Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə9/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   24

Sistemul de pensii 2

Context


Moldova are un sistem de pensii solidar (PAYG) care în prezent absoarbe 7,2 procente din PIB. Sistemul acoperă doar puţin peste 40 la sută din populaţia aptă de muncă, deşi numărul de persoane asigurate (contribuabili) a fost în scădere în ultimii cinci ani datorită migraţiei, şomajului, precum şi economiei informale importante. Pe de altă parte, numărul de pensionari a fost stabil, iar prin urmare rata dependenţei de sistem este de 59 de pensionari la 100 de persoane asigurate (contribuabili) care este destul de ridicată comparativ cu standardele internaţionale. Acoperirea pensionarilor este aproape universală din cauza nivelului înalt de participare a forţei de muncă şi acoperirea deplină a contribuţiilor în perioada economiei planificate.

Provocările principale


Actualul sistem de pensii în Republica Moldova se confruntă cu mai multe provocări. El un oferă pensii suficiente, are dificultăţi în colectarea contribuţiilor şi respectarea legislaţiei şi un oferă motivaţii de a participa şi contribui la acest sistem. În mod specific:

Deşi vârsta de pensionare pentru bărbaţi (62) este similară cu vârsta din cele 10 ţări UE, vârsta de pensionare pentru femei este cea mai mică printre aceiaşi comparatori (57).

Respectarea şi stimulente pentru a contribui la sistem sunt mici. Aceasta rezultă în o rată netă de înlocuire de 27 procente, comprimă beneficiile de pensii şi slăbeşte interdependenţă între contribuţiile achitate şi pensiile primite. În al doilea rând, sistemul este extrem redistribuitiv. La actuala sumă de pensie minimă, agricultorii obţin beneficii care sunt de 2,5 ori mai mare decât beneficiile pe care ar trebui să le primească pe baza contribuţiilor lor. În al treilea rând, rata generală de contribuţie de 25 la sută este mare, dar este efectiv de 10,2 la sută pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente şi de 2,5 la sută pentru agricultori. În al patrulea rând, fenomenul neraportării depline a salariilor este foarte răspândit ce este demonstrat de faptul că salariile acoperite reprezintă aproximativ 75 la sută din salariul mediu conform statisticilor oficiale. În al cincilea rând, legătura dintre beneficii şi contribuţii a fost diluată de frecventele amnistii ale datoriilor la contribuţii.

Formula de calculare a pensiilor este distorsionată. Pentru salariile câştigate după 1999, nu există nici o valorizare a salariilor istorice pentru calcularea bazei pensionare. Lipsa valorizării iniţiale micşorează ratele de înlocuire iniţiale şi creează mari discrepanţe în nivelul beneficiilor între pensionarii noi şi vechi. Pentru a micşora decalajul dintre pensionarii noi şi vechi, rata de creştere a fost mărită până la 1,4 procente pentru an de lucru care şi mai mult complică formula de calcul a beneficiilor.

Sistemul de pensii din Moldova are cele mai rate de înlocuire în regiune. Nivelul general al prestaţiilor de pensii în comparaţie cu salariile sunt mici: pensia medie pentru limită de vârstă este de 27.4 la sută din salariul brut (35,1 la sută net). Cu toate acestea, costurile legate de sistemul de pensii au crescut de la 4,4 procente din PIB în 1999 la 7,2 la sută în 2007. Creşterea costului sistemului de pensie în PIB este o consecinţă a indexării 50-50 faţă de salarii şi preţuri ce depăşeşte creşterea deflatorului PIB.

Numeroase pensii speciale şi privilegiate au apărut suplimentar la sistemul general de pensii în Republica Moldova. De exemplu, pensia medie a funcţionarului public este în prezent de două ori mai mare decât pensia medie pentru limită de vârstă.
În anul 1998 Guvernul a introdus măsuri parametrice pentru a aborda imperfecţiunile sistemului. Mai exact, reformele din 1998 au avut ca scop sporirea nivelului contribuţiilor, îmbunătăţirea transparenţei sistemului şi fondurilor de pensii, creşterea vârstei de pensionare, precum şi schimbarea în formula de calcul a beneficiului pentru a stabili o legătură mai puternică între contribuţii şi beneficii. Deşi unele măsuri au fost întreprinse, reformele au fost suspendate în 2003 şi nici unul dintre obiectivele preconizate nu a fost pe deplin atins. Creşterea vârstei de pensionare a fost suspendată în 2002. Efectul schimbării formulei de calcul a fost diminuat de faptul că veniturile din trecut pentru noii pensionari nu au fost valorizate. În cele din urmă, stabilirea prestaţiilor se face încă în mare măsură pe baza a salariilor declarate şi nu a contribuţiilor plătite.

Continuarea situaţiei curente va avea ca rezultat un sistem durabil din punct de vedere fiscal, dar nu şi din punct de vedere social. În conformitate cu scenariul "fără reforme", presupunând o rate de creştere economică zero în 2009 (ca urmare a crizei mondiale) şi recuperarea economică treptată din 2010, veniturile din contribuţiile la pensii ar fi suficiente pentru a acoperi cheltuielile de pensii. Odată cu revenirea la creşterea economică "normală", sistemul de pensii ar putea avea un bilanţ pozitiv. În ciuda acestei viabilităţi fiscale, fără reformare, sistemul va genera o scădere semnificativă în rata medie de înlocuire - 12 la sută în următorii 40 de ani. Este puţin probabil ca aceasta rata medie de înlocuire estimată să fie durabilă din punct de vedere social.

În 2008 Guvernul a elaborat un set de documente de strategie privind continuarea reformelor sistemului de pensii. Aceste documente stabilesc obiectului Guvernului de a completa reforma nefinisată din 1998 prin consolidarea legăturii dintre beneficii şi contribuţiile plătite, inclusiv pentru funcţionarii publici, militari, poliţişti, deputaţi, etc., prin unificarea ratei de contribuţie, reducerea privilegiilor pentru cei mai necesari membri ai societăţi, schimbarea formulei de calcul şi înăsprirea normelor de acordare a pensiilor de invaliditate.

Simultan cu aceste direcţii strategice, Guvernul a exprimat un interes pentru suplimentarea parţială a pilonului de pensii solidar cu al doilea pilon de pensii obligatoriu finanţat deplin. Cu toate acestea, pregătirea Republicii Moldova pentru cel de-al doilea pilon este mai mică decât în alte ţări care au introdus pilonul doi (Figura 2). Moldova este gata din punct de vedere administrativ (raportarea individuală fiind deja introdusă), având o capacitate de colectare a contribuţiilor, precum şi un sector bancar destul de robust. Alte domenii, cum ar fi reglementarea şi supravegherea pieţei, instrumentele de piaţă, lichiditatea, licenţierea participanţilor la piaţă, guvernarea şi dezvăluirea informaţiei necesită îmbunătăţiri substanţiale pentru a putea lansa un al doilea pilon obligatoriu.

Figura 2. Indicatorii nivelului de pregătire

pentru pilonul doi

Indicatorii în anul reformei

40,0%


50,0%

60,0%


70,0%

80,0%


90,0%

100,0%


Bulgaria

Croaţia


Ungaria

Polonia


Slovacia

Ucraina


Armenia

Moldova


Montenegro

0,0%


20,0%

40,0%


60,0%

80,0%


100,0%

120,0%


140,0%

Punctaj TOTAL

S/E Cap ca % din PIB

1/3

0/1

1/2

1/2

1/2

x/y:

Numărul indicatorilor "roşii" în domenii foarte importante /numărul total

de indicatori "roşii"

4.8%

14.5%

25.6%

35.0%

1.0%

S/E comerţul

17,4%

6.3%

142.0%

2/5

5/10

1/4

6/11

4.0%

Sugestii în aspect de politici


În politicile sale de pensii, Guvernul trebuie să acorde prioritate soluţionării problemelor din primul pilon. În ciuda scăderii economice, sistemul de pensii din Moldova nu va genera un deficit semnificativ pe termen scurt. Măsurile recomandate pentru primul pilon includ:

Introducerea valorizării salarialului-preţurilor în raport de 50-50 (salariile istorice) la stabilirea bazei pensionare în formula de calculare a pensiei odată cu reducerea ratei de acumulare de aproximativ 20 la sută.

Iniţierea măsurilor pentru îmbunătăţirea colectării, inclusiv (i) instituire unei legături mai strânse între beneficiile de pensii şi contribuţiile plătite, (ii) introducerea unei legături mai adecvate între pensia medie pentru limită de vârstă şi pensia minimă prin indexarea pensiei minime doar la preţuri şi ( iii) înlocuirea contribuţiei fixe pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente şi agricultori cu o rată de contribuţie unificată şi o bază de contribuţii stabilită în mod adecvat.

Creşterea vârstei de pensionare în conformitate cu normele UE;

Re-introducerea participării obligatorii a fermierilor individuali în sistemul de pensii.

Reducerea diferenţei între pensiile speciale şi privilegiate şi pensiile din sistemul general.

Moldova nu este gata pentru introducerea celui de-al doilea pilon de pensii. Cu toate acestea, Guvernul ar trebui să continue să analizeze şi să modeleze toate opţiunile de reformă ale sistemului de pensii, inclusiv introducerea celui de-al doilea pilon pe viitor. Cel de-al doilea pilon ar putea fi introdus pentru moldovenii care lucrează în străinătate şi cei care au revenit şi nu a contribuit la sistemul de pensii de stat. Experienţele legate de acţiuni politice legiferate sau examinate de alte ţări din regiune urmează a fi luate în considerate (Caseta 1).

Tabelul 1. Acţiunile de politici din ţările EAC – legiferate şi examinate

Acţiunea de politici

Legiferată

Examinată

Creşterea ratei generale de contribuţii

-România: de la 27.5% in 2008 la 31.3%.

- Rusia: de la 20% la 26%, şi transferul contribuţiei de la pensia de bază la sistemul bazat pe contribuţii nominale definite






Ajustări la rata contribuţiei din pilonul doi

-România: Rata contribuţiei în pilonul doi îngheţată la 2% (în loc de creşterea legiferată spre 2.5%)

-Lituania: Rata contribuţiilor din pilonul doi redusă de la 5.5% la 3% 2009 şi 2010, şi reîntoarcerea la 5.5% în 2011.



-Letonia: Transferul unei părţi din contribuţii din pilonul doi către pilonul unu.

-Estonia: Transferul a 4% din contribuţiile pilonului doi către pilonul unu



Permiterea opţiunii de a participa sau ieşi din pilonul doi

- Slovacia: prima opţiune (ianuarie –iunie 2008) şi a doua opţiune (ianuarie – iunie 2009) pentru a decide de a participa sau ieşi din pilonul doi.

-Croaţia: Permiterea participanţilor la pilonul doi (vârsta de 40-50 ani) să se reîntoarcă în pilonul unu, iar economiile acumulate să fie transferate la trezorărie în schimbul pensiei garantate din primul pilon.

Participarea voluntară la pilonul doi pentru participanţii noi

-Slovacia: participare voluntară la pilonul doi începând cu ianuarie 2008.




Schimbarea indexării/ pensiei minimale şi de bază


-Serbia : Suspendarea indexării pentru anul 2009 conform acordului încheiat de către Guvernul Serbiei cu FMI


-Letonia: Eliminarea indexării salariale a pensiilor.

-Ungaria: Transfer la indexarea elveţiană sau la indexarea bazată exclusiv pe inflaţie în dependenţă de creşterea PIB.



Creşterea vârstei de pensionare





-Ucraina: Creşterea vârstei de pensionare până la 62 de ani atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei

-Ungaria: Creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani către anul 2016.

Măsuri de abordare a pensionării anticipate


-Polonia: Eliminarea schemelor numeroase de pensionare anticipată (disponibilă anterior pentru 1 milion de oameni) .

-Ungaria: Creşterea penalităţilor pentru pensionare anticipată şi introducerea bonusurilor pentru pensionare reţinută.

-Ucraina: Eliminarea treptată a schemelor de pensii speciale şi anticipate

Sursa: Personalul Băncii Mondiale pe baza informaţiilor din ţară

Este nevoie de efectuat reforme pentru a putea introduce cel de-al doilea pilon. Aceste acţiuni includ dezvoltarea şi aprofundarea pieţelor de capital, consolidarea administraţiei pensiilor, colectării şi păstrării de informaţie individuală. Aceste măsuri care sunt necesare indiferent de gradul de pregătire pentru pilonul doi şi care ar trebui să înceapă fără întârziere. Aceste măsuri ar îmbunătăţi semnificativ durabilitatea fiscală şi socială a primului pilon de pensii şi ar crea spaţiu fiscal pentru eventuala introducere a celui de-al doilea pilon când va veni momentul potrivit (Figura 3).

Figura 3. Modelarea valorizării salariilor şi preţurile în proporţie de 50-50, reducerea ratei de acumulare, creşterea vârstei de pensionare, un nivel sporit de colectare şi indexarea pensiei minime la preţuri

Primul pilon – venituri din contribuţii şi cheltuieli

(% din PIB)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Pilonul 1- contribuţii

Pilonul 1- cheltuieli

Pensia medie pentru limită de vârstă faţă de salariul mediu

(rata de înlocuire) %

0

5

10

15

20

25

30

35

2007

2012

2017

2022

2027

2032

2037

2042

2047

Pensia medie pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă în anul curent

Bilanţul financiar al fondului de pensii din pilonul 1 (% PIB)

-0,6

-0,4

-0,2

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4


Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə