Specialitate



Yüklə 0,69 Mb.
səhifə1/5
tarix15.01.2018
ölçüsü0,69 Mb.
#38144
  1   2   3   4   5












































Foaie de capăt



Nume proiect:

Plan Urbanistic General Municipiul Timişoara

Specialitate:

Studiu fundamentare sociologic-demografic

Faza:

Faza 1

Studii de fundamentare

Beneficiar:

Municipiul Timişoara

Proiectant:

sc Planwerk

sc Vitamin Architects

sc IHS România

sc Proiect Bihor

Elaborat de:

dr. Rudolf Poledna

UBB Cluj

Data: 10.05.2011





Studiu fundamentare sociologic-demografic


PUG TIMISOARA

Populaţia este resursa cea mai complexă şi factorul cel mai dinamic în cadrul unei localităţi. Schimbările care au loc în cadrul localităţii sunt mai ales rezultatul schimbărilor sociale ce afectează comunitatea locală, respectiv populaţia.

Din aceste motive orice intenţie de a modifica într-un sens sau altul morfologia, structura și funcţionalitatea unei localităţi trebuie să se intemeieze pe o analiză a structurilor din cadrul populaţiei rezidente.

Prin structuri înţelegem elemente relativ invariante în timp din cadrul populaţiei şi anumite raporturi cantitative dintre aceste elemente. Consecinţa acestor raporturi cantitative este un anumit fel de a fi al populaţiei, anumite tipuri de comportamnent, dar şi anumite potenţialităţi şi limite în acţiunea cotidiană realizată de populaţia ce face obiectul analizei. Când acţionează social, oamenii joacă seturi de roluri sociale care sunt la rândul lor aferente poziţiilor sociale pe care le ocupă în spaţiul social. Rolurile sociale sunt aşteptări comportamentale definite de membrii comunităţii la adresa ocupanţilor diverselor poziţii sociale. Sau altfel spus sunt sisteme de expectanţe definite şi în funcţie de locul unde se întâmplă. Din această raţiune locul (şi în sens de localitate sau aşezare umană) are un rol definitoriu pentru expectanţele sociale, sau spus în termeni mai puţin academici, locul sfinţeşte oamenii aşa cum oamenii sfinţesc locul. Pentru orice comunitate locul în care trăieşte are o anumită semnificaţie, un înţeles. Această semnificaţie influienţează constituirea expectanţelor sociale la nivelul localităţii respective. Indivizii se comportă după regulile obiceiurile locale. Se comportă într-un mod specific fiindcă sunt socializaţi într-un habitat specific. Din acest motiv habitatul construit nu este doar un cadru artificial ci un element constitutiv al societăţii la nivel local.

Pe de altă parte orașul, prin felul în care este alcătuit, constituie un spațiu fizic si simbolic, care tocmai datorită materialității lui și a semnificațiilor sale simbolice și semantice, asigura condițiile care fac posibilă viața socială în toată complexitatea ei. Spațialitatea orașului este constituită deopotrivă și concomitent cu prezența elementelor materiale dar și a oamenilor pe un segment teritorial definit administrativ. Interacțiunea factorului uman, material, simbolic stă la temelia producției fizice și construcției sociale a sensului. Rezultatul final al acestui proces este o așezare umană configurată istoric și o comunitate locală forjată social, economic, politic și cultural.

Pentru a înţelege mai bine « spiritul locului » trebuie să cunoaştem elementele structural-funcționale ale populaţiei rezidente în locul respectiv.



Dezvoltarea localității Timișoara începe în primele decenii ale secolului al 18-lea, în condițiile preluării puterii în această parte a Europei de către imperiul habsburgic. Monarhia absolutistă din această perioadă istorică, printr-un program complex de colonizare, dezvoltare economică, reorganizare administrativă și politică, reușește să valorifice potențialul uman și paleta de resurse naturale și economice locale. Această dezvoltare este accelarată în perioada de constituire și maturizare a societății și economiei capitaliste, începând cu a doua jumătate a secolului 19. Odată cu instaurarea dualismului austro-maghiar privilegiile feudale sunt abrogate și dominația burgheziei este consacrată. Începe o eră a competiției libere într-o societate de tip capitalist. În acest context poziția geografică și potențialul local al orașului Timișoara pot fi - și sunt sunt puse - în evidență în contextul evoluțiilor din Europa centrală.

I Teritoriul administrativ si suprafața intravilană a municipiului Timișoara 1990 – 2009
La inceputul anilor 90 suprafața administrativa a municipiului Timișoara este de 13004 ha, din care suprafața intravilană a fost, in perioada 1993 - 1999, de 4985 ha. Prima extindere a suprafeței intravilane are loc in anul 2000. În acel an datele statistice arată că, municipiul Timișoara a mărit suprafața intravilană la 6709 ha. Creșterea este de 1724 ha, reprezentând o creștere de 34.58% față de situația existentă în perioada anterioară (anii 90). În anul 2002 suprafața intravilană a municipiului ajunge la 6870 ha, o creștere cu 161 ha (2.4%) față de anul 2000. Suprafața intravilană se menține la această valoare până în anul 2009 (ultimul an pentru care avem informații). La ora actuală intravilanul municipiului Timișoara ocupă 52.83% din suprafața administrativă a orașului.
Relația dintre mărimea suprafeței intravilane și volumul populației dintr-un segment de timp exprimă densitatea unei populații pe o unitate de suprafață (locuitori/ha)
Tabelul nr. 1, Densitate, municipiul Timișoara

An

1993

1994

1995

1996

1997

Populație

325359

327830

333049

332277

334098

Densitate

65.27

65.76

66.81

66.66

67.02

Intravilan

4985 ha

4985 ha

4985 ha

4985 ha

4985 ha

Sursa: Fisa localitatii, Directia regionala de statistica Timis, INS


An

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Populație

324304

328148

329554

328263

308765

308019

Densitate

65.06

65.83

49.12

48.93

44.94

44.84

Intravilan

4985 ha

4985 ha

6709 ha

6709 ha

6870 ha

6870 ha

Sursa: Fisa localitatii, Directia regionala de statistica Timis, INS


An

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Populație

307265

303640

303796

307347

311481

312113

Densitate

44.73

44.2

44.22

44.74

45.34

45.43

Intravilan

6870 ha

6870 ha

6870 ha

6870 ha

6870 ha

6870 ha

Sursa: Fisa localitatii, Directia regionala de statistica Timis, INS
Din datele tabelului de mai sus putem deduce că dezvoltarea orașului Timișoara a urmat, după revoluția din 1989, calea extensivă, respectiv inglobând din ce in ce mai mari suprafețe în teritoriul intravilan. Este o dezvoltarea spațiofagă ce se încadrează în dezvoltarea de tip suburbanizare (urban sprawl). O dovadă în plus este scăderea densității populației/ha. În condițiile din anii 90 unui locuitor îi reveneau aprox 153 m2 din suprafața intravilană a municipiului. În anul 2009 unui locuitor îi reveneau cam 222 m2 de intravilan. Creșterea este de 69 m2 /locuitor. Rămâne de văzut unde de regăsește această suprafață: în condițiile de locuit, spații verzi, drumuri, dotări, infrastructură în educație, sănătate etc. ?

Consecința imediată a creșterii suprafeței intravilane este creșterea costurilor de administrare și întreținere în stare funcțională a acestei suprafețe. Adică altfel spus: resursele de care dispune orașul (primăria, consiliul local, populația) trebuie să fie în stare să susțină un asemenea tip de dezvoltare. Trebuie discutat deschis despre dorințele și expectanțele actorilor sociali, economici, politici, culturali din Timișoara și ce își poate permite orașul cu resursele pe care le are la dispoziție la un moment dat.

II Evoluția populației din perspectiva istorică

Analiza noastră este concepută pe mai multe niveluri. Primul nivel al analizei are drept obiect evoluția populației orașului Timișoara într-un răstimp istoric de 110 ani (1880 – 1992). Analiza este posibilă deoarece, pentru această perioadă, avem la dispoziție date statistice de încredere, preluate din recensământurile realizate sistematic la intervale de 10 ani de instituții statale de specialitate.

Al doilea nivel al analizei se concentrează pe fenomenele și procesele demografice din perioada de după revoluția din 1989, respectiv 1992 – 2010. Datele structurale pe care le utilizăm în analiza noastră sunt datele recensământului din anul 1992 și 2002. Utilizăm, deasemenea, informațiile prezente în statistica curentă (Fișa localității) din perioada 1990 – 2010. La aceste informații se adaugă datele puse la dispoziție de Biroul județean de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor Timiș (2005 – 2011). La momentul oportun vom comenta și diferențele, la nivelul acelorași variabile, existente între bazele de date utilizate de noi.

Datele ne-au fost puse la dispoziție de serviciile specializate ale primăriei Timișoara, respectiv la solicitarea instituțională a primăriei Timișoara. Deasemenea am preluat sau am luat la cunoștință informații prezente în diverse documente oficiale ale serviciilor și departamentelor din primăria Timișoara, respectiv în concluziile unor studii ce vizau problematica dezvoltării municipiului Timișoara în viitor.


I.1 Evoluția populației între 1880 – 1992
Analiza dinamicii evoluției populației dintr-o perspectivă temporală de lungă durată ne permite să punem în evidență salturile, rupturile, observabile la nivelul datelor statistice de demografie istorică. Pornind de la aceste salturi putem pune în evidență ritmicitatea, viteza și tendințele de schimbare ce au marcat populația localității Timișoara. Analiza noastră are ca punct temporal de pornire anul 1880, anul primului recensământ din seria celor care au fost realizate sistematic în Transilvania și Banat în perioada modernă.

Tabelul nr. 1, municipiul Timișoara, Populaţia din perspectivă istorică, date recensământuri, 1880 - 1992

1850

1880

1890

1900

1910

1920

1930




38702

45948

60551

74003

86850

102390




1941

1956

1966

1977

1992

2002

125052

142257

174243

269353

334115

317660

Sursa: Varga e. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája. Népszámlálási adatok 1850-2002 között,

0Hhttp://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm

Rotariu Traian (coord) et colaboratori, Seria Studia Censualia Transsylvanica

Recensământul populației

Populația orașului Timișoara a evoluat, din perspectivă istorică, în următorul ritm:


Populația localității aproape că se dublează (crește de 1,9 ori) în intervalul 1880 -1910; ponderea creșterii populației pe decenii este de 15.77% între 1880 – 1890, 24.12% între anii 1890 – 1900 și 18.18% în deceniul 1900 – 1910. Populația orașului crește cu 14.79% în deceniul 1910 – 1920 și cu 15.18% între 1920 – 1930. Acest ritm corespunde unei creșteri medii de 17.61%, pe deceniu, în perioada de timp 1880 – 1930. Perioada de referință este marcată de geneza, maturizarea și dezvoltarea economiei și societății de tip capitalist pe meleagurile bănățene, respectiv este caracterizată de procesele de industrializare și urbanizare specifice acestei perioade istorice. Aceste procese sunt vizibile și în planurile succesive de urbanizare ale orașului Timișoara din acest interval temporal. Să nu uităm de schimbarea apartenenței statale după 1918, eveniment care a marcat cu siguranță și schimbări în logica gândirii dezvoltării, industrializării și urbanizării în localitate și regiune. Ritmul de creștere a populației orașului se accelerează între 1930 – 1941, cu 18.12%, respectiv populația crește cu aproximativ o cincime. În perioada 1900 – 1941 populația orașului se dublează. Față de anul de referință 1880 în anul 1941 populația orașului a crescut de 3.23 ori (în 60 de ani). Dezvoltarea ulterioară a orașului și dinamica populației sunt condiționate de evenimentele celui de-al doilea război mondial și schimbarea de regim politic în anul 1944/1945. Primul recensământ realizat în condițiile economiei și societății socialiste, în anul 1956, a înregistrat 142257 locuitori în orașul Timișoara cu 17205 (12.09%) locuitori mai mulți decât în anul 1941. Războiul, dar și condițiile din primii ani de pace, respectiv schimbările majore de regim și mai ales statutul juridic al proprietății (naționalizarea) au generat condiții care au marcat (re) echilibrarea sistemului social în acești ani.

Urmează decenii de politici sociale, economice, culturale, educaționale, tehnologice etc. sub semnul ideologiei și a soluțiilor de tip comunist. Puse sub semnul modernizării societății românești aceste politici au generat planuri de industrializare și urbanizare fără precedent care au schimbat structural numărul și alcătuirea populației din Timișoara. În deceniul 1956 – 1966 populația orașului crește cu 31986 persoane, o creștere cu 22.48% față de anul de referință 1956. În deceniul următor 1966 – 1977 populația orașului crește cu 95110 locuitori, 54.58% raportat la anul 1966, un maxim istoric pe care deocamdată orașul nu l-a depășit. Recensământul din 1992 surprinde statistic structurile societății românești la sfârșitul socialismului și ieșirea din socialism. Este de fapt o radiografiere a stării societății românești imediat după revoluția din decembrie 1989. În anul 1992 Timișoara a avut o populație de 334115 locuitori cu 64762 de persoane mai mult decât în anul 1977. Creșterea a fost de 24.04%. Perioada socialistă de dezvoltare a orașului a însemnat, raportat la anul 1956, o creștere de 2.35 ori a populației orașului. În anul 1992 s-a înregistrat cea mai numeroasă populație a orașului Timișoara de când avem date statistice sistematice. Deocamdată această valoare nu a fost depășită. Pentru a concluziona: raportat la populația din 1880 în anul 1992 Timișoara a avut o populație de 8.63 ori mai numeroasă. Într-un secol si un deceniu populația orașului Timișoara a crescut de aproape 9 ori. Aparent, în acest interval de 110 ani, volumul populației pare că a atins optimul în raport cu totalitatea resurselor de care are nevoie o atare populație pentru a produce și a se reproduce. Întrebarea este: de cât timp va fi nevoie până când orașul va avea din nou o dinamica asemănătoare a creșterii populației ca cea înregistrată în ultimul secol? Este oare posibil ca ritmul de creștere al populației să înregistreze valori asemănătoare cu cele din trecut? De menționat este și setul de condiții care s-au schimbat radical din 1990 încoace: democrație, economie de piață, pluripartidism. Postsocialism. Capitalism de postsocialism. Creșterea populației a fost posibilă datorită faptului că statul socialist a investit masiv în industrie și urbanizare. Rolul acesta de superinvestitor, care nici nu se uită la pierderi, cine îl preia, l-a preluat, după 1990? Fără a lua în calcul această dimensiune e greu de prefigurat și estimat ce se v-a întâmpla în viitor.


I.2 Evoluția populației în perioada postsocialistă/de tranziție

Evolutia populatiei 1990 – 2009, municipiul Timisoara




Anul

1990

1991

1992

1993

1994

1995

Populatie

351293

338920

325704

325359

327830

333049

Sursa: Fisa localitatii, Directia regionala de statistica Timis, INS


1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

332277

334098

324304

328148

329554

328263

308765

Sursa: Fisa localitatii, Directia regionala de statistica Timis, INS


2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

308019

307265

303640

303796

307347

311481

312113

Sursa: Fisa localitatii, Directia regionala de statistica Timis, INS
Graf 1



Tabelul nr. , Municipiul Timișora, Dinamica evoluției populației, in perioada 1992 - 2009

1992*

2002*

2006

334115

317660

336,089.00




2007

2008

2010

336,374.00

331,702.00

334591

*Reccensământul populației

Biroul Judetean de Administrare a Bazelor de Date Timis

Diferenta date statistice

Anul/Sursa

2006

2007

2008

2009

INS/Directia regionala de statistica Timis

303796

307347

311481

312113

Biroul Judetean de Administrare a Bazelor de Date Timis


336,089.00

336,374.00

331,702.00

336612???

Diferenta

+ 32293

+ 29027

+ 20221

+ 24499

Datele statistice despre volumul populației pe care le analizăm diferă între ele. Diferențele sunt notabile și nu am găsit încă un răspuns rațional care să explice aceste diferențe. Avem impresia că circulă în paralel informații statistice care au caracter oficial și sunt, prin urmare, legitime. Pe de altă parte este neobișnuit ca instituții specializate ale statului și administrației să ofere informații contradictorii despre una și acceași realitate, în cazul nostru: câți locuitori de facto are municipiul Timișoara. Avem încredere în ambele seturi de date și analiza noastră încearcă să tragă concluzii pertinente. Nu putem însă exclude erori ale demersului nostru tocmai fiindcă datele utilizte de noi sunt echivoce. Vom menționa de fiecare dată ambiguitățile ce se pot strecura în prezentarea noastră datorită acestor diferențe în ceea ce privește datele primare pe care le analizăm.





Orașul a fost constituit urbanistic, arhitectural și funcțional de către populația rezidentă de-a lungul timpului pe acest amplasament. Configurația, morfologia și structura orașului sunt rezultatul unor intervenții de edificare de-a lungul timpului. Un oraș nu se edifică singur. Actorii implicați în procesul de edificare sunt locuitorii așezării umane, respectiv ideile, valorile, raționamentele, nevoile, expectanțele acestora despre cum trebuie să arate orașul și ce condiții spațiale trebuie să îndpelinească, astfel încât viața socială în toată complexitatea și diferențiera ei funcțională să fie posibilă.

Municipiul Timișoara se consideră - și este considerat de alții - un oraș cu o populației plurinațională (etnică) care a generat un ambient, un habitat socio-uman multicultural. Și un anumit stil de viață corespunzător acestor condiții. Tabelul de mai jos (Tab. Nr.) prezintă eterogenitatea etnică, (în subsidiar și eterogenitatea confesională, culturală) a populației municipiului Timișoara, încapând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.


Tabelul nr. Municipiul Timișoara, Populaţia pe naţionalitãţi (in %.) dinamica din perspectiva istorica

Naţionalitatea

1869

1880

1890

1900

1910

1920

1930

Români

11,5

10,0

9,1

7,6

10,4

19,2

26,4

Maghiari

20,7

22,3

26,7

35,1

39,4

31,7

30,2

Germani

55,4

56,6

55,9

51,0

43,6

35,3

30,4

Alții

12,4

11,2

8,3

6,3

6,6

13,8*

13,0

Total

32223

33694

39884

53033

72555

82689

91580

Sursa: Varga e. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája. Népszámlálási adatok 1850-2002,

Rotariu Traian (coord) et colaboratori, Seria Studia Censualia Transsylvanica

* în acest an la rubrica Alții este menționată populația evreiască. Ea reprezenta în anul 1920 10% din populația orașului


Naţionalitatea

1941

1956

1966

1977

1992

2002

Români

40,0

53,3

62,6

71,2

82,2

85,5

Maghiari

18,1

21,1

17,8

13,6

9,5

7,6

Germani

27,9

17,1

14,4

10,6

4,0

2,3

Altii

13,9

8,5

5,2

4,6

4,4

4,6

Total

110840

142257

174243

269353

334115

317660

Sursa: Varga e. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája. Népszámlálási adatok 1850-2002,

Rotariu Traian (coord) et colaboratori, Seria Studia Censualia Transsylvanica


Datele se referă, pînă în anul 1941 (inclusiv), la populația din localitatea Timișoara fără populația localităților Freidorf, Mehala, Fratelia, Ghiroda Nouă. Populația din Freidorf a fost majoritar germană, 98% în 1869 și 43% în anul 1941. Populație majoritar germană și maghiară a avut Fratelia. Mehala a avut populație română și germană în ponderi relativ egale.

Dacă analizăm dezvoltarea urbanistică a Timișoarei în contextul prezenței unei populații eterogene etnic, dar cu ponderi diferite ale etniilor de-a lungul axei temporale la care ne referim, este evident că soluțiile urbanistice și arhitecturale selectate și realizate fizic poartă amprenta specificului cultural al etniilor prezente în oraș în diverse perioade istorice. Probabil nu este întâmplător că Timișoara a fost considerată la un moment dat Mica Vienă în Banat. Până în anii 30 ai secolului XX majoritatea populației orașului era constituită din germani și maghiari. Populația de etnie sârbă a fost și este (încă) o parte semnficativă a populației totale din oraș. Populația evreiască si-a adus și ea o contribuție importantă la configurarea și aspectul actual al orașului. Această eterogenitate etnică, această diversitate culturală care a marcat istoria orașului este, în prezent, pe cale de dispariție. Se pune la ora actuală din ce în ce mai acut problema gestionării acestui patrimoniu construit de multe generații, în condițiile în care comunitățile etnice istorice nu mai au resurse ca să întrețină această moștenire culturală.



Structuri demografice
Structura pe sexe a populației
Tabelul nr. Ponderea populaţiei feminine, 2002, în %




Total

Urban

Rural

România

51,3

52,0

50,5

Timisoara

52.63

Ponderea populației feminine în totalul populației municpiului Timișoara se încadrează în limitele statistice ale mediului urban din România




Structura populației pe grupe de vârstă

Tabelul nr. , structura populaţiei pe grupe de vârstă (val absol)

Grupe de vârstă

1992

2002

Total populaţie

Total populaţie

Total populaţie

334115

317660

0 – 4

20934

10800

5 – 9

22485

12220

10 – 14

25599

19201

15 – 19

27144

25547

20 – 24

38012

37950

25 – 29

21425

27736

30 – 34

28665

30726

35 – 39

32519

18685

40 – 44

27038

24285

45 – 49

16841

27629

50 – 54

16544

22658

55 – 59

14416

13653

60 – 64

14583

13284

65 – 69

11324

33072


70 – 74

6455

75 – 79

4884

80 – 84

3444

85 şi >

1803

Sursa pt. 1992, Comisia Naţionalã de Statisticã, 1994, Bucureşti, dischetã, tabelele p45, Institutul naţional de statistică, Recensământul din 2002
Tabelul nr. , municipiul Timisoara,

structura populaţiei pe grupe de vârstă (în %), 1992, 2002

Grupe de vârstă

1992

2002

100%

100%

0 – 4

6.27

3.4

5 – 9

6.73

3.85

10 – 14

7.66

6.05

15 – 19

8.12

8.05

20 – 24

11.38

11.95

25 – 54

42.81

47.79

55 – 59

4.31

4.3

60 – 64

4.36

4.18

65 +

8.35

10.42

Dacă comparăm datele celor două recensămînturi, 1992 și 2002, cu referire la structura pe grupe de vârstă cincinale la nivelul muncipiului Timișoara putem observa:

a) scăderea volumului populației cu 16455 persoane (4.92%) în anul 2002 comparativ cu anul 1992. Într-un deceniu (marcat de complexitatea proceselor de tranziție de la socialism la capitalism) populația municipiului s-a redus cu aprox 5%. În contextul național pierderea acaesta de populație nu este alarmantă pentru Timișoara.

b) diminuarea semnificativă a efectivelor de populație cu vârsta cuprinsă între 0 – 9 ani în anul 2002 raportat la situația înregistrată în anul 1992. Efectivele la aceste grupe de vârstă scad în 2002 la jumătatea celor înregistrate în anul 2002. Numărul copiilor, al tinerilor până la vârsta de 19 ani este mai mic în 2002 decât în anul 1992.

c) crește în schimb ponderea populației în vârstă de 65 ani și peste.

d) schimbarea ponderii populației din grupele de vârstă în cadrul populației totale semnalează inițierea procesului de îmbătrînire demografică a populației. Deocamdată segmentul de populației cuprins între 25 – 54 ani este suficient de puternic încât să reziste la presiunea de a produce plusvaloare venită din partea populației parțial inactive și dependente. Dacă trendul se menține și în viitor ponderea populației în vârstă de 65 ani și peste va deveni din ce în ce mai mare, ceea ce va genera o serie de probleme de gestionare a serviciilor sociale, de sănătate, culturale, etc. dar și o regândire a unor măsuri urbanistice care să faciliteze mobilitatea și stilul de viață specific al acestor oameni. O clarificare o va aduce recensământul din anul 2011.


Informațiile structurale din anul 1992 și 2002 ne ajută să analizăm ceea ce se întâmplă în perioada de după 2002. În acest punct al analizei trebuie să revenim la chestiunea paralelismului și a neconcordanței celor două șiruri de date puse la dispoziția noastră. Noi am optat pentru informațiile furnizate de Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date, Biroul județean de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor Timiș (din 07. 04. 2011) pentru anul 2010, respectiv datele disponibile pe internet la 1Hhttp://www.infotimis.ro/statistici/st_valori_loclist.php?start=1 pentru câțiva ani anteriori.

Opțiunea noastră este motivată de prezentarea datelor la nivelul grupelor de vârstă. Cum am menționat și mai sus diferențele dintre datele despre volumul total al populației furnizate de serviciul de mai sus și de INS, Direcția regională de statistică Timiș sunt mari. Dincolo de aceste discrepanțe tendința ilustrată de aceste date este o creștere (moderată sau chiar spectaculoasă, depinde ce fel de informații alegem să analizăm) a populației totale a muncipiului în anii 2008, 2009. De la 311481 în anul 2008, la 312113 în anul 2009 (conform datelor INS, Fișa localității Timișoara). Un plus de 632 de persoane. Raportat la anul de referință 1992 nici în prezent populația totală a muncipiului Timișoara nu a revenit la valorile de atunci.

Pe de altă parte și datele primite de la Biroul județean de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor Timiș, care indică o populație mult mai numeroasă în Timișoara decât datele de la INS, întăresc impresia că populația din oraș ar crește.

În absența unui șir de date care să acopere un orizont temporal mai lung este hazardat să afirmăm că ar exista un trend ascendent, de creștere numerică a populației. S-ar putea ca aceste valori înregistarte acum să redea o situație conjuncturală care se poate bloca sau inversa în contextul unui set de factori pe care nu-i putem specifica în detaliu. Pe de altă parte nu sunt nici suficiente informații de încredere care să sugereze că evoluția Timișoarei se încadrează într-un scenariu de tip shrinking city.

Ca o concluzie intermediară: efervescența proceselor demografice și de migrație corobarat cu procesul/le de reechilibrare structural sistemică a orașului care are loc după 1989 lasă deschise foarte multe posibilități de dezvoltare, stagnare sau chiar involuție.
Putem observa din informațiile ordonate în tabelele de mai jos că orașul are mai puțini copii și tineri în prezent decât a avut în 1992 și mai mulți oameni în vârstă. Efervescența de care vorbeam mai sus este mai marcată la grup de vârstă 25 – 29 ani, 40 – 44 ani. Dacă comparăm structura pe grupe de vârstă din 1992 și chiar 2002 cu cele actuale putem observa că ponderea celor de 25 ani și peste (până la 50 ani) este în creștere. Un alt semn discret că, populația orașului îmbătrînește și in segmentele lui de populație activă.

Municipiul Timișoara, Evolutia populatiei, grupe de vârstă,




Grupe de vârstă

1992

2002

2006

2007

2008

2010

Total populaţie

334115

317660

336,089.00

336,374.00

331,702.00

333278

0 – 4

20934

10800

11,563.00

11,923.00

8,075.00

14397

5 – 9

22485

12220

11,685.00

11,635.00

11,744.00

12292

10 – 14

25599

19201

13,059.00

13,059.00

12,103.00

11656

15 – 19

27144

25547

20,544.00

20,544.00

17,100.00

13805

20 – 24

38012

37950

25,291.00

25,291.00

25,645.00

23673

25 – 29

21425

27736

32,317.00

32,317.00

31,160.00

30173

30 – 34

28665

30726

30,214.00

30,214.00

32,454.00

33362

35 – 39

32519

18685

34,323.00

34,323.00

29,370.00

28244

40 – 44

27038

24285

20,720.00

20,720.00

26,918.00

30733

45 – 49

16841

27629

26,999.00

26,999.00

22,706.00

20127

50 – 54

16544

22658

29,695.00

29,695.00

30,154.00

26753

55 – 59

14416

13653

23,619.00

23,619.00

25,162.00

26350

60 – 64

14583

13284

14,211.00

14,211.00

16,648.00

20269

65 – 69

11324

65 ani si peste

33072


13,573.00

13,573.00

12,817.00

12107

70 – 74

6455

10,617.00

10,617.00

11,097.00

11531

75 – 79

4884

8,861.00

8,846.00

8,865.00

8308

80 – 84

3444

5,374.00

5,364.00

5,663.00

6014

85 şi >

1803

3,424.00

3,424.00

4,021.00

3484

Sursa: Recensământul populației 1992, 2002, Biroul Judetean de Administrare a Bazelor de Date Timis, 2006, 2007,2008, 2010

2011 date evidenta populatiei



333278

diferenta 1213, abaterea e de 0.36%



334591 date oficiale evidenta populatiei (14708 copii nascuti vii in ultimii 5 ani, 2005 - 2009 conform Fisei localitatii)

Tabelul nr. , structura populaţiei pe grupe de vârstă (%)

Grupe de vârstă

1992

2002

2006

2007

2008

2010

Total populaţie

100

100

100

100

100

100

0 - 4

6.27

3.4

3.44

3.54

2.43

4.32

5 - 9

6.73

3.85

3.48

3.45

3.54

3.69

10 - 14

7.66

6.05

3.89

3.88

3.64

3.5

15 - 19

8.12

8.05

6.11

6.10

5.15

4.14

20 - 24

11.38

11.95

7.53

7.51

7.73

7.1

25 - 29

6.41

8.73

9.62

9.60

9.39

9.05

30 - 34

8.58

9.67

8.99

8.98

9.78

10.01

35 - 39

9.73

5.88

10.21

10.20

8.85

8.47

40 - 44

8.09

7.64

6.17

6.15

8.11

9.22

45 - 49

5.04

8.7

8.03

8.02

6.84

6.04

50 - 54

4.95

7.13

8.84

8.82

9.09

8.03

55 - 59

4.31

4.3

7.03

7.02

7.58

7.91

60 - 64

4.36

4.18

4.23

4.22

5.01

6.08

65 - 69

3.39

10.42


4.04

4.03

3.86

3.63

70 - 74

1.93

3.16

3.15

3.34

3.46

75 - 79

1.46

2.64

2.62

2.67

2.49

80 - 84

1.03

1.60

1.59

1.70

1.8

85 şi >

0.54

1.02

1.01

1.21

1.05


Yüklə 0,69 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə