Fondul social european
Yüklə 316,54 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Întocmit, Expert psihosociolog, Silviu GRUIANU Cuprins
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Proiect cofinanțat din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritară: 2 ”Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie: 2.1 ”Tranziţia de la şcoală la viaţă activă” Titlul proiectului: „Primii pași spre o carieră de succes” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/161/2.1/G/136467 Beneficiar: Universitatea POLITEHNICA din București Inserția pe piața muncii a viitorilor absolvenți Întocmit, Expert psihosociolog, Silviu GRUIANU Cuprins 1.Introducere 3 2.Metoda 23 3.Rezultate 24 4.Concluzii 29 5.Bibliografie 35 1.Introducere Piata muncii in Romania este influentata de sistemul economico-social,de cel politic dar si de mediul ambiant,de aceea cererea si oferta pe piata muncii au adesea tendinte diferite. Forta de munca dorita trebuie sa fie inalt satisfacatoare si calificata,sa fie flexibila si eficienta,sa fie stabila si loiala. Oferta este influentata de factori precum sistemul educational,formarea profesionala,mediul social si chiar mediul familial. Insa, adevarata problema o constituie proaspetii absolventi care isi cauta un loc de munca,problematica pe care o vom analiza in acest studiu. Scopul acestui studiu il constituie analiza ampla a oportunitatilor existente pe piata muncii dupa absolvirea facultatii de catre studenti. Obiectivul general este de a stabili daca absolventii sunt constienti de piata muncii din Romania. Principalele obiective specifice sunt : -corelatia dintre experienta de munca si sesiunile de consiliere si orientare profesionala; -corelatia dintre parerea despre piata muncii si experienta de munca. Problema privind insertia proaspetilor absolventi pe piata muncii nu este prezenta numai in Romania,insa rata somajului in Europa este mult mai mare ca rata somajului in SUA. Statisticile privind somajul au demonstrat, in anul 2013, ca numarul de someri continua sa creasca in Europa, aceasta fiind cu mult mai mare decat rata somajului in Statele Unite, imaginea fiind sumbra mai ales pentru tinerii sub 25 ani. Rata somajului in randul tinerilor din UE a crescut cu 2% in anul 2013, in doar 6 luni. In Grecia si Spania, aceasta proportie este de peste 50%. In SUA rata somajului este in stagnare iar in randul tinerilor sub 25 de ani aceasta este de 16%. Dar astfel de statistici sunt destul de inselatoare, deoarece ele nu spun intreaga poveste. Ele nu includ milioanele de tineri care nu sunt pe piata fortei de munca, deoarece isi continua educatia sau sunt angajati in programe de formare. Daca acesti tineri sunt luati in calcul, imaginea ramane in continuare sumbra si pentru Statele Unite si pentru Europa, dar Statele Unite se evidentiaza ca avand o problema mai grava privind somajului in randul tinerilor decat Europa. Grupul cel mai marginalizat de tineri este acela din care fac parte cei care nu numai ca nu au un loc de munca, dar nu mai sunt nici in scoala. In jargonul economic, acest grup este denumit ca NEETs asa-numitii tineri care nu se afla in cadrul unui loc de munca, scoala sau formare profesionala. Numarul acestei categorii a fost in crestere peste tot, dar este deosebit de raspandit in SUA. Potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) din Paris, care are cele mai bune date pe aceasta tema, numarul tinerilor americani calificati drept categoria NEET a crescut in doar un semestru de la 12,1% la 14,8%. In UE cifra a crescut de la 11,5% la 13,2%. In cadrul tarilor Europene exista variatii mari. In Germania, Austria si cele patru tari scandinave: Danemarca, Suedia, Norvegia si Finlanda cifra este de sub 10%. Spania si Grecia au rate ridicate, cum ar fi de asteptat, de 17,6% si 18,2%, respectiv, dar cel mai slab performer din Europa este, de fapt Italia, unde 19,5% din tineri sunt fara loc de munca si nu mai sunt in scoala sau in sisteme de formare. Mai multi factori duc la aceasta diferenta