Fondul social european



Yüklə 316,54 Kb.
səhifə1/2
tarix01.11.2017
ölçüsü316,54 Kb.
  1   2

logo_proiecte europene_oi-cndipt




Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Proiect cofinanțat din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

Axa prioritară: 2 ”Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie: 2.1 ”Tranziţia de la şcoală la viaţă activă”

Titlul proiectului: „Primii pași spre o carieră de succes”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/161/2.1/G/136467

Beneficiar: Universitatea POLITEHNICA din București


Inserția pe piața muncii a viitorilor absolvenți

Întocmit,

Expert psihosociolog,

Silviu GRUIANU
Cuprins
1.Introducere 3
2.Metoda 23
3.Rezultate 24
4.Concluzii 29
5.Bibliografie 35

1.Introducere
Piata muncii in Romania este influentata de sistemul economico-social,de cel politic dar si de mediul ambiant,de aceea cererea si oferta pe piata muncii au adesea tendinte diferite. Forta de munca dorita trebuie sa fie inalt satisfacatoare si calificata,sa fie flexibila si eficienta,sa fie stabila si loiala. Oferta este influentata de factori precum sistemul educational,formarea profesionala,mediul social si chiar mediul familial. Insa, adevarata problema o constituie proaspetii absolventi care isi cauta un loc de munca,problematica pe care o vom analiza in acest studiu.
Scopul acestui studiu il constituie analiza ampla a oportunitatilor existente pe piata muncii dupa absolvirea facultatii de catre studenti.

Obiectivul general este de a stabili daca absolventii sunt constienti de piata muncii din Romania.

Principalele obiective specifice sunt :

-corelatia dintre experienta de munca si sesiunile de consiliere si orientare profesionala;

-corelatia dintre parerea despre piata muncii si experienta de munca.

Problema privind insertia proaspetilor absolventi pe piata muncii nu este prezenta numai in Romania,insa rata somajului in Europa este mult mai mare ca rata somajului in SUA. Statisticile privind somajul au demonstrat, in anul 2013, ca numarul de someri continua sa creasca in Europa, aceasta fiind cu mult mai mare decat rata somajului in Statele Unite, imaginea fiind sumbra mai ales pentru tinerii sub 25 ani.

Rata somajului in randul tinerilor din UE a crescut cu 2% in anul 2013, in doar 6 luni. In Grecia si Spania, aceasta proportie este de peste 50%.

In SUA rata somajului este in stagnare iar in randul tinerilor sub 25 de ani aceasta este de 16%. Dar astfel de statistici sunt destul de inselatoare, deoarece ele nu spun intreaga poveste. Ele nu includ milioanele de tineri care nu sunt pe piata fortei de munca, deoarece isi continua educatia sau sunt angajati in programe de formare. Daca acesti tineri sunt luati in calcul, imaginea ramane in continuare sumbra si pentru Statele Unite si pentru Europa, dar Statele Unite se evidentiaza ca avand o problema mai grava privind somajului in randul tinerilor decat Europa.

Grupul cel mai marginalizat de tineri este acela din care fac parte cei care nu numai ca nu au un loc de munca, dar nu mai sunt nici in scoala. In jargonul economic, acest grup este denumit ca NEETs asa-numitii tineri care nu se afla in cadrul unui loc de munca, scoala sau formare profesionala.

Numarul acestei categorii a fost in crestere peste tot, dar este deosebit de raspandit in SUA. Potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) din Paris, care are cele mai bune date pe aceasta tema, numarul tinerilor americani calificati drept categoria NEET a crescut in doar un semestru de la 12,1% la 14,8%. In UE cifra a crescut de la 11,5% la 13,2%.

In cadrul tarilor Europene exista variatii mari. In Germania, Austria si cele patru tari scandinave: Danemarca, Suedia, Norvegia si Finlanda cifra este de sub 10%. Spania si Grecia au rate ridicate, cum ar fi de asteptat, de 17,6% si 18,2%, respectiv, dar cel mai slab performer din Europa este, de fapt Italia, unde 19,5% din tineri sunt fara loc de munca si nu mai sunt in scoala sau in sisteme de formare.

Mai multi factori duc la aceasta diferenta in tarile europene in ceea ce priveste categoria NEET.

Tarile cu procentaj foarte mic de somaj in randul tinerilor au programe deosebit de ample de formare profesionala pentru tineri. Programele de ucenicie din Germania sunt cele mai cunoscute; ei incep devreme formarea, de la varsta de 15 sau 16 ani si formarea lor se bazeaza pe combinarea teoriei cu experienta practica realizata la locurile de munca (ex. fabrici).

Formarea dureaza intre un an si jumatate si trei ani, iar in momentul in care termina, cei mai multi ucenici sunt acceptati direct in ocuparea fortei de munca full-time. Unii dintre ei chiar ajung sa fie directorii executivi - cum ar fi, de exemplu, Hermann Josef Strenger un gigant chimic din Bayer.

Aceste natiuni au, de asemenea, sisteme de invatamant superior finantate de stat, care sunt practic gratuite, si astfel elevii nu au nevoie de bani pentru a urma scoala, spre deosebire de SUA. De asemenea, spre deosebire de SUA, unele dintre natiunile scandinave, cum ar fi Danemarca, trateaza foarte dur tinerii care refuza sa participe in programe de formare - inclusiv prin reducerea sau taierea beneficiile lor de somaj.

Pe de alta parte, cifrele sunt atat de mari pentru Grecia si Spania, luate in parte, pentru ca, in comparatie cu Statele Unite si multi dintre vecinii lor europeni, un procent mai mic de tineri sunt de fapt pe piata fortei de munca - aproximativ 30%, comparativ cu 55% in SUA.

Deci, de ce sunt tinerii din SUA atat de afectati de acest fenomen? Jacob Funk Kirkegaard, un cercetator de la Institutul Peterson pentru Economie Internationala, spune ca numarul de NEET probabil reflecta scaderea drastica a fortei de munca in Statele Unite in timpul crizei financiare, care a fost mai puternica decat in anumite parti ale Europei. In acelasi timp, tinerii americani au mai putine oportunitati de educatie si formare profesionala decat in Europa - in special, ca urmare a reducerilor dramatice de stat si a bugetelor locale de invatamant de stat din SUA in timpul crizei.

In Statele Unite un fenomen important in fluctuatiile existente pe piata fortei de munca in randul tinerilor il reprezinta perioada de vara, cand foarte multi isi cauta locuri de munca pe durata determinata dar si in contextul in care atunci e perioada absolvirii liceului si universitatii.

Astfel, din aprilie pana in iulie 2013, numarul tinerilor intre 16 la 24 ani, angajati in Statele Unite a crescut de la 2,1 milioane la 19,7 milioane, astfel cum raporteaza Biroul American de Statistica a Muncii. In acest an, ponderea tinerilor angajati in luna iulie a fost de 50,7 la suta. (Luna iulie de obicei este de varf in ocuparea fortei de munca in randul tinerilor.)

Somajul in randul tinerilor a crescut cu 692.000 din aprilie pana in iulie 2013, comparativ cu o crestere de 836.000 in aceeasi perioada in 2012 (pentru ca aceasta analiza se concentreaza pe schimbarile sezoniere in randul tinerilor in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca si somajul, care au loc in fiecare primavara si vara, datele nefiind ajustate sezonier).

Forta de munca in randul tinerilor intre 16 si 24 de ani, care fie lucreaza fie isi cauta in mod activ un loc de munca, creste brusc intre aprilie si iulie a fiecarui an. In timpul acestor luni, un numar mare de elevi de liceu si studenti cauta locuri de munca pe timp de vara, si multi absolventi intra pe piata fortei de munca pentru a cauta sau a incepe munca pe o durata nedeterminata.

In vara anului 2013, numarul tinerilor de pe piata fortei de munca a crescut cu 2,8 milioane sau 13,4 %, pana la un total de 23,5 milioane de euro in Iulie. (A se vedea tabelul 1.)



Statutul angajarii, sex rasa, etnie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

Schimbari aprilie-iunie

Numar

Procent

TOTAL




Populatie neinsitutionalizata

38,857

38,858

38,858

38,861

4

0.0

Forta de munca

20,721

21,181

23,322

23,506

2,785

13.4

Rata de participare

53.3

54.5

60.0

60.5

7.2

13.5

Angajare

17,593

17,704

19,125

19,684

2,091

11.9

Rata de angajare

45.3

45.6

49.2

50.7

5.4

11.9

Somaj

3,129

3,478

4,198

3,821

692

22.1

In cautarea unui loc de munca fulltime

2,157

2,524

3,173

2,819

662

30.7

In cautarea unui loc de munca parttime

972

954

1,025

1,002

30

3.1

Rata somajului

15.1

16.4

18.0

16.3

1.2

7.9

Persoane care nu sunt pe piata muncii

18,136

17,677

15,536

15,355

-2,781

-15.3




Barbati




Populatie neinsitutionalizata

19,584

19,584

19,585

19,587

3

0.0

Forta de munca

10,596

11,023

12,179

12,283

1,687

15.9

Rata de participare

54.1

56.3

62.2

62.7

8.6

15.9

Angajare

8,863

9,051

9,752

10,127

1,264

14.3

Rata de angajare

45.3

46.2

49.8

51.7

6.4

14.1

Somaj

1,732

1,972

2,427

2,156

424

24.5

In cautarea unui loc de munca fulltime

1,263

1,486

1,902

1,665

402

31.8

In cautarea unui loc de munca parttime

470

486

525

491

21

4.5

Rata somajului

16.3

17.9

19.9

17.6

1.3

8.0

Persoane care nu sunt pe piata muncii

8,988

8,561

7,405

7,303

-1,685

-18.7




Femei




Populatie neinsitutionalizata

19,274

19,273

19,273

19,274

0

0.0

Forta de munca

10,126

10,158

11,143

11,223

1,097

10.8

Rata de participare

52.5

52.7

57.8

58.2

5.7

10.9

Angajare

8,729

8,652

9,372

9,557

828

9.5

Rata de angajare

45.3

44.9

48.6

49.6

4.3

9.5

Somaj

1,396

1,505

1,771

1,665

269

19.3

In cautarea unui loc de munca fulltime

894

1,038

1,271

1,154

260

29.1

In cautarea unui loc de munca parttime

502

468

500

511

9

1.8

Rata somajului

13.8

14.8

15.9

14.8

1.0

7.2

Persoane care nu sunt pe piata muncii

9,148

9,116

8,130

8,052

-1,096

-12.0




Albi




Populatie neinsitutionalizata

28,879

28,874

28,869

28,866

-13

0.0

Forta de munca

16,093

16,527

18,005

18,205

2,112

13.1

Rata de participare

55.7

57.2

62.4

63.1

7.4

13.3

Angajare

13,938

14,124

15,258

15,679

1,741

12.5

Rata de angajare

48.3

48.9

52.9

54.3

6.0

12.4

Somaj

2,155

2,403

2,747

2,525

370

17.2

In cautarea unui loc de munca fulltime

1,424

1,618

1,974

1,814

390

27.4

In cautarea unui loc de munca parttime

732

785

773

711

-21

-2.9

Rata somajului

13.4

14.5

15.3

13.9

0.5

3.7

Persoane care nu sunt pe piata muncii

12,785

12,346

10,863

10,661

-2,124

-16.6




Persoane de culoare




Populatie neinsitutionalizata

5,996

5,996

5,996

5,997

1

0.0

Forta de munca

2,901

2,960

3,231

3,225

324

11.2

Rata de participare

48.4

49.4

53.9

53.8

5.4

11.2

Angajare

2,178

2,127

2,200

2,315

137

6.3

Rata de angajare

36.3

35.5

36.7

38.6

2.3

6.3

Somaj

722

834

1,031

910

188

26.0

In cautarea unui loc de munca fulltime

553

715

871

771

218

39.4

In cautarea unui loc de munca parttime

170

119

159

139

-31

-18.2

Rata somajului

24.9

28.2

31.9

28.2

3.3

13.3

Persoane care nu sunt pe piata muncii

3,095

3,035

2,765

2,772

-323

-10.4




Asiatici




Populatie neinsitutionalizata

2,042

2,069

2,014

2,028

-14

-0.7

Forta de munca

834

768

935

934

100

12.0

Rata de participare

40.8

37.1

46.4

46.1

5.3

13.0

Angajare

737

693

795

794

57

7.7

Rata de angajare

36.1

33.5

39.5

39.2

3.1

8.6

Somaj

97

75

140

140

43

44.3

In cautarea unui loc de munca fulltime

77

60

107

81

4

5.2

In cautarea unui loc de munca parttime

19

15

33

59

40

210.5

Rata somajului

11.6

9.8

14.9

15.0

3.4

29.3

Persoane care nu sunt pe piata muncii

1,208

1,301

1,079

1,094

-114

-9.4




Hispanici/latino




Populatie neinsitutionalizata

8,198

8,208

8,218

8,229

31

0.4

Forta de munca

4,322

4,356

4,638

4,756

434

10.0

Rata de participare

52.7

53.1

56.4

57.8

5.1

9.7

Angajare

3,603

3,635

3,823

3,897

294

8.2

Rata de angajare

43.9

44.3

46.5

47.4

3.5

8.0

Somaj

719

721

815

859

140

19.5

In cautarea unui loc de munca fulltime

476

467

594

622

146

30.7

In cautarea unui loc de munca parttime

243

254

221

238

-5

-2.1

Rata somajului

16.6

16.6

17.6

18.1

1.5

9.0

Persoane care nu sunt pe piata muncii

3,876

3,852

3,580

3,473

-403

-10.4




Rata de participare a fortei de munca pentru toti tinerii - proportia populatiei de la 16 la 24 de ani care lucreaza sau se afla in cautarea unui loc de munca- a fost de 60,5 % in luna iulie, la fel ca un an mai devreme. Avand o perspectiva pe termen lung, rata de participare in iulie 2013 a fost de 17,0 puncte procentuale sub rata de varf pentru aceeasi luna in anul 1989 (77,5 la suta).



Statut de angajare, sex, rasa, etnie

iulie
2010

iulie
2011

iulie
2012

iulie
2013

TOTAL




Populatie neinsitutionalizata

37,944

38,196

38,799

38,861

Forta de munca

22,938

22,742

23,472

23,506

Rata de participare

60.5

59.5

60.5

60.5

Angagati

18,564

18,632

19,461

19,684

Angajati-rata

48.9

48.8

50.2

50.7

Someri

4,374

4,110

4,011

3,821

In cautarea unui loc de munca full time

3,374

3,238

3,074

2,819

In cautarea unui loc de munca part time

1,000

872

937

1,002

Rata somajului

19.1

18.1

17.1

16.3

Persoane neaflata pe piata de munca

15,006

15,454

15,327

15,355




Barbati




Populatie neinsitutionalizata

19,126

19,425

19,554

19,587

Forta de munca

11,997

11,930

12,355

12,283

Rata de participare

62.7

61.4

63.2

62.7

Angagati

9,537

9,746

10,140

10,127

Angajati-rata

49.9

50.2

51.9

51.7

Someri

2,460

2,184

2,215

2,156

In cautarea unui loc de munca full time

1,949

1,809

1,785

1,665

In cautarea unui loc de munca part time

510

375

430

491

Rata somajului

20.5

18.3

17.9

17.6

Persoane neaflata pe piata de munca

7,129

7,494

7,199

7,303




Femei




Populatie neinsitutionalizata

18,819

18,772

19,245

19,274

Forta de munca

10,942

10,812

11,117

11,223

Rata de participare

58.1

57.6

57.8

58.2

Angagati

9,027

8,886

9,321

9,557

Angajati-rata

48.0

47.3

48.4

49.6

Someri

1,914

1,926

1,796

1,665

In cautarea unui loc de munca full time

1,425

1,428

1,289

1,154

In cautarea unui loc de munca part time

489

497

507

511

Rata somajului

17.5

17.8

16.2

14.8

Persoane neaflata pe piata de munca

7,877

7,960

8,128

8,052




Albi




Populatie neinsitutionalizata

29,164

29,377

28,956

28,866

Forta de munca

18,441

18,266

18,213

18,205

Rata de participare

63.2

62.2

62.9

63.1

Angagati

15,455

15,367

15,498

15,679

Angajati-rata

53.0

52.3

53.5

54.3

Someri

2,987

2,899

2,715

2,525

In cautarea unui loc de munca full time

2,253

2,203

2,019

1,814

In cautarea unui loc de munca part time

733

696

696

711

Rata somajului

16.2

15.9

14.9

13.9

Persoane neaflata pe piata de munca

10,722

11,111

10,743

10,661




Persoane de culoare sau africane




Populatie neinsitutionalizata

5,756

5,763

5,971

5,997

Forta de munca

2,972

2,893

3,256

3,225

Rata de participare

51.6

50.2

54.5

53.8

Angagati

1,980

1,996

2,323

2,315

Angajati-rata

34.4

34.6

38.9

38.6

Someri

992

897

933

910

In cautarea unui loc de munca full time

843

778

783

771

In cautarea unui loc de munca part time

149

118

150

139

Rata somajului

33.4

31.0

28.6

28.2

Persoane neaflata pe piata de munca

2,783

2,870

2,715

2,772




Asiatici




Populatie neinsitutionalizata

1,576

1,573

1,922

2,028

Forta de munca

762

753

839

934

Rata de participare

48.3

47.9

43.7

46.1

Angagati

597

638

718

794

Angajati-rata

37.9

40.5

37.4

39.2

Someri

165

115

121

140

In cautarea unui loc de munca full time

122

97

83

81

In cautarea unui loc de munca part time

42

18

38

59

Rata somajului

21.6

15.3

14.4

15.0

Persoane neaflata pe piata de munca

814

820

1,083

1,094




Hispanici/latini




Populatie neinsitutionalizata

7,128

7,605

8,164

8,229

Forta de munca

3,995

4,080

4,658

4,756

Rata de participare

56.1

53.6

57.1

57.8

Angagati

3,111

3,260

3,799

3,897

Angajati-rata

43.6

42.9

46.5

47.4

Someri

884

820

860

859

In cautarea unui loc de munca full time

703

646

698

622

In cautarea unui loc de munca part time

181

174

162

238

Rata somajului

22.1

20.1

18.5

18.1

Persoane neaflata pe piata de munca

3,133

3,525

3,506

3,473

NOTA: Persoanele cu etnicitate notata ca hispanica sau latina pot fi de orice rasa.

In iulie 2013, rata de participare pe piata fortei de munca pentru tinerii intre 16 si 24 ani ( barbati) a fost de 62,7 %, iar rata pentru femeile tinere a fost de 58,2 %; ambele rate au fost aproximativ la fel ca un an mai devreme.

Pentru mai multe decenii inainte de 1989, rata de participare pe piata fortei de munca in luna iulie pentru tinerii intre 16 si 24 ani, a evidentiat o tendinta clara, variind de la 81 % la 86 %.

Din 1989, insa, rata lor de participare in luna iulie a scazut, cu aproximativ 20 de puncte procentuale. Rata de participare pe piata fortei de munca pentru femeile tinere a atins apogeul in 1989, la 72,4 %, ca urmare a unui trend ascendent pe termen lung. De atunci, rata lor a scazut cu aproximativ 14 %. Rata de participare pe piata fortei de munca in randul tinerilor a fost mai mare pentru albi, 63,1 %. Prin contract, rata a fost de 53,8% pentru persoanele de culoare, 46,1% pentru asiatici si 57,8 % pentru hispanici. Pentru toate cele patru grupuri, ratele de participare a fortei de munca au fost putin diferite de anul 2012.

In iulie 2013, 19.7 milioane de tineri intre 16 si 24 de ani au fost angajati, aproximativ la fel ca in 2012. Cresterea din vara lui 2013, in ocuparea fortei de munca in randul tinerilor din aprilie-iulie a fost de 2,1 milioane.

Raportul de ocupare a populatiei in randul tinerilor in iulie 2013 a fost de 50,7 %.

In luna iulie 2013, raporturile de munca pentru populatia tanara a fost de 51,7 % pentru tinerii de sex masculin, 49,6 % pentru femeile tinere, 54,3 % pentru albi, 38,6 % pentru negri, 39,2 % pentru asiatici si 47,4 % pentru hispanici.

Pentru toate marile grupuri demografice, aceste rapoarte au aratat prea putine schimbari fata de anul 2012. In iulie 2013, 26 % din randul tinerilor angajati au lucrat in timpul liber si in industria hoteliera (care include si servicii de alimentatie) iar 19 % in industria de retail. Ambele proportii au ramas neschimbate din 2012. (A se vedea tabelul 3.)




Industria si tipul de angajati

Total

Albi

Persoane de culoare

Asiatici

Hispanici/latino

Iulie
2012

Iulie
2013

Iulie
2012

Iulie
2013

Iulie
2012

Iulie
2013

Iulie
2012

Iulie
2013

Iulie
2012

Iulie
2013

Totalul angajatilor

19,461

19,684

15,498

15,679

2,323

2,315

718

794

3,799

3,897

Agricultura

419

355

392

331

4

8

1

1

90

77

Industrie

19,043

19,330

15,106

15,348

2,319

2,307

717

793

3,709

3,820

Salariu privat

17,318

17,740

13,724

14,062

2,129

2,134

663

742

3,421

3,580

Minerit si extractii de gaz si ulei

128

137

119

130

3

0

2

1

25

39

Constructii

771

868

697

799

30

36

13

7

265

268

Manufactura

1,278

1,306

1,047

1,033

121

138

51

92

292

240

Bunuri durabile

776

826

640

643

66

88

37

60

126

127

Bunuri perisabile

502

480

407

390

56

50

14

32

166

113

Comert en-gros

319

339

296

279

12

34

5

9

92

85

Comert

3,772

3,756

2,856

2,853

599

558

136

155

636

765

Transport si utilitati

440

486

362

336

41

90

19

11

102

125

Informatii

340

317

257

257

50

38

15

18

51

44

Activitati financiare

696

649

576

513

52

80

40

33

135

130

Servicii de business

1,380

1,566

1,077

1,281

186

148

56

75

329

295

Educatie/sanatate

2,231

2,235

1,658

1,705

318

328

134

117

376

419

Industrie hoteliera

5,092

5,078

4,053

4,032

627

599

177

194

995

967

Alte servicii

870

1,003

726

844

89

84

15

29

124

204

Guvern

1,298

1,254

1,028

1,005

150

149

46

43

216

154

Servicii federale

166

151

131

107

27

22

7

8

32

9

Stat

370

473

270

371

30

55

26

23

45

50

Servicii locale

762

630

628

527

93

72

13

11

139

95

Angajati proprii

427

336

354

281

41

24

8

8

71

86

Nota
(1) Se face referire si la persoanele cu afaceri proprii.



Numarul somajului in randul tinerilor in iulie 2013 a fost de 3,8 milioane, comparativ cu 4,0 milioane in urma cu un an. Astfel, rata somajului in randul tinerilor a fost de 16,3 % in iulie 2013.

Un motiv pentru situatia in care au ajuns tinerii din Statele Unite ar putea fi faptul ca de ani de zile, comercianti cu amanuntul, companiile de marketing si intreprinderile de toate formele si marimile au incercat sa evite angajarea tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si34 de ani. Acum, aceasta grupa de varsta este fara venituri si se confrunta cu imprumuturi imense pentru studii si cu o piata de munca distructiva, fapt pentru care societatea ar trebui sa se concentreze mai mult pe aceasta categorie sociala.

Doar 54% dintre americani cu varsta cuprinsa intre 18 la 24 ani au locuri de munca. Tinerii americani sunt tot mai susceptibili de a locui cu parintii lor deoarece ei nu isi pot permite sa fie pe cont propriu, avand in vedere imprumuturile pentru studii care au ajuns la suma exorbitanta de aproape 1000 miliarde dolari .

Combinatia dintre cresterea datoriei imprumuturilor pentru studenti, cresterea costurilor invatamantului superior si o piata de munca fara multe locuri de munca - si mai ales avand in vedere ca locurile de munca pentru tineri sunt prost platite si pe durata foarte scurta de timp, se formeaza ceea ce se poate numi "bomba datoriei", potrivit Washington Post.

In lumina situatiei financiare grave cu care se confrunta SUA in ultimele milenii, analistii citati de Bloomberg spun ca acesta poate fi timpul perfect pentru a realiza cu mai mare usurinta orientarea pe piata de tineret. Tinerii pot deveni trend-setteri, dar sansele sunt inca mici avand in vedere ca acestia nu au bani de cheltuiala pentru a intra intr-un ciclu economic real.

Desi Marea Britanie este o tara cunoscuta datorita universitatilor prestigioase si bine pregatite,potrivit studiilor exista dificultati de angajare a tinerilor absolventi. Marea Britanie a intrat in recesiune la mijlocul anului 2008 si cresterea somajului in randul tinerilor a fost imediata. La inceputul anului 2008, rata somajului in randul tinerilor a fost de 14 %. Acest numar a crescut brusc prin 2008 si a ajuns la 18 % in primul trimestru al anului 2009 - al doilea trimestru de recesiune tehnica. Dupa 2009, economia Marii Britanii a oscilat intre perioade de crestere si scadere - a fost esential stabila - dar s-a reintrat in recesiune tehnica, la sfarsitul anului 2011.

Somajul in randul tinerilor a crescut mai mult sau mai putin constant intre 2008 si 2012. Acesta a atins un varf de 22 % in ultimul trimestru al anului 2011, un numar de 1.040.000 de tineri fiind fara loc de munca.



Figura 1: Rata somajului in Marea Britanie in randul tinerilor intre 16-24 ani.


Se pot observa doua aspecte: in primul rand, mai mult de 1 milion de tineri someri (un numar substantial) sunt angrenati in invatamantul full-time (314.000). Ei sunt clasificati ca fiind someri, deoarece, conform normelor internationale utilizate pentru inregistrarea de date de pe piata muncii, oricine a cautat de lucru in ultimele patru saptamani si este disponibil sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani este clasificat ca fiind activ economic. Acest grup este apoi impartit in angajati si someri. Dupa scoaterea celor din invatamantul full-time mai raman 707,000 de tineri someri.

Acei 314.000 de tineri care sunt in sistemul de educatie full-time (la zi) cauta de lucru part-time (jumatate de norma), si incapacitatea lor de a gasi un loc de munca nu este nesemnificativa, dar ei sunt intr-o situatie foarte diferita fata de tinerii someri care nu sunt in invatamantul full-time. Aceste statistici reprezinta totusi o parte importanta a muncii de aprovizionare si au un potential in competitia pentru ocuparea fortei de munca cu cei neangajati dar in afara invatamantului full-time.

Rata somajului este generata de cei care nu au loc de munca, dar care au cautat de lucru in ultima luna si sunt in masura sa inceapa in urmatoarele doua saptamani - ca o proportie economic activa.

In al doilea rand, o statistica de multe ori folosita pentru a capta problemele fortei de munca pentru tineri pe piata muncii este numarul de tineri care nu se afla in domeniul educatiei, ocuparii fortei de munca sau al celui de formare (NEET). Exista o anumita suprapunere intre acest concept si somajul in randul tinerilor, dar se masoara diferit.

Figura 2: Rata de somaj in cazul tinerilor in perioada pre si post recesiune

In Marea Britanie exista disparitati in cadrul somajului in randul tinerilor care variaza considerabil in diferite parti ale tarii. In plus, multe economii locale au fost slabite in continuare de locuri de munca din sectorul public, pierderile fiind rezultate din reducerile de cheltuieli publice.

O crestere a somajului in randul tinerilor in timpul unei recesiuni este de asteptat. Somajul in randul tinerilor este de obicei mai mare decat in randul adultilor, indiferent de conditiile economice, deoarece tinerii se confrunta cu o miscare perpetua intre de locuri de munca inainte de gasirea unei cariere stabile.

Intr-o recesiune acest decalaj este amplificat din urmatoarele cauze: a) tinerii au sanse mult mai mari sa-si piarda locurile de munca, si b) noii (tinerii) participanti la piata fortei de munca se confrunta cu o concurenta dura pentru ocuparea fortei de munca. Pentru cei de la locul de munca, "sarcina de ajustare", care are loc in timpul unei recesiuni cade in mod disproportionat asupra grupurilor care, ca tineri, lucreaza pentru salarii mai mici.

Angajatorii sunt reticenti sa-si piarda lucratorii in varsta, cu mai multa experienta si care sa aiba cunostinte si experienta specifice firmei. Intrarea tinerilor pe piata fortei de munca este mai putin susceptibila intr-o recesiune (in comparatie cu locuri de munca mai vechi), deoarece acestia au experienta redusa, au abilitati scazute, si fac fata concurentei cu o mai mare dificultate.

Somajul a fost o problema in randul tinerilor din Marea Britanie si inainte de recesiune, numarul tinerilor fara loc de munca incepand sa creasca substantial din 2004, o perioada in care economia a fost in crestere. Aceasta problema structurala s-a dovedit a fi greu de explicat, dar raspunsurile trebuie sa fie gasite in cazul in care se doreste ca problema sa nu persiste dupa ce aceasta tara se intoarce la cresterea economica. In literatura de specialitate pana in prezent au fost explorate o serie de posibile actiuni care sa contribuie acest lucru. Acestea includ:

• imigrarea. Cresterea somajului in randul tinerilor din 2004 coincide cu o crestere a nivelului de imigrare (8 tari noi au aderat la UE), dar nu au fost gasite dovezi care sa sugereze aceasta cauzalitate;

• salariul minim; •somaj inter-generatii. Unii tineri cresc in gospodarii


unde nu lucreaza niciun parinte, ceea ce reduce potentialul de angajare. Cu toate acestea, doar 0,8 % dintre tinerii din Marea Britanie
se incadreaza in acest caz.

Studii anterioare concentrate pe problema somajului in randul tinerilor au evidentiat:

• redirectionarea ajutorului pentru intoarcerea la un loc de munca. La inceputul anilor 2000, Centrul de servicii de ocupare a fortei de munca si-a redirectionat ajutorul spre parintii singuri si persoanele aflate in incapacitate. Acest lucru ar fi putut avea un efect negativ asupra
integrarii tinerilor pe piata muncii;

• o tranzitie dificila de la educatie la locul de munca. Tinerii care nu merg pe un traseu academic se pot confrunta cu un proces dificil de tranzitie in ocuparea fortei de munca. Astfel, sistemul britanic neglijeaza oarecum studentii cu performante mai slabe. Mai mult decat atat, exista cerere tot mai mare de la angajatori de tineri foarte bine pregatiti si specializati. Astfel, cei cu un nivel de calificare redus pot fi pusi intr-un real dezavantaj.

Somajul in randul tinerilor are implicatii serioase, aparand efecte negative in cazul tinerilor care raman in somaj pentru o perioada mare de timp:

• cresterea riscului de somaj la o varsta mai inaintata. Principalele efecte negative ale somajului in perioada tineretii sunt generarea unui risc crescut de somaj la o varsta mai inaintata si un potential de castig mai mic. Cercetarile efectuate de catre Universitatea din Bristol privind somajul in randul tinerilor au relevat ca persoanele fara loc de munca la o varsta frageda vor petrece, in medie, un plus de doua luni pe an (8.41 saptamani pentru barbati, 10.70 saptamani pentru femei) pentru cautarea unui loc de munca;

• venituri mai mici. Cercetarile efectuate sugereaza ca tinerii sufera de un "salariu de penalizare" la intoarcerea lor in piata muncii;

• sanatate. Sanatatea mentala si fizica a tinerilor poate fi negativ afectata. Ei pot suferi depresii generate de experientele lor de inactivitatea profesionala. Somajul creste probabilitatea de boli mintale, stres, neputinta si lipsa stimei de sine.

Tinerii care nu au avut parte de un loc de munca, de educatie sau de formare (NEET) au de trei ori mai multe sanse sa cedeze in fata depresiei.

Nu doar in Romania piata muncii este slaba in corelatie cu cererea care cerste in fiecare an. Studentii ar trebui sa aiba mai mult acces la informatii despre piata muncii,care sunt oportunitatile,care sunt competentele specific fiecarui domeniu,la ce nivel trebuie sa fie pregatit in momentul terminarii facultatii. Facultatile nu ofera acest tip de informatii,insa unul din principalele obiective ale universitatilor ar trebui sa fie sa pregateasca studentii pentru piata muncii prin seidinte de consiliere si orientare profesionala. Atat pe perioada facultatii cat si dupa terminarea acesteia,una din cele mai importante oportunitati profesionale oferite de piata muncii este internship-ul sau stagiul de practica,astfel studentii sau proaspetii absolventi pot invata si se pot dezvolta in cadrul unei companii pe domeniul respective luand parte la diferite procese,de exemplu de mentoring,coaching.





Yüklə 316,54 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə