Întrebări frecvente privind multilingvismul și învățarea limbilor ip/12/1005 Ce înseamnă „multilingvism”



Yüklə 24,12 Kb.
tarix11.08.2018
ölçüsü24,12 Kb.
#68964





Comisia Europeană

NOTĂ

Bruxelles, 25 septembrie 2012



Întrebări frecvente privind multilingvismul și învățarea limbilor

IP/12/1005

Ce înseamnă „multilingvism”?

  • Capacitatea de a vorbi și a stăpâni mai multe limbi;

  • O politică prin care se preconizează ca o organizație, o societate comercială sau o instituție să utilizeze mai multe limbi în comunicările sale interne și/sau externe.

Care sunt limbile oficiale ale UE?

Cele 23 de limbi oficiale ale instituțiilor UE sunt: bulgara, ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, polona, portugheza, româna, slovaca, slovena, spaniola și suedeza.



Cine decide limbile oficiale ale UE?

Consiliul Uniunii Europene, în care sunt reprezentate toate statele membre ale UE, hotărăște cu privire la aceasta, cu unanimitate de voturi. Înainte de a adera la UE, fiecare viitor stat membru precizează ce limbă dorește să utilizeze ca limbă (limbi) oficială (oficiale) în relația cu UE. Orice modificare ulterioară – adăugarea unei noi limbi oficiale sau eliminarea uneia existente – trebuie să fie aprobată în unanimitate de către toate statele membre.



Câte limbi regionale sunt vorbite în statele membre?

Există aproximativ 60 de limbi regionale și minoritare vorbite în Uniunea Europeană, precum și peste 175 de limbi ale migranților.



Ce statut au limbile regionale în instituțiile UE?

Consiliul UE a convenit că anumite limbi care sunt recunoscute de Constituția unui stat membru, chiar în cazul în care ele nu sunt limba (limbile) oficiale ale țării în relația cu UE, pot fi utilizate în cadrul reuniunilor UE și în documentele UE. Între instituțiile UE și guvernul spaniol a fost încheiat un acord privind utilizarea în documente a limbilor bască, catalană și galiciană. Guvernul Regatului Unit are un acord similar privind utilizarea limbilor galeză și galeză scoțiană. În aceste cazuri, traducerile sunt realizate de guvernul statului membru în cauză, în funcție de necesități, pe propria cheltuială. Interpretarea din (dar nu și în) bască, catalană/valenciană/baleară și galiciană este realizată la cerere în anumite formațiuni ale Consiliului cu reprezentanții regiunilor, precum și în reuniunile plenare ale Comitetului Regiunilor și ale Comitetului Economic și Social European. Costul acestor activități de interpretare este suportat de către statul membru în cauză. Autoritățile din Țara Galilor și din Scoția au un acord similar.



Este protejată utilizarea limbilor de către legislația UE?

Drepturile și obligațiile UE privind limbile străine sunt garantate prin legislația europeană. Tratatul UE (articolul 3) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (articolele 21 și 22) interzic discriminarea pe criterii lingvistice și stipulează că Uniunea respectă diversitatea lingvistică.

Primul regulament comunitar, adoptat în 1958, cere instituțiilor comunitare să traducă legislația în toate limbile oficiale ale UE și să răspundă întrebărilor cetățenilor în aceeași limbă în care a fost redactată întrebarea (articolul 2 și articolele 20 și 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Plănuiește UE să reducă numărul de limbi oficiale?

Nu. Sistemul actual funcționează în interesul democrației, al transparenței și al responsabilității. Niciun stat membru nu dorește să renunțe la propria sa limbă, iar țările candidate doresc ca limba lor să fie adăugată la lista limbilor oficiale. Uneori a fost propusă adoptarea unei singure limbi pentru UE. Acest fapt ar fi, totuși, nedemocratic, deoarece ar împiedica ca majoritatea persoanelor din UE să înțeleagă ceea ce se face în numele lor și ar reduce responsabilitatea.



De ce promovează Comisia Europeană multilingvismul?

Deoarece dorește 1) să promoveze dialogul intercultural și o societate mai favorabilă incluziunii; 2) să ajute cetățenii din cele 27 de state membre să dobândească un sentiment de deținere a cetățeniei europene; 3) să deschidă oportunități pentru ca persoanele să studieze și să lucreze în străinătate și 4) să deschidă noi piețe pentru întreprinderile din UE care concurează la nivel global.



Pe scurt, care este obiectivul politicilor UE în materie de limbi?

Politicile UE în materie de limbi urmăresc să protejeze diversitatea lingvistică și să promoveze cunoașterea limbilor din motive de identitate culturală, integrare socială, precum și deoarece cetățenii multilingvi sunt mai bine plasați pentru a beneficia de oportunități de educație și obținere a unui loc de muncă pe piața unică.

Obiectivul este o Europă unde fiecăruia îi sunt predate cel puțin două limbi străine, pe lângă limba maternă, la o vârstă foarte fragedă. Obiectivul „limba maternă +2” a fost stabilit de șefii de stat și de guvern din UE, la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona, din martie 2002.

Ce rol joacă traducerea și interpretarea?

Rolul serviciilor de traducere și interpretare ale Uniunii Europene este de a sprijini și consolida multilingvismul în Uniunea Europeană și de a ajuta ca politicile Uniunii să fie mai aproape de cetățenii ei. Informarea cetățenilor, în special cu privire la drepturile și obligațiile lor în temeiul dreptului UE, precum și comunicarea cu ei în toate limbile oficiale, sunt esențiale pentru legitimitatea, transparența, responsabilitatea și eficiența UE.



Este orice document UE tradus în toate limbile oficiale?

Nu. Documentele sunt traduse în funcție de priorități: acestea depind de publicul-țintă și de scop. Legislația și documentele de importanță sau de interes public major sunt traduse în toate cele 23 de limbi oficiale. Alte documente (de exemplu, corespondența cu autoritățile naționale și deciziile adresate unor persoane sau entități private) sunt traduse numai în limbile necesare.

Comisia Europeană își desfășoară activitățile interne în trei limbi „procedurale” – engleză, franceză și germană. Membrii Parlamentului European primesc documentele de lucru în propria lor limbă.

Care este situația site-urilor internet?

Utilizarea internetului pentru a ține publicul la curent cu acțiunile pe care UE le desfășoară și beneficiile acestora pentru cetățeni este din ce în ce mai importantă. În ceea ce privește site-urile internet ale Comisiei, nu există obligația juridică de a traduce fiecare pagină în toate limbile oficiale. Cu toate acestea, Comisia oferă cât mai multe informații posibil, în cât mai multe limbi posibil, pe site-urile sale internet.



Care sunt costurile activităților de traducere și interpretare din instituțiile UE?

Costul total al activităților de traducere și interpretare în toate instituțiile UE (incluzând Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor) este de aproximativ 1 miliard EUR per an. Aceasta reprezintă mai puțin de 1% din bugetul UE sau puțin peste 2 EUR per cetățean. Comisia Europeană dispune de aproximativ 3 000 de traducători și interpreți.



Care limbă este cea mai importantă?

Toate limbile sunt considerate la fel de importante. Limba UE cu cel mai mare număr de vorbitori nativi în UE este limba germană. Dar aceasta nu este folosită pe scară largă în afara Germaniei și a Austriei. Limbile UE cel mai mult folosite în lume sunt limbile engleză și spaniolă — dar majoritatea vorbitorilor nu sunt în Europa. Limba engleză este cea mai bine cunoscută a doua limbă în UE. Cu toate acestea, sondaje recente arată că, chiar și în prezent, mai puțin de jumătate din populația UE o cunoaște suficient de bine ca să poată comunica. Franceza este limba oficială sau una dintre limbile oficiale în trei state membre (Belgia, Franța și Luxemburg). Este vorbită în multe părți ale lumii și este predată în multe școli din UE — însă este mult mai bine cunoscută în sudul și vestul Europei decât în nordul sau estul continentului.



Ar fi o soluție o limbă pentru toți?

Ideea că o singură limbă ar putea fi soluția pentru toate nevoile lingvistice este prea simplistă. Latina sau esperanto sunt uneori sugerate ca limba unică paneuropeană pe care UE ar trebuie să o adopte. Cu toate acestea, deoarece aproape toată lumea ar trebui să învețe una dintre aceste limbi de la zero, această soluție ar fi la fel de anevoioasă pe cât de puțin utilă în relațiile cu restul lumii. Formarea profesorilor și predarea unei noi limbi la 500 de milioane de europeni ar consuma mult timp și multe resurse. Acesta este motivul pentru care angajamentul Comisiei Europene în materie de multilingvism promovează diversitatea și nu uniformitatea.



Dacă învăț limbi străine, cu ce mă aleg?

În perioade în care șomajul crește, iar perspectivele economice sunt grevate de provocări, capacitatea de a utiliza și înțelege limbi străine este o valoare adăugată și reprezintă competența esențială pentru creșterea șanselor de a obține un loc de muncă, de a realiza creștere economică și de a crea locuri de muncă. Acesta este motivul pentru care șefii de stat și de guvern din UE au cerut în 2002 predarea a cel puțin două limbi străine începând de la o vârstă foarte fragedă.



Ce sprijin oferă UE pentru a permite persoanelor să învețe limbi străine în străinătate?

Învățarea limbilor străine în străinătate poate juca un rol în redresarea economiilor noastre, precum și în dezvoltarea unei societăți mai coerente la nivel continental. Toți cetățenii UE ar trebui să-și îmbunătățească competențele lingvistice, să manifeste deschidere către alte culturi și să descopere oportunitățile pe care Uniunea și piața mondială le oferă pentru ei. Programul de învățare pe tot parcursul vieții al UE alocă aproximativ 50 de milioane EUR pe an pentru creșterea conștientizării importanței competențelor lingvistice, creșterea accesului la resursele de învățare a limbilor și crearea de materiale didactice pentru învățarea și predarea limbilor. Învățarea limbilor și diversitatea lingvistică sunt priorități ale programului „Erasmus pentru toți” pentru perioada 2014-2020. Se preconizează că noul program, în prezent în discuție în cadrul Consiliului și al Parlamentului European, va crește în mod semnificativ finanțarea pentru dobândirea și lărgirea competențelor lingvistice.



Sunt limbile importante pentru afaceri?

Da, pentru că este util să se cunoască limba clientului dumneavoastră. În 2006, a fost realizat un studiu pentru Comisia Europeană pentru a se estima costul pentru întreprinderile din UE de a nu avea personal propriu care cunoaște limbi străine. Studiul a arătat că IMM-urile care investesc în competențele lingvistice ale personalului propriu sau care au pus în aplicare o strategie lingvistică au realizat vânzări la export cu 44,5% mai mari decât cele care nu au realizat nicio astfel de investiție.



Ce părere au europenii despre limbi?

Conform unui sondaj Eurobarometru privind atitudinea cetățenilor UE față de multilingvism și învățarea limbilor străine, publicat în iunie 2012, aproape nouă din zece cetățeni UE cred că a cunoaște limbi străine este extrem de util, iar 98% afirmă că stăpânirea limbilor străine este bună pentru viitorul copiilor lor. Europenii sunt foarte conștienți de beneficiile multilingvismului: 72% sunt de acord cu acest obiectiv, iar 77% consideră că el ar trebui să constituie o prioritate; 53% utilizează limbi străine la locul de muncă și 45% consideră că au obținut un loc de muncă mai bun în propria țară datorită cunoașterii unor limbi străine.



Cât de mari cunoscători ai limbilor sunt europenii?

Conform sondajului Eurobarometru ediția 2012, numărul de europeni care declară că pot comunica într-o limbă străină a scăzut ușor, de la 56% la 54%, de la ultimul sondaj privind multilingvismul, din 2005. Un alt studiu, al Comisiei Europene, primul sondaj european privind competențele lingvistice, s-a desfășurat prin intermediul unor teste lingvistice în rândul elevilor adolescenți din 14 țări europene; s-a constatat că numai 42% sunt competenți în prima lor limbă străină și doar 25% în a doua. O proporție semnificativă, 14% în cazul primei limbi străine și 20% în cazul celei de-a doua, nu ating nici măcar nivelul de „utilizator de bază”. Proporția de elevi competenți în prima lor limbă străină variază de la 82% în Malta și Suedia (unde engleza este prima limbă străină), până la doar 14% în Franța (unde se învață engleza) și 9% în Anglia (unde se învață franceza). Internetul a încurajat utilizatorii să citească și să asculte „pasiv” mai mult în limbi străine. Numărul de europeni care folosesc în mod regulat limbi străine pe internet, de ex. în cadrul rețelelor sociale, a crescut cu 10 puncte procentuale, de la 26% la 36%. Țara UE cu cel mai pronunțat caracter multilingv este Luxemburg, unde 99% dintre cetățeni stăpânesc cel puțin o limbă străină.



Cine cunoaște cele mai multe limbi în Comisia Europeană?

Ioannis Ikonomou, un traducător al Comisiei Europene, vorbește 32 de limbi. Ioannis s-a născut în Irakleio, Creta. A studiat limbile la Universitatea din Salonic, înainte de a primi titlul de MA (Master of Arts) în limbile și culturile Orientului Mijlociu, de la Universitate Columbia din Statele Unite. Ioannis a lucrat pentru Comisie din 2002. El va fi unul dintre lectori la conferința „Multilingvismul în Europa” care se va desfășura în această săptămână în Cipru.



MEMO/12/703

Yüklə 24,12 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin