UE jumătate, şapte, sunt în România şi Polonia.

Deci, fenomenul natural acesta este, de reducere a numărului ferimierilor şi de comasarea încet, încet a fermelor către o fermă viabilă economic. Ne confruntăm cu toţii în această perioadă, desigur, de efectele lipsei de competitivitate a producătorilor mici din România. Vedem ceea ce se întămplă şi ştiţi cu toţii că există o criză destul de acută în sectorul laptelui din UE şi suntem invadaţi de produse din lapte şi de lapte din alte state membre.


O întrebare simplă este cu cât a reuşeşte un fermier mare să-şi comecializeze producţia şi cu cat un fermioer mic. Un fermier mic, undeva la 40-50 de bani. Un fermier mare care respectă cu adevărat toate cerinţele standardelor europene, şi la peste un leu litrul de lapte. Sigur, există şi o nişă în care micii producători care pot şi ei lapte de foarte bună calitate, să-l distribuie direct către consumator. Dar este clar că tendinţă, încet, încet către acest lucru se îndreaptă, către să spunem coagularea unor ferme de dimenisuni economice viabile care să permită fermierilor să aibă un trai decent şi să reuşească să asigure hrana necesară pentru populaţie.
Un alt obiectiv important este creşterea gradului de acoperire al consumului de alimente din producţia internă. De Gaule spunea că un stat care nu este în măsură să-şi producă hrana de care are nevoie nu va supravieţui ca stat independent. În acest sens, sigur avem preocupări importante dacă avem în vedere faptul că de ani de zile practic România înregistrează balanţă comercială negativă, import-export, şi dacă am avut în 2013-2014 o situaţie pozitivă datorită creşterii producţiei de cereale şi cerealale au avut un preţ bun, vedem că deja în 2015 am devenit stat net importator de produse agro-alimentare cu importuri de 5,7 miliarde de euro şi exporturi de 5,6, deci o balanţă negativă de 100 de milioane de euro. Repet, datorită faptului că România exportă cu preponderenţă materii prime. Principalele produse la export sunt cerealele. Sigur, mai este un produs important, tutunul sau produsele din sectorul tutunului, dar de fapt acolo procesăm şi mai puţin producem.
În acest sens, sigur că este esenţial ca Ministerul Agriculturii să aibă în vedere creşterea valorii adăugate a produselor care se realizează în România si să reducem pe cât posibil, sigur nu ne propunem noi ca un ţel neapărat exportul de cereale, dar este preferabil să folosim aceste cereale la creşterea animalelor, să vindem sau măcar să ne asigurăm autoconsumul la carne, pentru că ştiţi că suntem net importatori, sau la limită să spun, la carnea de porc. Suntem importatori de carne de vită, importatori de carne de ovină, pentru că deşi avem peste 12 milioane de ovine, sunt rase care nu sunt cel mai bine adaptate gusturilor anumitor consumatori, şi atunci RomâAdriana Mironescuia importă, sigur, şi carne de ovină. Deşi este unul dintre principalii producători de ovine.
Desigur, la nivel mondial, este o provacre extrem de mare în ceea ce priveşte producţia agro-alimentară. Să nu uităm că anual se pierd pe glob prin degradarea terenurilor sau prin defrişare şi exploatarea nejudicioasă a terenurilor agricole, circa două milioane de hectare. Deci în viitor vom avea, sigur până în 2050 se estimează că populaţia mondială va ajunge la nouă miliarde de locuitori. Este clar că cererea de alimente va creşte. Sigur ne punem cu toţii întrebare ce se va întampla pentru că deşi toate estimările FAO şi ale Comisiei Europene au spus că vom înregistra o creştere constantă a preţurilor, ne coinfruntăm în această perioadă cu dificultăţi, dar credem că este vorba de o conjunctură.
China şi-a redus puiţin motoarele econmomice şi atunci s-a redus şi consumul. Federaţia Rusă a introdus embargoul şi sigur mai sunt şi alte elemente conjuncturale am putea spune. Cert este că prodicţia alimentară are un viitor foarte important în condiţiile în care schiumbările climatice afectează tot mai mult performanţa în acest sector. Sigur, în condiţiile în care discutăm de schimbări climatice, nu putem să nu menţionăm un obiectiv strategic în agricultură, limitarea amprentei de carbon, promovarea agrculturii ecologice şi celei rezistenjte la schimbările climatice, managementul adevărat al apei şi încurajarea producţiei de energie regenerabilă.
Sigur, aici sunt foarte multe de spus şi probabil că ar trebui ca numai eu să vorbesc până la sfărsitul programului. Nu mi-am propus acest lucru, dar nu putem să nu remarcăm faptul că deşi agricultura este şi o soluţie pentru ceea ce, în ceea ce priveşte reducerea gazelkor cu efect de seră, avem totuşi în agricultură probleme de poluare şi de emisii. Să nu uităm că, aşa ca u nfapt divers, dar care cel puţin pe mine m-a impresionat, toate bovinele din lume emit gaze cu efect de seră exact cât transporturile, toate cumulate, auto, tren, vase, vapoare, avioane şi autoturisme, bineînţeles, 14% din emisii. Deci sectorul bovinelor este un sector care duce sigur la.., asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la carnea de vită, dar sunt soluţii, sigur, care pot fi aduse în acest sens.
Citeam că cercetătorii britanici au găsit o soluţie cu redicerea cu 40% a gazelor, a metanului în procesul de digestie la bovine. Managementul adevărat al apei cred că, ştim cu toţii, că din păcate România are probleme în acest sens, deşi avem multe resuirse de apă. Din păcate ne confruntăm în anii secetoşi cu o gestioune, zic eu, necorespunzătoare a apei. Nu am reuşit încă să avem un sistem de asigurare a apei de irigaţii constantă, şi pentru toţi producătorii afectaţi, în zonele afectate mai ales. Un alt obiectiv impoprtant, îmbunătăţirea standardului de viaţă în zonele rurale. Aşa cum menţionam adineauri, asigurarea infrasctructurii, a serviciilor de bază com[parabile cu cele din zonele urbane. Cred că, deci, şochează pe toţi faptul că România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte toaletele. Scuze! Suntem, avem cele mai multe toalete în curte, cum spunem noi. Deci nivelul de trai este încă departe de ceea ce ar trebui.

Un alt obiectiv important, dezvoltarea parteneriatului pentru educaţie, consultanţă, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, a cercetării-dezvoltării, inovării, îmbunătăţirii performanţei administraţiei. Sigur, aici este foarte important un element extrem de important pentru orice naţiune civiliată, este vorba de educaţie şi cred că cu toţi cei din sală înţelegem un lucru esenţial: agricultură performantă fără ştiinţă nu se mai poate. De aceea este esenţial ca să reuşim să dezvoltăm un sistem educaţional cât mai bun pentru agricultorii noştri.



Din păcate, nu am reuşit ca la această oră s avem un sistem de consultanţă bine pus la punct. avem camere agricole private, dar nu s-au organizat decât în 14 judeţe. Recent am adoptat baza legală pentru a permite şi organizarea camerelor agricole private şi în celelalte judeţe şi să sperăm că, cu o finanţare de la Ministerul Agriculturii pentru 6 ani am stabilit noi împreună cu Parlamentul, domnul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de agricultura, care a fost alături de noi în tot acest proces, l-a sprijinit, sperăm noi ca în sfârşit să avem şi o consultanţă agricolă, pentru că este esenţial ca fermierii să ştie ce trebuie să cultive, cum trebuie să cultive şi mai ales cum vor reuşi să vândă, pentru că devine din ce în ce mai complicat de a vinde produsele noastre, pentru că suntem pe o piaţă concurenţială extraordinar de puternică, piaţa europeană, dar şi la nivel mondial.
Să nu uităm că, regional, de exemplu, la cereale, unde suntem mari producători, noi ca stat, avem mari probleme în concurenţa cu cerealele din Federaţia Rusă şi Ucraina. Chiar trecent ambasadorul Coreii de Sud îmi spunea că noi nu mai suntem performanţi. Experţii mi-au explicat că de fapt avem grâu mai bun decât Ucraina, conţinutul în gluten, în proteină, dar trebuie să şi popularizăm aceste calităţi ale produselor noastre. Fără cercetare şi inovare este cert că nu se mai poate progresa. S-au atins limite practic în ceea ce priveşte producţia la hectar.
Avem schimbările climatice, din ce în ce mai mult ingineria genetică şi cercetarea agronomică vin cu soluţii care permit cultura unor plante rezistente la secetă, la deficitul de apă. Sunt, desigur, soluţii care pot fi finanţate din fonduri europene - inovarea, de exemplu, are un capitol distinct. Din păcate, noi nu am reuşit să stabilim o absorbţie suficient de importantă şi nu am menţinut foarte multe fonduri pentru inovare, dar este cert că fără un sector de cercetare agronomică de înaltă ţinută nu vom reuşi să progresăm.
Chiar în aceste zile dezbatem la Ministerul Agriculturii cu producătorii - i-am invitat în zilele următoare - şi cu ASAS-ul o soluţie în care sa restructurăm cercetarea agronomică şi să reuşim să sprijinim cu adevarat producătorii români. Spre exemplu, am stabilit un subprogram pe pomicultura, la care actualul premier - pe vremea aceea comisar european pentru agricultură - a ţinut foarte mult să-l avem, dar, din păcate apetitul este foarte redus pentru acest subprogram şi din cauza faptului că la nivel naţional nu am reuşit să ne asigurăm materialul săditor necesar şi sunt dificultăţi în asigurarea acestuia. Ca obiective pe termen scurt ar fi sprijinirea financiară a producatorilor agricoli prin acordarea de forme de sprijin. aici, sigur, sunt foarte multe de discutat.
Să nu uităm faptul că România dispune anual de sume din ce în ce mai mari - ca cifră generală facem o comparaţie 2007- 2013, 14 miliarde, 2014 - 2020 avem aproape 20 de miliarde de de euro. Deci sumele au crescut foarte mult, dar practic, mergem undeva către două miliarde jumătate, bani europeni la care se adaugă jumătate de miliard la bugetul naţional.
Foarte important însă este cum şi pe ce cheltuim aceste fonduri. Noi am încercat, la Ministerul Agriculturii şi vedeţi că înregistrăm întârzieri la plată, pentru că am vrut să dăm la cât mai multe sectoare şi am complicat foarte mult aplicarea noii politici agricole comune şi de aici şi raţiuni pentru întârzierea plăţilor pentru anul 2015. Un alt obiectiv pe care ni l-am propus ar fi sprijin pentru sectorul agriculturii ecologice. Sigur, aici sunt discuţii care se pot face probabil în multe ore de dezbateri. Să nu uităm că agricultura ecologică, deşi este prietenoasă cu mediul - cum spunem noi, prezintă unele dezavantaje, costuri foarte ridicate şi, de multe ori, nu se adresează majorităţii consumatorilor, dar sigur, are un aport important pentru mediu şi ne-am propus să o susţinem.
De aceea, se acordă diferite scheme din Programul Dezvoltare Rurală, sume importante care merg până la câteva sute de euro. Măsuri pentru redresarea sectorului pomicol, subprogram pe care l-am menţionat adineauri, de fapt, până în prezent, se dovedeşte a fi un interes, să nu zic foarte redus, dar redus pentru accesarea fondurilor în cadrul acestui subprogram.

Am solicitat colegilor să facă o analiză, să vedem ce se poate face, pentru că ştim foarte bine: mere aducem din Polonia foarte multe, pentru că sigur, şi cantitativ, merele oferite de producţia naţională este redusă; s-au defrişat, au ajuns în paragină foarte multe suprafeţe cultivate cu pomi fructiferi până în 1990. O altă... un alt obiectiv pe termen scurt ar fi reglementarea produselor agricole.


Aici este esenţial să avem în vedere faptul că trebuie să oferim şanse producătorilor noştri de a-şi vinde, în condiţii de competitivitate egală cu produsele care se găsesc în ţară, din ţări terţe sau din... ca import, sau din ţările din UE. Sigur că sunt state, şi cel mai la îndemână este spre exemplu laptele, unde în vestul Europei, media în Germania, este opt tone pe cap de vacă de lapte, iar în România, pe medie, patru tone, deci este competitivitatea la jumătate, să spunem.
Ca urmare, avem mari probleme în a crea o piaţă, să spunem, egală pentru producătorii noştri. Încercăm, prin ceea ce se controlează şi pe documente şi pe calitatea produselor care vin în România, să asigurăm condiţii de competitivitate egală. Un alt obiectiv, continuarea unor programe demarate în anii anteriori, aici este vorba, spre exemplu, de programul de irigaţii care, din păcate, suferă prin faptul că a fost adoptată Legea 269, s-a stabilit un buget de un miliard, dar pe hârtie.

În realitate, în bugetul Ministerului Agriculturii, pe anii următori, nu se regăseşte acest miliard, pentru că Ministerul Finanţelor nu a fost de acord atunci când s-a adoptat legea respectivă, pentru că banii aceia nu există în buget, şi sigur anii viitori, va reprezenta o provocare foarte mare pentru ministrul agriculturii, pentru a găsi acei bani, pentru că Ministerul Finanţelor a spus: soluţia ar fi să renunţati la subvenţia pe motorină sau la alte scheme, deci va fi o discuţie, probabil, foarte aprinsă, anii viitori, între ministrul agriculturii şi ministrul finanţelor, şi Parlament, probabil. În continuare, printre obiectivele de derulare a unor programe de informare şi promovare, trebuie avut în vedere faptul că sunt fonduri europene, dar foarte puţine producători reuşesc să le acceseze.



Să nu uităm că, în 2015, am dezangajat aproape un miliard de euro, din care 800 de milioane au fost dezangajate, tocmai pentru faptul că beneficiarii programului... proiectelor de dezvoltare rurală nu au avut fonduri pentru cofinanţare. Am schimbat, din acest an, procedura, astfel încât să ne asigurăm că banii se cheltuiesc cât mai rapid de cei care au capacitatea de cofinanţare şi să nu îi mai lăsăm până în ultimul an, pentru că riscăm să dezangajăm noi sume şi cred că cu toţii ne imaginăm ce s-ar fi putut face cu un miliard de euro cheltuiţi judicios în mediul rural. Încurajarea asocierii fermierilor - ştim cu toţii că sunt o mulţime de fermieri mici care realizează produse de calitate, dar care nu reuşesc să intre în supermarketuri, pentru că nu asigură cantităţile necesare de produse pentru a face faţă solicitării supermarketurilor. În acest sens, sigur, singura soluţie rămâne asocierea.
Nu în ultimul rând, să nu uităm un fapt esenţial: sunt sectoare, cum este cel al vinului, fructelor şi legumelor, unde ajutoarele, sprijinul financiar european se distribuie prin organizaţiile de producători. Am avut o mare problemă din acest sens şi avem, în continuare. Am avut discuţii serioase la Bruxelles, pentru că statele vest-europene au organizaţii foarte bune în sector şi atunci reuşesc să consume din bani, există un coş comun la nivel european, nu sunt alocaţi pe stat membru, şi atunci sigur că statele, cum sunt Italia, Franţa, Germania, Grecia, reuşesc să absoarbă cei mai mulţi bani din coşul comun pentru organizaţiile comune de piaţă, pe cele două sectoare. Reabilitarea infrastructurii de irigaţii - am menţionat. Sigur că este necesar şi am fost chiar la Parlament, /.../ la Senat, unde mi s-a atras atenţia că ceea ce s-a adoptat prin Legea 269 vizează din păcate, doar sudul ţării şi este nevoie de sistem de irigaţii şi în restul ţării, şi în Transilvania şi în Banat şi în restul ţării, desigur. O strategie integrată care să aibă în vedere toate aceste aspecte, sigur, trebuie să vizeze şi perdele de protecţie forestiere şi construirea de lacuri care să permită irigarea prin gravitaţie la preţuri reduse.
Extinderea conceptului de grup de acţiune locală, deşi introdus relativ recent, a fost, mai ales prin programul 2007-2013... şi-a dovedit destul de bine utilitatea şi funcţionalitatea şi sigur, permite adoptarea deciziilor cele mai bune, la nivelul cel mai apropiat de producători şi credem noi că de fapt acesta este şi conceptul pe care a dorit Comisia Europeană să îl dezvolte, ca în viitor, de fapt, să se ajungă la un nivel cât mai apropiat de cel al producătorului, pentru luarea deciziilor. Deci, este un concept care este îmbrăţişat de Comisia Europeană şi care a funcţionat şi la noi şi sigur că este extrem de util să îl generalizăm. Stimularea prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a persoanelor care dezvoltă cadastru, aici este o idee pe care am discutat-o recent cu prim ministrul şi cu vicepremierul, domnul Vasile Dîncu, pentru că dânsul are cadastru în subordine, şi ideea principală a fost ca pentru primari, pentru că ştim că primarii sunt cei care trebuie să realizeze cadastru, să contracteze serviciile de cadastrare.
Cei care vor avea astfel de iniţiative cât mai rapid, vor putea beneficia de un punctaj suplimentar pe proiectele de dezvoltare rurală, Măsura 7-2, infrastructură rurală, de exemplu, dar sigur am declanşat procesul la nivelul Ministerului Agriculturii, cu colegii, pentru a discuta cu Comisia Europeană şi a reuşi să convingem Comisia de utilitatea unui astfel demers. Sigur că facem toate eforturile şi suntem optimişti în acest sens. Ar fi foarte multe de spus, am să mă opresc aici şi mulţumesc de atenţie!


Sirma Caraman:

Vă mulțumim, domnule ministru! Proiectul Modernizarea satului românesc este un proiect amplu, sunt implicațiu mulți factori; Guvernul, prin ministerele de resort și. în special, ministerul dumneavoastră, domnule ministru, are un rol importent în dezvoltarea satului românesc, și celelelte mninistere, prin atribuțiile și competențele pe care le au, pot sprijini autoritățile locale... Dar cel mai interesant... cei mai interesați sunt cei pe care... păstoresc gospodarii, autoritățile locale, care trebuie să asigure în primul rând utilitățile, încât viața cetățenilor să fie decentă și în comune. Vă mulțumesc și dau cuvântul domnului Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților!




Nini Săpunaru:

O să încerc să fiu foarte scurt. O să vorbesc mai degrabă de procesul legislativ. N-am înțeles foarte bine, domnu' ministru, că s-aude foarte prost din direcția asta... Emiteți dumneavoastră o ordonanță... Guvernul emite o ordonanță pe /.../ agricole sau așteptați s-o facem noi în septembrie? 

Achim Irimescu: Așteptăm s-o faceți dumneavoastră în septembrie. 

Nini Săpunaru: Da. Mă rog... Eu am sugerat domnului prim-ministru să emită o ordonanță, dar, dacă e așa, așteptăm... pentru că n-a venit. Avem un proiect de lege în Senat și nu ne-a ajuns înapoi în Comisia pentru Agricultură. În septembrie vom ajunge, ne apucăm de el... Cred că reluăm vechea lege. Reluăm vechea lege, cu finanțare pe șase ani de zile, pentru că trebuie... e neapărat nevoie și este necesar. Vin... de curând, vin din Cehia, de la Parlamentul... din Parlament, și am fost la discuții cu reprezentanții Camerei Agricole, condusă de un fost ministru al agriculturii, și care participă la absolut toate discuțiile și la luarea deciziilor la Ministerul Agriculturii; și reprezintă, într-adevăr, interesele fermierilor.



Acum avem două legi care sunt în derulare și cred că interesează și primarii care sunt în sală. Vorbim de legea comercializării produselor agroalimentare, care este deja la promulgare și acolo oferă posibilitatea administrației publice locale să facă program pentru târguri și prezentare de produse tradiționale. Când vorbesc de program - vă dau exemplu ce se-ntâmplă în Italia -, într-un oraș sau într-un orășel, între ora opt dimineața și 12 ziua, se închid magazinele mari și toată lumea merge la piață. După aceea, dacă vrei să te duci să faci aprovizionarea, te duci în supermarket și-ți iei de-acolo ce vrei, dar în perioada respectivă te-ai putut duce la târgul tradițional de produse tradiționale.
De asemenera, prin acea lege încurajăm aprovizionarea locală și regională... E un concept european care spune... și ar fi foarte bine să mâncăm în general pe o rază de 80 de kilometri, așa. Ce avem acolo în zonă.. Pe cât posibil. Cam așa va fi discuția și așa ar trebui să mergem, și așa am putea încuraja produsele tradiționale; mica industrie. Vorbim de asociere... Am votat de curând, deci, în ultima săptămână de lucru în Parlament, s-a votat Legea privind modificarea... unele modificări la Legea cooperației; la Legea cooperativelor agricole. Cerl mai important lucru: scutire de impozit pe profit, în primii cinci ani, pentru cooperativele care procesează producție agricolă.
Concomitent cu această scutire, au și scutirea de impozit pentru veniturile din arendă, pentru membrii cooperatori care și-au dat terenul în arendă la cooperativă; de asemenea, scutire pe impozit pe profit pentru clădirile care participă la venitul cooperativei. Credem că această prevedere legală va da posibilitatea și-i va încuraja să se asocieze. Mai merg și pe ideea pe care-am discutat-o cu domnul ministru și e acceptată în mare de reprezentații Comisiei Europene, ca să mărim intensitatea sprijinului pe Programul național de dezvoltare rurală, pentru cooperative, în așa fel, încât să putem dezvolta acest sector.
Din păcate, exemplele din UE și din toată Europa sunt... cum să vă spun? Toată Italia e o imensă cooperativă, dacă vreți. Au venit reprezentanți din regiunea /.../, 520.000 de locuitori, 80% din producția agricolă, care înseamnă 15 miliarde de euro, se face și se comercializează prin cooperative. Mărimea medie a unei ferme de animale e de 15-20 de capete de vaci; și primesc echivalentul în lei, cam 2,40 lei pe litrul de lapte. Cam asta e diferența între ce facem noi și ce se-ntâmplă acuma. Mai sunt în România doar 198 de cooperative viabile. Și avem exemple de cooperative de 35.000 de hectare, în care își licitează inputurile și au ajuns acuma, de au 40% din prețul pieței; pentru ce-nseamnă imputurile pe care le primesc.
Deci există exemple de succes și în România, și trebuie să încurajăm asocierea din nou; pentru că este unica soluție ca să rezistăm pe această piață concurențială. Am înțeles ce temă de casă ne-ați dat. Încerc să fiu foarte scurt, pentru că poate vor mai veni întrebări. Legea camerelor agricole cred că va fi discutată în luna septembrie, cât de repede; probabil că și-n vacanța asta de vară ne vom mai aduna și vom discuta pe ea.


Sirma Caraman:

Vă mulţumim frumos, domnule preşedinte! Dau cuvântul doamnei secretar de stat Erika Stanciu, de la Ministerul Mediului.


Erika Stanciu: Promit să fiu foarte scurtă în intervenţia mea şi să mă refer în principal la probleme legate de pădure, care interesează în mod direct administraţiile publice locale, plecând de la premisa că această resursă naturală este una critică, esenţială pentru dezvoltare rurală. Şi plec în această afirmaţie de la o analiză prin care am constatat că, de fapt, din păcate, strategiile noastre de dezvoltare durabilă nu ţin cont aproape deloc de resursele naturale, şi cu atât mai puţin de resursele legate de pădure. De aceea, am să mă refer la câteva aspecte care ar trebui luate în calcul de către administraţiile locale în momentul când gândesc dezvoltarea durabilă.

Cred că nu trebuie să spun nimănui că pădurile sunt esenţiale pentru comunităţile noastre rurale, iar în ce priveşte dezvoltarea durabilă cred că suntem cu toţii de acord cu schema aceasta, care spune în principiu faptul că putem avea o economie, respectiv afaceri viabile, doar dacă avem o societate stabilă şi sănătoasă şi dacă toate acestea se bazează pe un mediu, pe o natură echilibrată şi funcţională. În acest context, vreau să vă spun că, în ce priveşte gospodărirea pădurilor, există deja instrumente care ajută administratorii, respectiv proprietarii, în promovarea unei gospodăriri care într-adevăr să răspundă cerinţelor multiple, şi nu numai celei economice.


Şi aici am vrut să fac în primul rând referire la certificarea pădurilor, certificarea managementului pădurilor. Un sistem de certificare există deja la noi în ţară. În momentul de faţă se lucrează la un al doilea sistem de certificare, care se adresează în special proprietarilor mici, certificare care poate asigura o gospodărire echilibrată a pădurilor. Prin acest sistem de certificare vă puteţi asigura că administratorii pădurilor, UAT-urilor, sau administratorii pădurilor private, respectiv cele de stat, se uită nu numai la ceea ce se exploatează, ca lemn, ci şi la alte aspecte, cum ar fi, de exemplu, păstrarea sau gestionarea corespunzătoare a pădurilor care au rol hidrologic, la pădurile de importanţă critică pentru protejarea terenurilor - şi stim cât este de important acest aspect - şi la acele păduri care au un rol important în menţinerea terenurilor agricole sau a zonelor piscicole. Aceste sisteme de certificare acordă o atenţie deosebită aspectelor respective.
Tot în acest sistem de certificare, în care se vorbeşte de păduri cu valoare ridicată de conservare, pe lângă cele care au rol principal de producţie de lemn sau alte produse, se vorbeşte de suprafeţe forestiere care satisfac nevoi de bază ale comunităţilor rurale - şi aici vorbim de acele comunităţi care au nevoie de resursele forestiere pentru subzistenţă sau pentru sănătate şi care depind direct de aceasta. Ce înseamnă această delimitare? Chiar dacă pădurea este pădure de stat, chiar dacă acea pădure ar trebui exploatată în interesul unei firme care participă la o licitaţie, în cazul în care pădurea are o asemenea importanţă ar trebui păstrată pentru comunitatea locală, deci este un instrument pentru a opri exploatarea de către altcineva decât comunităţile locale. De asemenea, tot acest sistem de certificare ţine cont inclusiv de valorile esenţiale pentru păstrarea identităţii culturale a unei comunităţi sau a unei zone - deci, practic, ar trebui să impiedice exploatarea acelor păduri care au o valoare deosebită pentru comunitate.

Sper ca aceste criterii să rezoneze cu dvs şi să încurajaţi administratorii dvs, respectiv proprietarii, să utilizeze sisteme de certificare forestieră pentru a vă asigura că pădurile nu îşi pierd valoarea.

Dincolo de aceste sisteme de certificare, pe care le încurajăm - şi le încurajăm şi pentru că, practic, piaţa lemnului cere acest lucru; să ştiţi că în Europa, în momentul de faţă, cererea pentru lemn certificat este foarte mare, iar unele companii chiar refuză să cumpere alt lemn decât din păduri certificate -, certificarea va servi interesele comunităţii.

Un al doilea aspect pe care ne concentrăm în acest an sunt plăţile compensatorii pentru proprietarii care au restricţii în exploatare. Este o măsură mult aşteptată, de ani de zile. Poate unii dintre dvs ştiţi că, din 2009 practic, nu s-au mai dat asemenea plăţi compensatorii. Am reactivat procedurile şi demersurile în acest sens, şi un prima pas mare pe care am reuşit să îl realizăm a fost să convingem Uniunea Europeană, Comisia Europeană, că aceste plăţi trebuie date nu numai în situri "Natura 2000", adică în arii protejate, ci trebuie dată pe toată suprafaţa ţării acolo unde proprietarii sunt obligaţi să menţină pădurile pentru rolul lor hidrologic sau contra eroziunii sau cu rol estetic ş.a.m.d. Însă procedura durează.


În momentul de faţă suntem în procesul de a solicita decizia Comisiei Europene pentru a putea acorda aceste plăţi, iar după aprobare sperăm ca guvernul să găsească la rectificarea bugetară cei 60 de milioane de lei de care avem nevoie pentru aceste plăţi compensatorii, iar proprietarii să primească 50 de euro pe hectar în cazul în care au voie să exploateze o oarecare cantitate de lemn şi 100 de euro la hectar în cazul în care nu au voie să exploateze deloc lemn de pe proprietăţile lor.

În ce priveşte respectarea regimului silvic ar fi foarte multe de zis.

Nu vreau să intru în detalii. Vreau să vă spun doar că suntem extrem de conştienţi de faptul că lemnul este o resursă importantă. Ceea ce mă surprinde pe mine, în urma analizei făcute în ultima perioadă, este că resursa lemnoasă, respectiv celelalte resurse ale pădurilor nu sunt luate în calcul la strategii, şi ca urmare comunităţile locale asistă practic de multe ori la exploatarea masei lemnoase, care pleacă din zonă pe diverse canale şi în comunitate nu rămâne nimic. Sunt aspecte care se pot lua în calcul şi există un ghid elaborat recent de minister şi pe care sper să-l adoptăm, care să vă ajute să analizaţi aceste resurse şi să le luaţi în calcul la dezvoltare rurală. Acest ghid are în vedere nu numai lemnul, ci şi produsele accesorii ale pădurii, produse pentru care anul acesta se va elabora o metodologie pentru aprobarea recoltării. Cum bine ştiţi, de multe ori asistăm la fenomenul în care firme diverse vin şi colectează ciupercile, respectiv fructele de pădure, fără să lase nimic în urmă la comunitatea locală. Ceea ce este anormal şi trebuie reglementat astfel încât să încurajăm comunităţile locale să colecteze şi să prelucreze aceste produse.
Pe lângă cele prezentate, aspectele care trebuie poate ştiute sunt că suntem în proces de studiere a terenurilor degradate, în vederea împăduririi. După cum bine ştiţi, există cifre preliminare care spun că avem 2 milioane de hectare de terenuri agricole degradate. Sperăm să putem pregăti cadrul pentru împădurirea acestora. Încercăm să eliminăm obstacolele din calea înfiinţării perdelelor forestiere. Din păcate, chiar dacă avem de ani de zile un plan de înfiinţare de perdele forestiere, în sudul ţării în mod deosebit, acesta nu a putut fi realizat din cauza dificultăţilor de expropriere a terenurilor, iar în momentul de faţă încercăm să simplificăm procedura de expropriere - să fie similară cu cea de la autostrăzi, de exemplu, şi sperăm să reuşim acest lucru înainte de finalizarea mandatului -, şi, de asemenea, să simplificăm procedura de acordare a despăgubirilor în cazul pagubelor produse de vânat - respectiv, să nu constrângem proprietarii de terenuri la atât de multe obligaţii înainte de a-şi primi despăgubirile în cazul acestor evenimente.

Foarte pe scurt, acestea am considerat că sunt cele mai importante aspecte pe care ar trebui să le cunoaşteţi. Bineînţeles că sunt multe alte demersuri pe care le facem şi care în mod direct sau indirect influenţează dezvoltarea rurală. Dar stau la dispoziţia dvs pentru întrebări. Mulţumesc


Sirma Caraman:

Vă mulţumim, doamna secretar de stat. Ministerul Mediului gestionează un fond de mediu care investeşte în.... ca beneficiar fiind şi autorităţile locale, şi sperăm ca şi dvs să luaţi o măsură de a nu începe noi investiţii fără a le termina pe cele începute, pentru că se degradează, mai ales împăduririle. Sunt sesizări la autorităţile locale, pentru că a fost sistată finanţarea şi s-a pierdut şi ce s-a plantat. Noi sperăm ca şi Ministerul Mediului să ia aceeaşi măsură, să terminăm ce am început fără a începe alte investiţii dacă nu mai avem sursele de finanţare. Vă mulţumim încă o dată şi dau cuvântul domnului director Popescu, director general la Agenţia pentru finanţarea investiţiilor rurale. Vă mulţumim, domnule Popescu.

David Eugen Popescu: Mulţumesc şi eu. I-am rugat pe colegi eventual să mă ajute şi cu...

Sirma Caraman: Nu aveţi pusă prezentarea acoLo, domnule Popescu?


David Eugen Popescu: Da, le-am dat-o colegilor mai devreme, dar nu e niciun fel de problemă, putem merge înainte fără a pune neapărat prezentarea pe diapozitiv. Cele discutate până acum, atât de domnul ministru, cât şi ceilalţi colegi de panel, au prezentat destul de complet problemele, nevoile şi obiectivele cu care agricultura românească se confruntă, aşa că mi-aş propune, într-o prezentare destul de scurtă, pentru că e o oră oarecum târzie, sa aduc câteva completă strict legate de modul în care programul de dezvoltare rurală trebuie să contribuie la atingerea acestor obiective şi se adresează nevoilor de care s-a vorbit mai devreme.
Dacă ne uităm la temele de discuţie ale acestui atelier, respectiv strategia de dezvoltare pe zona agricultura, dezvoltare rurală sau capital natural şi economie verde, putem vedea că în mare măsură există o suprapunere cu obiectivele strategice promovate sau urmărite inclusiv prin Programul de dezvoltare rurală într-o manieră destul de evidentă sau vizibilă în priveşte vechiul program, unde există o suprapunere aproape completă cu axele prioritare aşa cum erau prezentate sau parte a vechiului program, dar în egală măsură, chiar dacă nu atât de vizibil, şi în actualul program întrucât se suprapun sau răspund în cea mai mare măsură priorităţilor aşa cum sunt dezvoltate, identificate la nivel european, aşa cum sunt ele preluate şi în programul de dezvoltare rurală şi traduse detaliat prin domenii de intervenţie.
Practic, programul îşi propune până la urmă crearea unei economii rurale durabile şi sustenabile, iar asta înseamnă cu siguranţă nu doar dezvoltarea agriculturii, înseamnă inclusiv protejarea mediului, inovare, înseamnă incluziune socială, creşterea calităţii vieţii la sat. Categoric, toate lucrurile astea nu se pot face decât cu implicarea actorilor locali. Abordând cele trei paliere la care făceam referire şi începând cu agricultura, problemele au fost identificate şi prezentate cu nenumăerate ocaziişi se referă la lucruri precum lipsa productivităţii sau a competitivităţii, structura populaţiei de la sat, respectiv populaţie îmbătrânită, polarizare excesivă - lucru care s-a discutat şi mai devreme şi poate aici aş putea veni cu o completare, şi sper să fiu destul de aproape de realitate cu cifrele. Ar putea fi interesant de spus că acele trei, peste 3 milioane sau altfel zis, ca să o spun mai simplu, polarizarea aceasta înseamnă că aproximativ 99% din fermele de la sat şi nu numai muncesc aproximativ jumătate din terenul agricol al ţării, cealaltă jumătate fiind deţinută sau în folosinţa unui număr restrâns de exploataţii agricole de doar câteva procente sau chiar mai puţin.
Aş putea menţiona în continuare vulnerabilitatea crescută la efectele climatice negative, probleme accesului la finanţare sau lipsa de capital, deficitul de know-how, deficitul de inovare, lipsa legăturilor cu sectorul de cercetare sau capacitate slabă de integrare a producţiei agricole primare cu procesarea sau retincenţa agricultorilor la asociere. Toate aceste probleme vă pot spune că abordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi ăsta este, pe de o parte, un lucru bun pentru că presupune o abordare echilibrată a prigramului în ansamblul său, dar poate, pe alocuri, este oarecum prea optimist, în sensul că întotdeauna având un buget limitat, dacă ne propunem foarte lucruri este posibil ca nu toate să fie făcute întocmai la cea mai bună calitate.
Spuneam că PNDR adresează aceste probleme şi o face fie în mod direct, prin măsuri dedicate, cum ar fi măsuri dedicate exploataţiilor agricole, prin care se finanţează modernizarea acestora, echipament, utilaj agricol; înfiinţarea sau modernizarea de exploataţii vegetale sau ferme zootehnnice, măsuri care finanţează procesarea, măsuri care finanţează instruirea fermierilor sau consilierea acestora, măsurilor dedicate tinerilor fermieri. Dar, dincolo de asta, programul abordează tot acele probleme de care vă spuneam mai devreme şi prin alte instrumente pe care le-aş putea numi 'orizontale', care se regăesc pe întreg parcursul programului, cum ar fi: suportul acordat pentru... sau încurajarea pentru asociere, susţinerea cu precădere a fermelor de o anumită dimensiune, în special e vorba de fermele mici şi mijlocii; încurajarea lanţurilor scurte sau integrate. Or, lucrurile acestea se regăsesc datorită abordării orizontale sau transversale şi înseamnă, în ce priveşte măsurile dedicate agriculturii, înseamnă fie creşterea intensităţii punctajului, fie intensităţii sprijinului financiar public, fie prioritizarea prin punctaj sporit - acestea fiind practic instrumentele prin care încercăm să promovăm soluţiile la aceste probleme de care vorbeam mai devreme.
În ce priveşte dezvoltare rurală în ansamblul său, este evident că o dezvoltare echilibrată a satului românesc nu se poate face în absenţa unei egalităţi de şanse, practic între populaţia rurală şi cea urbană. Iar asta înseamnă, pe lângă agricultură, înseamnă şi condiţii de viaţă adecvate, înseamnă servicii de calitate în mediul rural, înseamnă servicii în educaţie, sociale sau de sănătate, înseamnă practic existenţa unei alternative la zona urbană, o alternativă viabilă, o alternativă care să contribuie în cât mai mare măsură la orientarea tinerilor către satul românesc şi iniţiativa antreprenorială în ce priveşte zona rurală, asta însemnând nu neapărat agricultura, pentru că dezvoltare durabilă trebuie să presupună şi alternativă la agricultură. Or, PNDR finanţează în acest sens nu doar insfrastuctura de la sat - este un lucru pe care cei mai mulţi dintre dvs îl cunosc foarte bine, pentru că finanţăm infrastructură rutieră, finanţăm infrastructară de apă-canal, educaţională, socială, drumuri de tarla, drumuri forestiere, dar finanţăm totodată şi investiţii non-agricole, fie că vorbim de turism, de agroturism, mai nou, pentru că în actualul program turismul rural nu mai este finanţat, cel prin măsura naţională, fie că vorbim de alte categorii de investiţii non-agricole, de principiu servicii sau producţie prioritizate de altfel sau bonificate, dacă vorbim de cazul producţiei alta decât cea agricolă cu intensitatea sprijinului mărit şi punctaje suplimentare.
Legat de cel de-al treilea palier al discuţiei de astăzi, cele trei reprezentând până la urmă un ax central al PNDR, însemnând agricultură, dezvoltare rurală şi mediu, presupune probleme pe care, de asemenea, le cunoaştem cu toţii, de la riscurile climatice, terenuri abandonate, poluare şi altele, care duc la o calitate a produselor agricole nu întotdeauna cea mai bună. PNDR propune soluţii sau contribuie inclusiv la soluţionarea acestor probleme şi o face, de asemenea, ca şi în cazul măsurilor de investiţii destinatre agriculturii, fie în mod direct prin măsuri dedicate, cum ar fi agricultura ecologică, agromediu cu pachetele aferente fiecăreia dintre acestea, măsura destinată zonelor defavoriate prin care efectiv se plătesc subvenţii pentru fermierii care îşi desfăşoară activitatea în acele zone sau pentru care abordează practici de agromediu sau care decid să treacă la agricultură ecologică.
Dar, de asemenea, PNDR sprijină aceste abordări, aceste soluţii inclusiv pentru măsuri de investiţii, acordând, de asemenea, prioritate şi încurajând agricultura ecologică sau agricultura care se derulează în zone defavorizate sau cu practici de agromediu, după caz, acele proiecte fiind oarecum favorizate în raport cu celelalte.

Din nou mă raportez aici fie la punctaj, fie la creşterea intensităţii sprijinului care poate ajunge uneori la 90%, în condiţiile în care sunt incluse în proiect lucrurile de care vorbeam mai devreme. Bineînţeles că obiectivele PNDR-ului şi strategia este în concordanţă atât cu strategiile şi politicile europene, cât şi cu cele naţionale, dar fără a insista asupra acestora, aş vrea să închid cumva prezentarea mea cu câteva aspecte concrete, pentru că am expus, până acum, lucruri mai degrabă teoretice.


Ca exemple ale realizărilor finanţate cu bani europeni, pe perioada precdentă de programare, este adevărat, fie că vorbim de IMM-urile înfiinţate prin măsura 312, care sunt îjn valoare de aproximativ 3000. Tinerii fermieri, care chiar dacă nu sunt pe diapozitiv, sunt în număr de 13.000. Cele câteva mii de ferme modernizate sau înfiinţate sau de unităţi de procesare prin PNDR în ceea ce priveşte infrastructura, aveţi de asemenea câteva cifre - 3 milioane de locuiitori afectaţi pozitiv de investiţiile noastre, însemnând aproape 4000 de kilometri de drum, 3000 de kilometri de reţea, de alimentare cu apă sau peste 4000 de kilometri de canalizare ş.a.m.d., sunt lucruri concrete care vin în sprijinul celor spuse mai devreme, acela al contribuţiei PNDR-ului la problemele agriculturii şi mediului rural şi a contribuţiei acestuia la obiectivele strategice naţionale în această zonă. Eu vă mulţumesc pentru atenţie şi dacă sunt întrebări de la dumneavoastră, le aşteptăm.


Sirma Caraman:

Vă mulţumim, domnule director. Aşteptăm întrebările dumneavoastră şi vom răspunde pe măsura întrebărilor. Domnul Ionescu... Vă rog microfonul, domnişoarelor. În ordinea în care aţi ridicat mâna. După aceea dumneavoastră, da? Şi după aceea dumneavoastră şi dumneavoastră.



Yüklə 1,1 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin