1. cadrul de referinţĂ cadrul natural

POTENŢIALUL AGRICOL NATURAL AL JUDEŢULUI
Suprafaţa mare de câmpie a judeţului Arad, culoarele Mureşului şi Crişului Alb, pământurile cu un înalt grad de fertilitate, optimul termic şi precipitaţiile bogate explică dezvoltarea agriculturii în judeţ. Nevoile de aprovizionare pentru populaţie sunt satisfăcute din resurse proprii, totodată alimentează fondul de consum din cinci judeţe învecinate şi asigură exportul de produse cum ar fi: cereale, carne, legume şi fructe, vin.
În zonele de câmpie predomină cultura cerealelor şi a legumelor; în zona colinară este caracteristică pomicultura şi viticultura, “Podgoria Aradului” fiind renumită pentru vinurile sale de colecţie (Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarcă). Zona de munte este profilată pe zootehnie.
Terenurile agricole se regăsesc cu precădere în zona de câmpie şi luncă (peste 60%), iar diferenţa în zona de deal şi de munte.
Câmpiile, luncile, terasele şi, parţial, piemonturile sunt integrate circuitului agricol (majoritatea ca arabil). Diversitatea culturilor este mare, dar evident predomină cele cerealiere, apoi plantele tehnice, legumele şi plantele furajere.
Învelişul de sol din cadrul judeţului Arad reflectă în mod fidel interferenţa factorilor pedogenetici care, aici în zonă, sunt extrem de variabili şi variaţi.
Urmare acestor aspecte, rezultă că în acest spaţiu relativ restrâns, se regăseşte unul din cele mai diversificate mozaicări de tipuri, subtipuri şi varietăţi de sol din România. În susţinerea acestei afirmaţii vine şi faptul că pe teritoriul judeţului Arad au fost identificate, în cadrul a şapte clase, 25 tipuri de sol şi foarte numeroase subtipuri şi varietăţi.

Prezentând succint condiţiile care determină potenţialul agricol natural, trebuie să se remarce faptul că şi factorii antropici, voluntari sau involuntari, joacă un rol foarte important, împreună cu cei naturali, în determinarea producţiilor ce se pot obţine în judeţul Arad.