in tarile europene in ceea ce priveste categoria NEET. Tarile cu procentaj foarte mic de somaj in randul tinerilor au programe deosebit de ample de formare profesionala pentru tineri. Programele de ucenicie din Germania sunt cele mai cunoscute; ei incep devreme formarea, de la varsta de 15 sau 16 ani si formarea lor se bazeaza pe combinarea teoriei cu experienta practica realizata la locurile de munca (ex. fabrici). Formarea dureaza intre un an si jumatate si trei ani, iar in momentul in care termina, cei mai multi ucenici sunt acceptati direct in ocuparea fortei de munca full-time. Unii dintre ei chiar ajung sa fie directorii executivi - cum ar fi, de exemplu, Hermann Josef Strenger un gigant chimic din Bayer. Aceste natiuni au, de asemenea, sisteme de invatamant superior finantate de stat, care sunt practic gratuite, si astfel elevii nu au nevoie de bani pentru a urma scoala, spre deosebire de SUA. De asemenea, spre deosebire de SUA, unele dintre natiunile scandinave, cum ar fi Danemarca, trateaza foarte dur tinerii care refuza sa participe in programe de formare - inclusiv prin reducerea sau taierea beneficiile lor de somaj. Pe de alta parte, cifrele sunt atat de mari pentru Grecia si Spania, luate in parte, pentru ca, in comparatie cu Statele Unite si multi dintre vecinii lor europeni, un procent mai mic de tineri sunt de fapt pe piata fortei de munca - aproximativ 30%, comparativ cu 55% in SUA. Deci, de ce sunt tinerii din SUA atat de afectati de acest fenomen? Jacob Funk Kirkegaard, un cercetator de la Institutul Peterson pentru Economie Internationala, spune ca numarul de NEET probabil reflecta scaderea drastica a fortei de munca in Statele Unite in timpul crizei financiare, care a fost mai puternica decat in anumite parti ale Europei. In acelasi timp, tinerii americani au mai putine oportunitati de educatie si formare profesionala decat in Europa - in special, ca urmare a reducerilor dramatice de stat si a bugetelor locale de invatamant de stat din SUA in timpul crizei. In Statele Unite un fenomen important in fluctuatiile existente pe piata fortei de munca in randul tinerilor il reprezinta perioada de vara, cand foarte multi isi cauta locuri de munca pe durata determinata dar si in contextul in care atunci e perioada absolvirii liceului si universitatii. Astfel, din aprilie pana in iulie 2013, numarul tinerilor intre 16 la 24 ani, angajati in Statele Unite a crescut de la 2,1 milioane la 19,7 milioane, astfel cum raporteaza Biroul American de Statistica a Muncii. In acest an, ponderea tinerilor angajati in luna iulie a fost de 50,7 la suta. (Luna iulie de obicei este de varf in ocuparea fortei de munca in randul tinerilor.) Somajul in randul tinerilor a crescut cu 692.000 din aprilie pana in iulie 2013, comparativ cu o crestere de 836.000 in aceeasi perioada in 2012 (pentru ca aceasta analiza se concentreaza pe schimbarile sezoniere in randul tinerilor in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca si somajul, care au loc in fiecare primavara si vara, datele nefiind ajustate sezonier). Forta de munca in randul tinerilor intre 16 si 24 de ani, care fie lucreaza fie isi cauta in mod activ un loc de munca, creste brusc intre aprilie si iulie a fiecarui an. In timpul acestor luni, un numar mare de elevi de liceu si studenti cauta locuri de munca pe timp de vara, si multi absolventi intra pe piata fortei de munca pentru a cauta sau a incepe munca pe o durata nedeterminata. In vara anului 2013, numarul tinerilor de pe piata fortei de munca a crescut cu 2,8 milioane sau 13,4 %, pana la un total de 23,5 milioane de euro in Iulie. (A se vedea tabelul 1.)
Rata de participare a fortei de munca pentru toti tinerii - proportia populatiei de la 16 la 24 de ani care lucreaza sau se afla in cautarea unui loc de munca- a fost de 60,5 % in luna iulie, la fel ca un an mai devreme. Avand o perspectiva pe termen lung, rata de participare in iulie 2013 a fost de 17,0 puncte procentuale sub rata de varf pentru aceeasi luna in anul 1989 (77,5 la suta).
In iulie 2013, rata de participare pe piata fortei de munca pentru tinerii intre 16 si 24 ani ( barbati) a fost de 62,7 %, iar rata pentru femeile tinere a fost de 58,2 %; ambele rate au fost aproximativ la fel ca un an mai devreme. Pentru mai multe decenii inainte de 1989, rata de participare pe piata fortei de munca in luna iulie pentru tinerii intre 16 si 24 ani, a evidentiat o tendinta clara, variind de la 81 % la 86 %. Din 1989, insa, rata lor de participare in luna iulie a scazut, cu aproximativ 20 de puncte procentuale. Rata de participare pe piata fortei de munca pentru femeile tinere a atins apogeul in 1989, la 72,4 %, ca urmare a unui trend ascendent pe termen lung. De atunci, rata lor a scazut cu aproximativ 14 %. Rata de participare pe piata fortei de munca in randul tinerilor a fost mai mare pentru albi, 63,1 %. Prin contract, rata a fost de 53,8% pentru persoanele de culoare, 46,1% pentru asiatici si 57,8 % pentru hispanici. Pentru toate cele patru grupuri, ratele de participare a fortei de munca au fost putin diferite de anul 2012. In iulie 2013, 19.7 milioane de tineri intre 16 si 24 de ani au fost angajati, aproximativ la fel ca in 2012. Cresterea din vara lui 2013, in ocuparea fortei de munca in randul tinerilor din aprilie-iulie a fost de 2,1 milioane. Raportul de ocupare a populatiei in randul tinerilor in iulie 2013 a fost de 50,7 %. In luna iulie 2013, raporturile de munca pentru populatia tanara a fost de 51,7 % pentru tinerii de sex masculin, 49,6 % pentru femeile tinere, 54,3 % pentru albi, 38,6 % pentru negri, 39,2 % pentru asiatici si 47,4 % pentru hispanici. Pentru toate marile grupuri demografice, aceste rapoarte au aratat prea putine schimbari fata de anul 2012. In iulie 2013, 26 % din randul tinerilor angajati au lucrat in timpul liber si in industria hoteliera (care include si servicii de alimentatie) iar 19 % in industria de retail. Ambele proportii au ramas neschimbate din 2012. (A se vedea tabelul 3.)
Numarul somajului in randul tinerilor in iulie 2013 a fost de 3,8 milioane, comparativ cu 4,0 milioane in urma cu un an. Astfel, rata somajului in randul tinerilor a fost de 16,3 % in iulie 2013. Un motiv pentru situatia in care au ajuns tinerii din Statele Unite ar putea fi faptul ca de ani de zile, comercianti cu amanuntul, companiile de marketing si intreprinderile de toate formele si marimile au incercat sa evite angajarea tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si34 de ani. Acum, aceasta grupa de varsta este fara venituri si se confrunta cu imprumuturi imense pentru studii si cu o piata de munca distructiva, fapt pentru care societatea ar trebui sa se concentreze mai mult pe aceasta categorie sociala. Doar 54% dintre americani cu varsta cuprinsa intre 18 la 24 ani au locuri de munca. Tinerii americani sunt tot mai susceptibili de a locui cu parintii lor deoarece ei nu isi pot permite sa fie pe cont propriu, avand in vedere imprumuturile pentru studii care au ajuns la suma exorbitanta de aproape 1000 miliarde dolari . Combinatia dintre cresterea datoriei imprumuturilor pentru studenti, cresterea costurilor invatamantului superior si o piata de munca fara multe locuri de munca - si mai ales avand in vedere ca locurile de munca pentru tineri sunt prost platite si pe durata foarte scurta de timp, se formeaza ceea ce se poate numi "bomba datoriei", potrivit Washington Post. In lumina situatiei financiare grave cu care se confrunta SUA in ultimele milenii, analistii citati de Bloomberg spun ca acesta poate fi timpul perfect pentru a realiza cu mai mare usurinta orientarea pe piata de tineret. Tinerii pot deveni trend-setteri, dar sansele sunt inca mici avand in vedere ca acestia nu au bani de cheltuiala pentru a intra intr-un ciclu economic real. Desi Marea Britanie este o tara cunoscuta datorita universitatilor prestigioase si bine pregatite,potrivit studiilor exista dificultati de angajare a tinerilor absolventi. Marea Britanie a intrat in recesiune la mijlocul anului 2008 si cresterea somajului in randul tinerilor a fost imediata. La inceputul anului 2008, rata somajului in randul tinerilor a fost de 14 %. Acest numar a crescut brusc prin 2008 si a ajuns la 18 % in primul trimestru al anului 2009 - al doilea trimestru de recesiune tehnica. Dupa 2009, economia Marii Britanii a oscilat intre perioade de crestere si scadere - a fost esential stabila - dar s-a reintrat in recesiune tehnica, la sfarsitul anului 2011. Somajul in randul tinerilor a crescut mai mult sau mai putin constant intre 2008 si 2012. Acesta a atins un varf de 22 % in ultimul trimestru al anului 2011, un numar de 1.040.000 de tineri fiind fara loc de munca. 
Figura 1: Rata somajului in Marea Britanie in randul tinerilor intre 16-24 ani. Se pot observa doua aspecte: in primul rand, mai mult de 1 milion de tineri someri (un numar substantial) sunt angrenati in invatamantul full-time (314.000). Ei sunt clasificati ca fiind someri, deoarece, conform normelor internationale utilizate pentru inregistrarea de date de pe piata muncii, oricine a cautat de lucru in ultimele patru saptamani si este disponibil sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani este clasificat ca fiind activ economic. Acest grup este apoi impartit in angajati si someri. Dupa scoaterea celor din invatamantul full-time mai raman 707,000 de tineri someri. Acei 314.000 de tineri care sunt in sistemul de educatie full-time (la zi) cauta de lucru part-time (jumatate de norma), si incapacitatea lor de a gasi un loc de munca nu este nesemnificativa, dar ei sunt intr-o situatie foarte diferita fata de tinerii someri care nu sunt in invatamantul full-time. Aceste statistici reprezinta totusi o parte importanta a muncii de aprovizionare si au un potential in competitia pentru ocuparea fortei de munca cu cei neangajati dar in afara invatamantului full-time. Rata somajului este generata de cei care nu au loc de munca, dar care au cautat de lucru in ultima luna si sunt in masura sa inceapa in urmatoarele doua saptamani - ca o proportie economic activa. In al doilea rand, o statistica de multe ori folosita pentru a capta problemele fortei de munca pentru tineri pe piata muncii este numarul de tineri care nu se afla in domeniul educatiei, ocuparii fortei de munca sau al celui de formare (NEET). Exista o anumita suprapunere intre acest concept si somajul in randul tinerilor, dar se masoara diferit. Figura 2: Rata de somaj in cazul tinerilor in perioada pre si post recesiune In Marea Britanie exista disparitati in cadrul somajului in randul tinerilor care variaza considerabil in diferite parti ale tarii. In plus, multe economii locale au fost slabite in continuare de locuri de munca din sectorul public, pierderile fiind rezultate din reducerile de cheltuieli publice. O crestere a somajului in randul tinerilor in timpul unei recesiuni este de asteptat. Somajul in randul tinerilor este de obicei mai mare decat in randul adultilor, indiferent de conditiile economice, deoarece tinerii se confrunta cu o miscare perpetua intre de locuri de munca inainte de gasirea unei cariere stabile. Intr-o recesiune acest decalaj este amplificat din urmatoarele cauze: a) tinerii au sanse mult mai mari sa-si piarda locurile de munca, si b) noii (tinerii) participanti la piata fortei de munca se confrunta cu o concurenta dura pentru ocuparea fortei de munca. Pentru cei de la locul de munca, "sarcina de ajustare", care are loc in timpul unei recesiuni cade in mod disproportionat asupra grupurilor care, ca tineri, lucreaza pentru salarii mai mici. Angajatorii sunt reticenti sa-si piarda lucratorii in varsta, cu mai multa experienta si care sa aiba cunostinte si experienta specifice firmei. Intrarea tinerilor pe piata fortei de munca este mai putin susceptibila intr-o recesiune (in comparatie cu locuri de munca mai vechi), deoarece acestia au experienta redusa, au abilitati scazute, si fac fata concurentei cu o mai mare dificultate. Somajul a fost o problema in randul tinerilor din Marea Britanie si inainte de recesiune, numarul tinerilor fara loc de munca incepand sa creasca substantial din 2004, o perioada in care economia a fost in crestere. Aceasta problema structurala s-a dovedit a fi greu de explicat, dar raspunsurile trebuie sa fie gasite in cazul in care se doreste ca problema sa nu persiste dupa ce aceasta tara se intoarce la cresterea economica. In literatura de specialitate pana in prezent au fost explorate o serie de posibile actiuni care sa contribuie acest lucru. Acestea includ: • imigrarea. Cresterea somajului in randul tinerilor din 2004 coincide cu o crestere a nivelului de imigrare (8 tari noi au aderat la UE), dar nu au fost gasite dovezi care sa sugereze aceasta cauzalitate; • salariul minim; •somaj inter-generatii. Unii tineri cresc in gospodarii unde nu lucreaza niciun parinte, ceea ce reduce potentialul de angajare. Cu toate acestea, doar 0,8 % dintre tinerii din Marea Britanie se incadreaza in acest caz. Studii anterioare concentrate pe problema somajului in randul tinerilor au evidentiat: • redirectionarea ajutorului pentru intoarcerea la un loc de munca. La inceputul anilor 2000, Centrul de servicii de ocupare a fortei de munca si-a redirectionat ajutorul spre parintii singuri si persoanele aflate in incapacitate. Acest lucru ar fi putut avea un efect negativ asupra
• o tranzitie dificila de la educatie la locul de munca. Tinerii care nu merg pe un traseu academic se pot confrunta cu un proces dificil de tranzitie in ocuparea fortei de munca. Astfel, sistemul britanic neglijeaza oarecum studentii cu performante mai slabe. Mai mult decat atat, exista cerere tot mai mare de la angajatori de tineri foarte bine pregatiti si specializati. Astfel, cei cu un nivel de calificare redus pot fi pusi intr-un real dezavantaj. Somajul in randul tinerilor are implicatii serioase, aparand efecte negative in cazul tinerilor care raman in somaj pentru o perioada mare de timp: • cresterea riscului de somaj la o varsta mai inaintata. Principalele efecte negative ale somajului in perioada tineretii sunt generarea unui risc crescut de somaj la o varsta mai inaintata si un potential de castig mai mic. Cercetarile efectuate de catre Universitatea din Bristol privind somajul in randul tinerilor au relevat ca persoanele fara loc de munca la o varsta frageda vor petrece, in medie, un plus de doua luni pe an (8.41 saptamani pentru barbati, 10.70 saptamani pentru femei) pentru cautarea unui loc de munca; • venituri mai mici. Cercetarile efectuate sugereaza ca tinerii sufera de un "salariu de penalizare" la intoarcerea lor in piata muncii; • sanatate. Sanatatea mentala si fizica a tinerilor poate fi negativ afectata. Ei pot suferi depresii generate de experientele lor de inactivitatea profesionala. Somajul creste probabilitatea de boli mintale, stres, neputinta si lipsa stimei de sine. Tinerii care nu au avut parte de un loc de munca, de educatie sau de formare (NEET) au de trei ori mai multe sanse sa cedeze in fata depresiei. Nu doar in Romania piata muncii este slaba in corelatie cu cererea care cerste in fiecare an. Studentii ar trebui sa aiba mai mult acces la informatii despre piata muncii,care sunt oportunitatile,care sunt competentele specific fiecarui domeniu,la ce nivel trebuie sa fie pregatit in momentul terminarii facultatii. Facultatile nu ofera acest tip de informatii,insa unul din principalele obiective ale universitatilor ar trebui sa fie sa pregateasca studentii pentru piata muncii prin seidinte de consiliere si orientare profesionala. Atat pe perioada facultatii cat si dupa terminarea acesteia,una din cele mai importante oportunitati profesionale oferite de piata muncii este internship-ul sau stagiul de practica,astfel studentii sau proaspetii absolventi pot invata si se pot dezvolta in cadrul unei companii pe domeniul respective luand parte la diferite procese,de exemplu de mentoring,coaching. Yüklə 316,54 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
