Audituluiconformității evidenței înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile


Obiectivul nr.2. Plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile



Yüklə 1,45 Mb.
səhifə5/20
tarix30.07.2018
ölçüsü1,45 Mb.
#64018
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20

Obiectivul nr.2. Plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile


Deși impozitul pe bunurile imobile este unul direct, iar ca urmare evidența și planificarea acestuia urmează să se bazeze pe date exacte, auditul denotă lipsa la APL a unei baze de date exhaustive privind bunurile imobile existente și impozitarea/scutirea acestora. De asemenea, impozitul pe bunurile imobile nu asigură impozitarea echitabilă a avuției naționale.

2.1. Cu privire la veniturile provenite din încasările impozitelor pe bunurile imobile


În anul 2016, suma totală a impozitului pe BI încasate în bugetele UAT a înregistrat o creștere de doar 4,92 mil.lei față de 2015 și a constituit 364,16 mil.lei. Lipsa unor informații veridice nu a permis auditului să constate cauza spoririiîncasărilor din acest impozit (majorarea valorii impozabile urmare a (re)evaluării BI, creșterea cotei impunerii, impozitarea BI nou formate). De asemenea, lipsește o informație adecvată privind bunurile imobile scutite de impozitare și privind scutirile acordate la achitarea înainte de termen a impozitelor.

2.2. Cu privire la administrarea impozitului pe bunurile imobile


Probele de audit acumulate relevă că, în procesul administrării impozitului pe bunurile imobile, nu a fost asigurată echitatea, stabilitatea și transparența fiscală, autoritățile centrale și locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentruperfecționarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul identificării și evidenței tuturor subiecților și obiectelor impunerii, evaluării adecvate (la prețul de piață) a bunurilor imobile. Această situație este condiționată de lipsa procedurilor și capacităților de implementare a cadrului legal-normativ.

În prezent, responsabilitățile privind corectitudinea impozitării bunurilor imobile țin de competența: ASP – înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile și furnizarea informației cadastrale sistematizate AAP; APL (DCITL/SCITL)– administrarea impozitelor prin ținerea evidenţei integrale şi conforme a contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sunt calculate de către aceștia, respectiv, a evidenţei acestor obligaţii; SFS –în baza datelor prezentate de organele cadastrale teritoriale, organizează ţinerea cadastrului fiscal şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare(vezi Anexa nr. 1la prezentul Raport de audit).

Potrivit Codului fiscal75, se efectuează impozitarea globală a tuturorbunurilor imobile, nu doar a terenurilor, ci și a clădirilor, construcțiilor, apartamentelor și altor încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Baza impozabilă a acestor bunuri, conform prevederilor art.277 alin.(2) din Codul fiscal, o constituie valoarea estimată a acestor bunuri. Totodată, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, până la 1 ianuarie 2019, pentru BI neevaluate se aplică impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare, reglementate prin Legea nr.1056-XIV din 16.06.200076, iar baza impozabilă a acestor bunuri o constituie valoarea de bilanț a clădirilor, suprafața terenului și bonitatea lui. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare sunt stabilite în art.280 din Codul fiscal și în Legea nr.1056-XVI din 16.06.2000.


  • Plenitudinea bazei de calcul al impozitului pe bunurile imobile depinde în principal de delimitarea și înregistrarea drepturilor asupra patrimoniului public și a celui privat, precum și de indicarea completă și exactă în RBI a datelor privind BI și privind deținătorii de drepturi asupra acestora. Deficiențele stabilite de audit în aceste domenii constituie un impediment semnificativ pentru evaluarea bunurilor imobile, în scopul impozitării și încasării impozitelor.

Conform prevederilor art.285 alin.(1) și art.287 din Codul fiscal, ASP (până la 26.05.2017 – ARFC) prezintă SFS informația cu privire la fiecare obiect și subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. SFS, în baza datelor prezentate de OCT, organizează ținerea cadastrului fiscal și monitoringul informației privind fiecare subiect și obiect al impunerii. Forma și metodele de ținere a cadastrului fiscal, de eliberare a informației pe care o conține se stabilesc de către SFS77.

În scopul creării condițiilor pentru asigurarea transmiterii informației prin utilizarea sistemelor informaționale sigure, între ARFC și IFPS a fost încheiat la 27.02.2014Memorandumul de colaborare nr.1, prin care părțile au desemnat „deținătorul” RBI – ÎS „Cadastru”, în vederea transmiterii informației, și „administratorul” SIA „Cadastrul Fiscal” – ÎS „Fiscservinform”, în vederea recepționării informației în fișiere și pe suport magnetic. Utilizatorii principali ai acestui sistem sunt APL (DCITL și SCITL), iar modul de utilizare a acestuia este prevăzut în Regulamentul cu privire la modul de administrare a impozitului pe bunurile imobiliare prin intermediul SIA „Cadastrul Fiscal, aprobat prin Ordinul IFPS nr.902 din 02.07.2013. De menționat că acest regulament nu a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, după cum prevede art.275 din Codul fiscal și Legea cu privire la actele normative78.



  • SFS, APL (DCITL/SCITL) și ASP nu dispun de un mecanism eficient de conlucrare pentru a reduce numărul de bunuri imobile înregistrate cu deficiențe, fapt ce creează condiții pentru neimpozitarea acestora.

În SIA „Cadastrul Fiscal”, informației complete aferente obiectului impunerii și/sau contribuabilului i se atribuie statutul „Valid”, iar informației incomplecte79– statutul „Invalid”.La solicitarea misiunii de audit, SFS a prezentat informația că la 25.10.2017 în SIA după persoane fizice erau înregistrate 6342 de obiecte impozabile înregistrate cu statutul „Invalid” din 9 primării80(inclusiv mun.Chișinău – 3593 de obiecte) și după persoanele juridice – 233 de obiecte impozabile. Concomitent, SFS a specificatcă informația respectivă, la situația din 01.01.2016 și din 01.01.2017, nu poate fi prezentată din cauza actualizării trimestriale a bazei de date.

Totodată, DCITL pe mun.Chișinău a informat auditul că, la situația din 01.01.2017,erau înregistrate 12723 de obiecte „Invalide” pentru care nu a fost calculat impozitul pe bunurile imobiliare (din valoarea estimată), în sumă de 2,4 mil.lei. Deși DCITL în procesul de validare a obiectelor impunerii a întâmpinatdificultăți de administrare a obiectelor invalide, aceasta nu s-a adresat în mod oficial cu o listă a obiectelor impunerii către SFS pentru transmiterea datelor corecte.Doar în unele cazuri au fost transmise adresări ÎS „Cadastru”(prin e-mail)pentru corectarea algoritmului de înregistrare în SIA „Cadastrul Fiscal” a informațiilor primite de la organul cadastral81. Situație similară a fost identificată și în mun. Soroca82

DCITL/SCITL nu dispun de resurse umane, precum și de pârghii suficiente pentru remedierea tuturor erorilor depistate.În același timp, ÎS „Cadastru”, prin informațiile prezentate către IFPS la 19.01.2016, 12.04.2016 și 12.07.201683, a indicat că datele aferente obiectelor și subiecților impunerii nu sunt actualizate din cauza nealocării mijloacelor financiare, deși aceasta are obligația legală de a înregistra drepturile asupra bunurilor imobile în baza documentelor ce atestă identitatea titularului acestor drepturi.

De menționat că în categoria obiectelor „Invalide” sunt înregistrate și terenurile aferente blocurilor de locuit care sunt evaluate în scopuri fiscale84, însă această valoare nu a fost distribuită între proprietarii locuințelor/BI spre impozitare, ceea ce contravine prevederilor art.277 alin.(2)și art.278 din Codul fiscal. De regulă, terenurile aferente blocurilor de locuințe sunt înregistrate ca proprietate a ,,Republicii Moldova” sau a UAT. Conform prevederilor art.9 din Legea nr.913-XIV din 30.03.200085, terenurile pe care sunt amplasate blocurile de locuit și alte bunuri imobile din condominiu se transmit gratuit de APL în proprietate comună în diviziune membrilor ACC, ceea ce trebuie să asigure impozitarea acestor bunuri. Analizând informațiile privind terenurile aferente blocurilor de locuitdin 4 UAT86înregistrate în RBI și contrapunând cu datele incluse în SIA „Cadastrul Fiscal” pentru impozitare, misiunea de audit a constatat că 944 de terenuri cu suprafața totală de 277,1 ha și, respectiv, 1395 de obiecte ale condominiului (746 terenuri; 649 construcții) nu au fost supuse impozitării.Neimpozitarea obiectelor nominalizatea fost favorizată de lipsa de preocuparea APL, precum și de lipsa pîrghiilor adecvate, privind constituirea asociațiilor de coproprietari în condominiu87 (ACC) în condițiile cadrului legal existent88.

Nu sunt impozitate 11 blocuri de locuințe din mun.Soroca, înregistrate în RBI ca proprietate a cooperativelor de construcție a locuințelor(formate încă în anii 1975-1988), care în prezent nu activează, iar mun. Edineț - bunurile imobile locative89înregistrate din anul 2001ca proprietate a colhozului„Lenin”, care nu mai există din anul 1992.


  • Neasigurarea delimitării și înregistrării integrale a drepturilor asupra BI, exprimată prin înregistrarea bunurilor cu mențiunea „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”, a creat premise de eschivare de la plata impozitelor pe bunurile imobiliare.

Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii ARFC nr.11290, înscrierea „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată” se aplică: i) pentru înregistrarea primară a dreptului de proprietate asupra unei construcții în temeiul hotărârii judecătorești, atunci când terenul nu este înregistrat și titularul nu deține documente care să-i confirme drepturile asupra terenului; ii) în cazul în care într-o clădire există încăperi ce aparțin diferitor proprietari și spații de folosință comună ce se află în proprietate comună (art.355 Cod civil); iii) până la înregistrarea dreptului asupra terenului, dacă bunul imobil aparține diferitor proprietari (la înregistrarea primară a construcției în baza hotărârii judecătorești, la înregistrarea primară a apartamentelor privatizate, la înscrierea în Registru a drepturilor asupra construcțiilor sau încăperilor izolate anterior înregistrate în registrele fostelor Birouri de Inventariere Tehnică).

În toate cazurile nominalizate, dreptul de proprietate asupra bunului imobil se va înregistra ulterior la depunerea cererii de înregistrare, cu prezentarea documentelor ce confirmă dreptul. Se menționează că prevederile nominalizate au fost introduse prin Ordinul ARFC nr.50 din 19.05.2017 și sunt în vigoare din 02.06.2017. Deși astfel de înscrieri erau introduse în RBI și anterior, până la data nominalizată nu exista niciun act regulator în privința aplicării înscrierii „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”. Mai mult decât atât, niciun act legislativ nu prevede modul de administrare (inclusivadministrarea fiscală) a obiectelor înregistrate la organele cadastrale cu înscrierea „Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”.Prin urmare, obiectele patrimoniale specificatenu sunt impozitate. În acest context, misiunea de audit a identificat doar în 2 UAT1327bunuri imobiliare (terenuri aferente obiectivelor private, construcții, încăperi izolate) cu mențiunea respectivă, din care 648 bunuri (48%) sunt evaluate, prin ce bugetele locale au fost lipsite de posibilitatea de a-și suplini veniturile91.



  • Sistemul informațional automatizat „Cadastrul Fiscal” nu asigură o evidență integrală și veridică la toate etapele procesului de impozitare.

Astfel, potrivit art.132 din Codul fiscal, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal.SIA „Cadastrul Fiscal” dispune de opțiuni de extragere a informației prin intermediul a 25 de rapoarte, care însă nu generalizează toate datele necesare pentru analiză și monitorizare. Mai mult decât atât, informațiile, în funcție de data extragerii, diferă.

De asemenea, datele generate de raportul CF2 și CF3 din SIA „Cadastrul Fiscal” pentru anii 2015-2017, în contrapunere cu datele RBI privind estimarea bunului imobil în scopul impozitării (în mun.Chișinău și mun.Cahul), relevă existența mai multor erori.



  • Deși este înregistrat în RBI și estimat în scopul impozitării, unele informații privind BI lipsește în SIA „Cadastrul Fiscal”, ceea ce a determinat necalcularea impozitului aferent. Astfel, deși în RBI bunul imobil (nr.cad.1701113290.01.028) este înregistrat ca „Încăperi” cu destinație „Locativă” șiestimat în scopul impozitării în sumă de 107,4 mii lei, informația despre acest bun lipsește în SIA „Cadastrul Fiscal”. Potrivit datelor din raportul CF2, bunul imobil este înregistrat în lista contribuabililor ce dispun de BI care nu au participat în calculul pentru anul 2016, însă lipsește din listele respective pentru anii 2015 și 2017,iar avizul de plată pentru acești ani nu a fost generat.

  • Datele privind obiectul impozitării se dublează, ceea ce determină impozitarea lui dublă. Corectarea erorii se face manual de către perceptor, la adresarea subiecților impunerii, ceea ce poate favoriza neimpozitarea în viitor a acestor bunuri imobiliare.Astfel, în blocul de locuit amplasat pe adresa:mun.Cahul, str. Mihail Șolohov nr.34, din 104 locuințe, 92 au două coduri cadastrale: 1701119076.01 și 1701119076.80. Corectarea acestei erori se face prin dezactivarea unuia din codurile cadastrale, însă aceasta se face neuniform: la un contribuabil se dezactivează un cod cadastral, iar la alt contribuabil – celălalt cod cadastral. Astfel, în cazul eliminării acestei erori din SIA, există riscul rămânerii dezactivate a calculării impozitului pe codul cadastral rămas.

  • Pentru bunurile imobile cu destinație comercială din proprietatea persoanelor fizice, în unele cazuri are loc impozitarea dublă atât pentru BI cu destinație locativă, cât și pentru cele cu destinație comercială.Astfel, pentru bunul imobil cu nr.cad. 1701114184.01 în avizul de plată pentru anul 2017 a fost calculat impozitul pe bunurile imobile cu destinație locativă în cuantum de 0,14%,iar pentru cele cu destinație comercială –de 0,3% din valoarea estimată.

  • Raportul CF3 privind lista contribuabililor din mun. Chișinău pe o anumită perioadă, deși dispune de posibilități de repartizare a achitărilor pe destinații (locativă, comercială ș.a.), în rubrica „Achitat” se indică valoarea totală achitată în toate rubricile aferente destinațiilor respective, ceea ce determină riscul incorectitudinii datelor înregistrate în acest raport.

  • Soldul impozitului pe BI din mun.Chișinău la 31.12.2015 (sfârșitul unei perioade– 13769 mii lei) nu coincide cu soldul de la 01.01.2016 (începutul perioadei imediat următoare – 14164 mii lei), diferența constituind 395,0 mii lei.

  • Potrivit pct.3.3.6 din Ordinul IFPS nr.902 din 02.07.2013, IFS teritoriale urmau să asigure verificarea semestrială a calculării integrale a impozitului pe bunurile imobiliare, iar în caz de stabilire a unor situații de necalculare , urmau să informeze primăriile pentru ca acestea să elimine deficiențele. Probele acumulate de audit denotă că activitatea SFS de monitorizare a procesului de impozitare a BI de către DCITL/SCITL nu asigură calcularea conformă a impozitului pentru toate BI.

Astfel, analizând informația din meniul „Gestiunea obiectelor” din SIA „Cadastrul Fiscal”, misiunea de audit a constatat,cu suportul DCITL, că în2016 în mun.Chișinău existau 2125 BI cu statutul „Valid”, cu valoarea estimativă de 1331,3 mil.lei92, pentru care nu s-a calculat impozitul pe bunurile imobiliare în sumă de circa 1,3 mil.lei (0,1%). De menționat că DCITL a mun.Chișinău nu a primit de la SFS sesizări privind necalcularea integrală a impozitului pe bunurile imobiliare, ceea ce denotă lipsa monitorizării acestei activități de către subdiviziunileteritoriale ale SFS.

  • SCITL pe mun.Soroca, neîndeplinind prevederile legale93, nu a aplicat cota impozitului funciar stabilită prin Decizia CO94(10 lei pentru 100 m.p.)pentru terenurile neevaluate de organele cadastrale. Astfel, doar pentru 126 de terenuri cu suprafața de 14,0 ha identificate de echipa de audit au fost ratate anual venituri de 14,0 mii lei.

  • Deși potrivit prevederilor art.278 din Codul fiscal,„baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri”, auditul constată o discriminare a subiecților impunerii privind valoarea impozitelor pe bunurile imobile calculate din valoarea estimată, în comparație cu valoarea calculată a impozitului aferentă BI neevaluate.

Obligația furnizării informației pentru actualizarea datelor cadastrale potrivit cadrului legal revine APL și titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile supuse monitoringului. Deși Primăria mun.Chișinău s-a adresat de multiple ori către ARFC și ÎS „Cadastru” pentru ca acestea să asigure evaluarea BI, i s-a răspuns că lipsesc mijloacele financiare alocate în acest scop. Conform informației ÎS „Cadastru”, la 01.01.2017 în mun.Chișinău existau 38236 BI neevaluate în scop fiscal (terenuri – 5749; construcții – 5912; construcții nefinalizate – 364, și încăperi izolate – 26211). Reieșind din valoarea medie a impozitului pe BI achitat în mun.Chișinău de circa 200 lei pentru un BI, auditul a estimat suma impozitului pe bunurile imobiliare ratată de circa 7,6 mil.lei95, ceea ce constituie 11% din suma impozitului calculat pe anul 2016.

  • Controlul insuficient din partea SFS asupra agenților economici ce dispun de bunuri imobile primite în folosință/arendă/locațiune creează riscul neachitării la buget a impozitului pe bunurile imobiliare.Potrivit prevederilor art.277 alin.(1) lit.d) și alin.(2) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sunt arendașii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităților publice și ale instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile, iar baza impozabilă o constituie valoarea estimată a acestor bunuri. Neînregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile, conform legislației în vigoare, nu poate constitui temei pentru nerecunoașterea acestor persoane în calitate de subiecți ai impunerii privind bunurile imobile respective, în cazul în care aceste persoane exercită de fapt dreptul de posesie, de folosință și de dispoziție asupra acestor bunuri. Ca rezultat al confruntării datelor prezentate de SFS privind impozitul pe bunurile imobiliare calculate de 117 CCG96 cu datele din RBI (Cap. „Estimarea bunurilor imobile în scopul impozitării”) și cu cele din dările de seamă (Formularul CC10AE), auditul a constatat că 9 CCG (8%)97, contrar cadrului legal, nu au calculat pe anii 2014-2016 impozitul în sumă totală de 89,0 mii lei.

Contrar prevederilor art.281 alin.(1) din Codul fiscal,ÎM ,,COCT-Prietenia”, deși utilizează bunuri proprietate publică, nu a calculat impozitul aferent bunurilor imobiliare în sumă de 11,0 mii lei98. Necalcularea impozitului aferent acestor bunuri este cauzată de lipsa contractului de comodat/folosință încheiat cu CR Dubăsari și com.Coșnița. În alt caz, pe parcursul anilor 2010-2016 nu a fost asigurată calcularea impozitului funciar în sumă de 7,45 mii lei99 de la terenul aferent bunurilor imobile transmis de CR Dubăsari în locațiune (pentru perioada de 30 de ani) unui agent economic100.

CR Cahul nu a transmis arendașilor101 informația privind valoarea estimată/contabilă a bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locațiune, ceea ce a cauzat neachitarea în buget a impozitului în sumă de 2,6 mii lei/an102.De asemenea, SA „Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul” nu a calculat și achitat la buget impozitul funciar pe ultimii 3 ani,în sumă totală de 434,0 mii lei103.



  • SFS nu a asigurat recepționarea de laSCITL din cadrul primăriilor a dărilor de seamă (Formularul SI-SCITL)104 privind sumele impozitului funciar și pe bunurile imobiliare încasate de la persoanele fizice (cetățeni), fapt ce a creat impedimente la verificarea unor indicatori ai impozitului menționat. Prin întocmirea acestei dări de seamă, responsabilii din cadrul primăriilor urmau să asigure prezentarea datelor despre: restanța/supraplata la începutul anului de gestiune, suma calculată către plată în anul de gestiune, suma încasată în total la începutul anului și restanța/supraplata la finele perioadei a impozitului menționat mai sus. Auditul a constatat că unele DCITL/SCITL105 nu au prezentat aceste informații în perioada 2013-2017, iar SFS nu a întreprins acțiuni de conformare a acestora. Pe parcursul auditului, după ce au fost solicitate de la SFS dările de seamă respective pentru 9 primării, SFS a abrogat prin Ordinul nr.394 din 23.10.2017106 darea de seamă menționată (Formularul SI-SCITL).

  • Deși art.287 din Codul fiscal prevede efectuarea de către SFS a monitoringului informației pentru fiecare subiect și obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, actele normative aprobate de SFS nu asigură îndeplinirea acestor obligațiuni.

Astfel, prin Ordinul nr.108 din 19.05.2017107 a fost aprobat modeluldării de seamă „Calculul impozitului pe bunurile imobiliare” (Formularul BIJ 17), în care nu se solicită identificarea obiectului impunerii (codul cadastral, valoarea estimată, suprafața, valoarea contabilă a BI), ceea ce nu permite contrapunerea acestor date cu informația din SIA „Cadastrul Fiscal” și RBI. Astfel, auditul a solicitat de la SFS informația privind calcularea impozitului pentru un bloc de locuințe cu grad de finalizare de 82%108, la care i s-a răspuns că în SI nu se reflectă suma impozitului calculat și achitat pentru fiecare obiect și subiect al impunerii în parte.Respectiv, calcularea sau necalcularea impozitului pe acest BI nu a putut fi nici confirmată, nici infirmată. Ca urmare, verificarea corectitudinii calculării impozitului pe BI de către persoanele juridice este posibilă doar prin efectuarea controlului fiscal la agentul economic. Deci, situația creată de SFS facilitează eschivarea agenților economici de la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, iar bugetele UAT sunt lipsite de venituri aferente acestui tip de impozit, fiind totodată lipsite de pârghii pentru a depista acest fapt.

Deși conform prevederilor art.281 alin.(1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe bunurile imobiliare a persoanelor fizice urma să fie efectuată de SCITL, auditul a constatat că, în perioada 2016-2017 calcularea acestui impozit s-a efectuat de către ÎS „Fiscservinform”, proces nereglementat de cadrul legal. Totodată, ÎS „Fiscservinform” a admis unele erori la calcularea impozitului pe bunurile imobiliare. De exemplu, în anul 2016 CCG nr.14, în baza datelor SFS (Formularul CC10 AE), i-a fost calculată greșit109 suma impozitului în sumă de 50,4 mii lei, dar trebuia să fie calculată suma de 4,0 mii lei110, sau cu 46,3 mii lei mai puțin, ceea ce a condus la raportarea eronată a soldurilor datoriei la impozitul pe BI.



  • În conformitate cu principiile de bază ale creării SIA, SFS urma să dețină informații depline și veridice privind scutirile acordate la plata impozitului pe bunurile imobiliare, însă sistemul informațional existent nu dispune de o bază de date conformă, iar datele existente sunt substanțial diminuate.

Art.283 din Codul fiscal prevede înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru: autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;persoanele de vârstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi, participanţii la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobâl, instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum și pentru alte categorii de beneficiari.

Potrivit datelor prezentate de SFS, în baza art.283 din Codul fiscal, în anul 2016 au fost acordate persoanelor fizice și juridice scutiri în sumă totală de 351,2 mil.lei. Ponderea majoră de 82,6% în totalul scutirilor acordate revineautorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetul public național (290,3 mil.lei), persoanelor de vârstă pensionară -7,9% (27,4 mil.lei),alți beneficiari – 9,5% (33,5 mil.lei).

Auditul își exprimă anumite rezerve privind autenticitatea datelor prezentate de SFS cu referire la valoarea scutirilor acordate la achitarea impozitului pe bunurile imobile, deoarece sumele scutirilor acordate sunt derizorii în comparație cu valoarea bunurilor din categoria respectivă. De exemplu: scutirile acordate în 2016 întreprinderilor penitenciare constituie 52,9 mii lei (deși acestea dețin bunuri imobile cu suprafața de 74,1 mii m.p. și terenuri cu suprafața de 68,5 ha); organizațiilor religioase – 443,3 mii lei; misiunilor diplomatice – 0,1 mii lei; Băncii Naționale a Moldovei – 0,5 mii leietc.

În vederea unei analize detaliate a scutirilor acordate la impozitul pe bunurile imobiliare în baza prevederilor art.283 din Codul fiscal, misiunea de audit a solicitat de la SFS pentru anul 2016 date despre numărul de beneficiari, numărul și valoarea obiectelor, suma scutirilor acordate în total pe țară. Ca rezultat, au fost prezentate doar datele privind sumele scutirilor, SFS motivând că dările de seamă (Formularele BIJ 15 și BIPF-1) generalizate de SIA „Cadastrul Fiscal” aferente impozitului respectiv nu conțin informația despre numărul de beneficiari și de obiecte ale impunerii, fapt ce face imposibilă totalizarea acestor date.

Mai mult decât atât, urmare a verificărilor efectuate la DCITL pe mun.Chișinău privind modul de acordare a scutirilor persoanelor fizice, se relevă că furnizarea datelor referitor la beneficiarii de scutiri pentru categoria de persoane de vârstă pensionară are loc în mod automatizat de către CNAS în SIA„Cadastrul Fiscal”, însă prin pct.3.3.5 din Regulamentul MF nr.902 din 02.07.2013 nu este stabilită procedura de transmitere a informației și cine este responsabil de corectitudinea informației incluse în sistem.

Totodată, analiza efectuată pe mun.Chișinău privind scutirile acordate la impozitul pe bunurile imobiliare, în anul 2016 față de 2015, atestă o tendință de majorare a numărului de beneficiari cu 3050persoane și, respectiv, suma scutirii fiind cu 809,9 mii lei mai mare.



Reieșind din cele constatate, auditul denotă că SFS, contrar prevederilor art.287 din Codul fiscal,nu a asigurat în măsură deplină monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii, prin ce selectarea unor indicatori din SIA „Cadastrul Fiscal” este imposibilă.

  • Deși nu dispun de resurse financiare proprii pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, beneficiind permanent de transferuri substanțiale din bugetul de stat, APL diminuează nejustificat veniturile prin acordarea unor scutiri nejustificate. De exemplu, Primăria com.Coșnița a ratat venituriprin acordarea scutirilor la impozitul funciar111 pentru terenurile întovărășirilor pomicole, cu suprafața de 21,34 ha.

  • Deși conform art.47 din Constituţia Republicii Moldova112, „Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare”, prevederile Codului fiscal nu țin cont de necesitatea asigurării unui spațiu de locuit minim de 9 m.p. pe persoană113, precum și de veniturile existente aferente fiecărui membru al familiei, acordând scutiri la plata impozitului pe imobil unor anumite categorii de persoane fără a ține cont de veniturile acestora și numărul persoanelor ce domiciliază în acest bun imobil.

Astfel, unele persoane (din categoriile de persoane scutite de plata impozitului pe bunurile imobile) vor fi scutite de plata impozitului respectiv, deși suprafața spațiului locativ ce-l dețin este esențial mai mare comparativ cu norma stabilită de 9 m.p. pentru un membru al familiei, iar alte persoane cu familii numeroase nu sunt scutite, deși suprafața spațiului locativ aferent unui membru al familiei este mai mică decât norma stabilită.

2.3 Cu privire la (re)evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării


Tergiversarea procesului de (re)evaluare a bunurilor imobiliare înscopul impozitării este un impediment semnificativ în completarea resurselor bugetare. Astfel, potrivit art.279 din Codul fiscal, evaluarea BI urma să se efectueze de către OCT în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de BI, în modul și în termenele stabilite de legislație pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie BI și pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice). Îndeplinirea acestor prevederi urma să se efectueze de către OCT în perioada anilor 1998-2011, conform Programului de stat aprobat114, însă până la moment nu a fost îndeplinit. Finanțarea lucrărilor de evaluare a BI urma să se efectueze de la bugetul de stat și din alte surse conform legislației. Ulterior, prin Legea nr.138 din 17.06.2016115, începând cu 01.01.2017, APL au avut posibilitatea de a finanța din contul bugetului local procesul de evaluare sau reevaluare a BI din UAT respective, inclusiv colectarea datelor inițiale privind BI, cu transmiterea ulterioară a datelor respective OCT, pentru evaluarea în modul stabilit de legislația în vigoare, însă APL nu au făcut uz de aceste prevederi.

Conform explicațiilor persoanelor responsabile din cadrul ÎS „Cadastru”, evaluarea BI în scopuri fiscale nu s-a finalizat din cauza lipsei finanțării din bugetul de stat. Reieșind din informația prezentată de ÎS „Cadastru”, auditul a constatat că, la situația din 01.01.2017, în total pe UAT erauînregistrate 5370,4 mii de BI neevaluate, ceea ce constituie 82,4% din numărul de BI înregistrate în RBI (vezi Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit).



  • Selectarea bunurilor imobile pentru reevaluarea acestora în scopuri fiscale s-a efectuat nejustificat, precum și fără a fi ajustată metodologia de evaluare (recomandare înaintată de Curtea de Conturi în auditul anterior116), fapt ce a cauzat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare alocate în acest scop.

Potrivit informației prezentate de ARFC, în anul 2016, pentru evaluarea a 65348 BI, au fost aprobate mijloace financiare publice în sumă totală de 4,9 mil.lei, sau costul mediu de evaluare a unui bun trebuia să constituie 75 lei. De fapt, au fost utilizate 2,8 mil.lei pentru (re)evaluarea a 41239 BI, costul mediu al unei evaluări fiind de 67,8 lei. Urmare a analizei executării planului de reevaluare pe fiecare UAT în parte, auditul a constatat că, deși nu au fost alocate mijloace financiare suficiente pentru evaluarea BI în scopul impozitării, executarea a fost înregistrată la Edineț la nivel de 139,5%; Bălți – 113,3% și Ungheni – 103,2%, pe când în UAT Nisporeni și Căinari executarea este zero (vezi Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit).

Deși în anul 2016 (re)evaluarea BI urma a fi planificată conformprevederilor regulamentare117, pe tipuri de bunuri imobile, în intervale de timp stabilite de legislație și în baza unui plan aprobat de ARFC, s-a efectuat reevaluarea „specială” a acestora. De fapt, reevaluarea specială urma a fi efectuată anual, în perioada între două reevaluăripentru bunurile imobile care întrunesc condițiile expuse în pct.9 din HG nr.1303 din 24.11.2004118.

De menționat că, conform obligațiilor prevăzute de art.11 lit.k) din Legea nr.1543 din 25.02.1998, ARFC nu a elaborat un mecanism care să prevadă prioritățile la selectarea bunurilor imobile în cadrul procesului de reevaluare specială a acestora. Astfel, deși la 01.01.2016 în RBI se înregistrau un număr semnificativ de BI neevaluate,ARFC a recurs la reevaluarea specială a BI, care în unele cazuri nu se încadrau în condițiile prevăzute de prevederile regulamentare. Urmare a contrapunerii datelor dininformația prezentată de către ARFC privind 32 BI din mun.Bălți, reevaluate în scopul impozitării, și sumele aferente acestora cu datele la aceleași bunuri din informația SIA „Cadastrul Fiscal”, s-a constatat ajustarea (diminuarea sau majorarea) valorii reevaluate în sumă totală de +156,2 mii lei119. Astfel, pentru 14 BI valoarea a rămas aceeași (736,1 mii lei), pentrualte 14 BI valoarea s-a majorat cu 312,6 mii lei, iar la restul 4 BI valoarea s-a diminuat cu 156,4 mii lei. Se relevă că niciunul din bunurile imobile selectate în acest scop nu a fost format după finalizarea evaluării primare masive. Prin urmare, impozitul ce urma să fie calculat de la bunurile imobile (selectate) reevaluate este de 156 lei, însă cheltuielile suportate în procesul de reevaluare a acestora este de 2,2 mii lei.

De asemenea, potrivit informației prezentate, au fost constatate 227 BI din mun.Bălți, proprietate publică120, evaluate în scopuri fiscale, pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 15,3 mii lei și care, în opinia auditului, nu erau prioritare de a fi evaluate deoarece aceasta este scutită de impozitul pe bunurile imobiliare. Totodată, rezultatele evaluării efectuate de către OCT în scopul impozitării nu au fost aduse regulamentar121 la cunoștința APL, care sunt proprietari ai terenurilor reevaluate, deși unele autorități locale au solicitat în mod oficial aceasta.



Reieșind din cele expuse, auditul are rezerve referitor la eficiența utilizării mijloacelor alocate pentru reevaluarea bunurilor imobile efectuată în anul 2016. Mai mult decât atât, reevaluarea menționată s-a bazat pe principiile ce au stat la baza evaluării inițiale (din 2004-2005), care nu sunt actualizate până în prezent și determină stabilirea eronată a bazei impozabile a acestor bunuri imobile.

2.4. Cu privire la corespunderea valorii bunurilor imobile evaluate în scopul impozitării cu valoarea de piață a acestora


Potrivit prevederilor art.279 alin.(5) din Codul fiscal, OCT urmau să efectueze, în modul stabilit de Guvern, o dată la 3 ani, reevaluarea bunurilor imobile. În acest context, misiunea de audit,ca rezultat al analizei cadrului legal/normativ, a constatat că nu este elaborat un mecanism în acest scop, ca urmare baza impozabilă a BI estimate inițial nu corespunde valorii actuale.

Totodată, analizând valoarea BI în scopul impozitării unor locuințe supuse anterior privatizării, auditul a constatat că privatizarea fondului locativ din unele UAT s-a efectuat, în majoritatea cazurilor, la prețuri simbolice, iar lipsa unei reevaluări a valorii de piață a locuințelor în scopul impozitării a generat posibilitatea pentru proprietarii de locuințe de a se eschiva de la plata impozitelor pe BI aflate în proprietate. De exemplu,



potrivit datelor RBI, pe terenurile cu nr.cad.6744207.202 și nr.cad.6744207.182 sunt construite 2 căsuțe sezoniere cu suprafața exterioară totală de 49,2 m.p. și, respectiv, de 42,6 m.p., care în anul2007 au fost estimate de către OCT Rezina în sumă de 1,12 mii lei fiecare. De facto, pe terenurile nominalizate sunt construite case de locuit cu 2-3 etaje și construcții capitale auxiliare, ceea ce denotă că evaluarea efectuată în 2007 nu mai este actuală. Pozele prezentate mai jos confirmă acest fapt.

c:\users\a_lisii\appdata\local\temp\rar.476\20171004_131214.jpgc:\users\a_lisii\appdata\local\temp\rar.189\20171004_131034.jpgc:\users\a_lisii\appdata\local\temp\rar.532\20171004_131105.jpg


Nr. cadastral 6744207.202


Nr. cadastral 6744207.182



  • în alte cazuri, pe parcursul anului 2009, locuințele din blocul cu nr.cad. 3818113.398.01 (s. Coșnița) au fost privatizate la un preț mediu de 259,3 lei per apartament122, în lipsa unei evaluări/reevaluări obiective și obligatorii efectuate de către OCT, după cum prevede cadrul legal123. Ca urmare, SCTIL a calculat impozitul din valoarea imobilelor specificate în contractele de vânzare-cumpărare (privatizare), iar proprietarii BI menționateau achitat în medie pe an impozite în sumă de 1,37 lei per imobil (impozitele calculate au variat de la 1,0 leu până la 2,0 lei). Situații similare au fost constatate și în cazul altor 10 locuințe privatizate din s.Coșnița.

  • Metoda de reevaluare utilizată nu asigură evaluarea bunurilor imobile la prețurile de piață, ceea ce determină diminuarea bazei impozabile și, în consecință, neobținerea veniturilor în bugetele locale.De exemplu, potrivit datelor din RBI, bunul imobil cu nr.cad. 1701114552.01 are o valoare estimată în sumă de 722,0 mii lei, însă potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 07.07.2013, acesta a fost vândut, de către un agent economic altui agent economic, la prețul de 3750,0 mii lei, sau la o valoare de 5 ori mai mare. Astfel, numai de la un singur bun imobil în bugetul local sunt ratate venituri de 9 mii lei124.

De menționat că auditul anterior al Curții de Conturi din anul 2011125 a indicat mai multe exemple care relevau deficiențe în metodologia de evaluare a BI în scopuri fiscale, dar care nu au fost eliminate până în prezent.


Kataloq: UserFiles -> File -> 2018
2018 -> Lista organismelor dăunătoare ale căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise, în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale
2018 -> Lista organismelor dăunătoare ale căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise, în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale
2018 -> Raportul auditului performanței Fondului republican și fondurilor locale de susținere socială a populației sinteza
2018 -> Raportul auditului conformității executării bugetelor unităților administrativ-teritorialedin raionul Dubăsari pe anii 2015-2016 Martie 2018
2018 -> Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova
2018 -> Financont moldova romani electricity interconnection docx
2018 -> Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 Contracte de leasing
2018 -> Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal bugetar al acestora
2018 -> Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017 Lista acronimelor
2018 -> Raportul auditului situațiilor financiare ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității la 31 decembrie 2017

Yüklə 1,45 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə