Limbile sunt o punte de legătură pentru dialogul intercultural



Yüklə 19,38 Kb.
tarix01.08.2018
ölçüsü19,38 Kb.
#65262


SPEECH/07/448


Leonard Orban

Comisar european pentru multilingvism



Limbile sunt o punte de legătură pentru dialogul intercultural




Grupul de intelectuali pentru dialogul intercultural



Bruxelles, 29 iunie 2007

Dragi prieteni, bună dimineaţa. Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia mea de a face parte din acest Grup şi de a participa la reuniunea de astăzi.

În numele Comisiei, îmi revine deosebita onoare de a vă ura bun venit la Bruxelles. Ştiu că veţi aduce toată integritatea şi prestigiul dumneavoastră intelectual în sprijinul incursiunilor de explorare a potenţialului limbilor de a constitui un liant al dialogului intercultural pentru comunităţile Europei.

Împreună, aduceţi o selecţie bogată de limbi ale Europei în această încăpere – datorită interpreţilor noştri, fiecare dintre dumneavoastră se poate exprima în propria limbă. Voi face tot posibilul pentru a nu aduce în discuţie o altă limbă – cea a jargonului Comisiei, sau „limba de lemn”, cum ar numi-o prietenii noştri francofoni. Însă, înainte de a preda cuvântul lui Amin Maalouf aflat aici în calitate de preşedinte, aş dori să rezerv câteva momente pentru a prezenta motivele acestei reuniuni a grupului nostru, şi modul în care se leagă de obiectivele pe care ni le-am propus pentru şi împreună cu limbile din Europa.

Dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine, în calitate de scriitori şi gânditori, faptul că limbile pe care le vorbim sunt o parte inseparabilă din ceea ce suntem. Ele reprezintă modul în care ne clădim propria cultură – scrierile noastre, gândurile noastre, viziunea noastră asupra lumii. Ele ne definesc pe noi ca indivizi, dar şi ca parte a unei comunităţi. Astăzi dispunem de o bogăţie lingvistică nemaiîntâlnită în cadrul Uniunii Europene. Doresc să fac din această diversitate lingvistică, din această bogăţie, un element care să ne unească în Europa ca membri ai unei comunităţi importante, o emblemă a spiritului european, dacă doriţi.

Învăţarea limbilor străine, înţelegerea altor limbi, creează punţi de legătură între oameni, între comunităţi şi culturi. Bineînţeles, faptul de a vorbi limbi străine nu înseamnă că ne-am rezolvat toate problemele. Înseamnă totuşi că putem privi printr-o fereastră, şi putem înţelege că există şi un alt punct de vedere, o altă perspectivă, diferită de a noastră. Iar acesta reprezintă un punct de pornire esenţial în înţelegerea reciprocă.

Europa actuală a celor 27 este pe drept cuvânt multiculturală, pe drept cuvânt deosebită – acesta fiind rezultatul extinderilor şi al unei mai mari libertăţi de circulaţie între ţări, a globalizării şi a migraţiei. Europa de acum nu este un creuzet (un aşa-zis „melting pot”) al culturilor unde diferenţele sunt eradicate. Este în schimb o celebrare a diversităţii. „Unitate în diversitate”, întocmai cum ne spune şi deviza Uniunii. Această diversitate nu este o ameninţare – în cel mai nefericit caz, este un antidot împotriva stagnării şi al letargiei. Este o oportunitate de a fi curios, de a învăţa, de a se confrunta, de-a aprecia.

Nu este însă o experienţă plăcută pentru toată lumea, nici pentru „noii” indivizi sau „noile” comunităţi care trebuie să se acomodeze cu un mediu nou, nici pentru cei care pot părea să fie împinşi sau mutaţi dintr-un loc în altul în interiorul propriilor comunităţi, pentru a face loc tuturor. Prin urmare, există o nevoie imperativă de dezvoltare a competenţelor noastre interculturale, de promovare a dialogului între culturi, de a scoate la suprafaţă piatra temeliei pe care se sprijină solidaritatea şi respectul care zac ascunse în interior.

Anul viitor este Anul european al dialogului intercultural. Dorim să sensibilizăm oamenii, în special tinerii care locuiesc în Uniune, să îi ajutăm să conştientizeze că interacţiunea lor cu alte culturi în viaţa de zi cu zi reprezintă o modalitate de deschidere către lume, de valorificare a dimensiunilor neexplorate care zac în fiecare dintre noi. Sunt convins că o apreciere a limbilor noastre şi a multilingvismului poate avea un impact real în acest an. De asemenea, ne va permite să conferim limbilor puterea unui vector de transformare a societăţilor noastre multiculturale în comunităţi cu adevărat interculturale care să se bazeze pe respect, deschidere şi toleranţă.

Ameliorarea dialogului intercultural în viaţa de zi cu zi ia implicit în considerare dimensiunea convingerilor religioase şi de ordin filozofic: acestea sunt o parte vitală a modului în care ne modelăm identităţile noastre individuale şi colective. În consecinţă, problema dialogului inter-religios este de asemenea importantă pentru noi.

Veţi avea libertate de acţiune în cadrul acestui grup. Puteţi totuşi să oferiţi Comisiei sfaturi utile cu privire la modul în care limbile, şi dimensiunea culturală a acestora, ne pot ajuta să avem acces la alte culturi şi să creăm o societate integrantă în Europa.

Sfaturile voastre vor constitui surse de reflecţie pentru obiectivul meu pe termen lung: prin învăţarea limbilor străine, să consolidăm sentimentul unei identităţi europene, a unei cetăţenii europene, împreună cu celelalte identităţi ale noastre – individuale, regionale şi naţionale.

Aceasta mă face să revin la planurile mele de ansamblu referitoare la multilingvism.

Sunt în curs de pregătire a unei noi strategii privind multilingvismul care urmează să fie prezentată anul viitor şi care se va concentra asupra a trei obiective principale. Despre primul dintre acestea tocmai v-am vorbit, acesta fiind de fapt motivul întrunirii noastre de astăzi – promovarea dimensiunii culturale a limbilor pentru a construi societăţi integrante şi a dezvolta dialogul intercultural. Intenţionez să promovez învăţarea tuturor limbilor existente în cadrul Uniunii Europene, inclusiv limbile emigranţilor.

În al doilea rând, multilingvismul nu aduce numai beneficii personale. Multilingvismul contribuie la sporirea competitivităţii în Europa, prin deschiderea pieţelor şi crearea mai multor slujbe, precum şi prin acordarea unor perspective de carieră mai bune cetăţenilor şi şansa de a circula liber în Europa, în scopuri de muncă sau de studiu. Voi colabora cu factorii interesaţi din domeniul afacerilor comerciale pentru a identifica cele mai bune modalităţi de sporire a capacităţilor lingvistice care să le permită să intre pe noi pieţe, şi să îmbunătăţească gradul de satisfacţie la locul de muncă.

În al treilea rând, voi întrebuinţa limbile pentru a crea un spaţiu european în favoarea dialogului cu cetăţenii, pentru a mă asigura că fiecare cetăţean poate comunica cu instituţiile sale în propria sa limbă, că legislaţia comunitară este accesibilă tuturor în propria limbă.

Atunci când este vorba de o strategie în ceea ce priveşte limbile străine, este necesar să ne reamintim faptul că statele membre sunt în primul rând responsabile pentru conţinutul şi organizarea sistemelor lor educaţionale şi pentru diversitatea lor culturală şi lingvistică. Cu toate acestea, Uniunea Europeană colaborează îndeaproape cu autorităţile naţionale, încurajându-le pe acestea să avanseze şi să facă schimb de idei şi informaţii privind obiectivele comune. Învăţarea limbilor străine reprezintă un factor esenţial ce trebuie luat în considerare în cadrul acestei abordări: prin însăşi natura sa, face apel la schimburile reciproce de informaţii, fiindcă avem multe de învăţat din împărtăşirea experienţelor noastre.

Am invitat statele membre să redacteze planuri naţionale cu obiective clare pentru predarea limbilor străine în toate stadiile de învăţământ, şi pentru valorificarea diversităţii lingvistice: acestea ar include posibilitatea pentru imigranţi de a învăţa limba ţării gazdă precum şi predarea limbilor pentru aceştia. Un număr semnificativ de state membre ne-au trimis deja planurile lor naţionale.

Statele membre au dezvoltat de asemenea strategii naţionale pentru anul european al dialogului intercultural. Conform previziunilor referitoare la cele mai urgente necesităţi, multe dintre acestea selectează tineri, propunând evenimente în domeniul mass-media şi al educaţiei.

Pe lângă colaborarea cu autorităţile naţionale, desfăşurăm de asemenea programe care sunt menite să-i implice pe cetăţenii noştri, pe tinerii noştri, în problemele europene. Acestea sunt puse în practică prin intermediul studiilor în străinătate, schimburilor de experienţă, proiectelor desfăşurate împreună cu cetăţenii altor ţări, altor culturi, în interiorul Europei şi în afara graniţelor sale (Erasmus, „Tineretul în acţiune”, „Europa pentru cetăţeni”…). Anul acesta şi anul viitor, vom acorda prioritate proiectelor care dezvoltă relaţiile interculturale în cadrul tuturor acestor programe.

În încheiere, permiteţi-mi să revin la o sinteză a obiectivelor propuse de către acest Grup. Contribuţia dumneavoastră este valoroasă, nu în ultimul rând, pentru că este diferită! Aveţi, fiecare dintre dumneavoastră, un punct de vedere care este independent, şi fără îndoială diferit. Aveţi o experienţă personală vastă de convieţuire în prezenţa unor culturi diverse, de reflecţie asupra culturii şi multiculturalismului. Aştept cu deosebit interes propunerile şi recomandările voastre referitor la modul în care limbile pot contribui la promovarea dialogului intercultural şi a înţelegerii reciproce în cadrul Uniunii Europene.

Aş dori, de asemenea, să primesc sfaturile voastre cu privire la modul de definire a unui cadru pentru activităţile ulterioare anului 2008 în vederea consolidării integrării prin încurajarea dezbaterilor cultivate pe tema multilingvismului în Europa.

Vă mulţumesc încă o dată pentru prezenţa dumneavoastră aici. În faţa unui grup atât de prestigios de intelectuali venind din toate colţurile Europei, nu pot decât să mă simt încrezător în privinţa concluziilor exprimate în cadrul dezbaterii cu ocazia celor trei reuniuni de la Bruxelles.

Îmi revine acum plăcerea de a da cuvântul domnului Amin Maalouf, un scriitor renumit atât în spaţiul naţional libanez cât şi în cel francez, autor al unui număr semnificativ de cărţi traduse în patruzeci de limbi străine. Îi sunt deosebit de recunoscător domniei sale pentru amabilitatea sa de a prezida acest Grup. Stimate domn Maalouf, am onoarea de a vă da cuvântul.





Yüklə 19,38 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə