Reconsiderarea planurilor de învățământ (ariile curriculare; minim / maxim; dispar discipline, apar altele)
Revizuirea programelor școlare (reducerea datelor factuale, istoricism vs accent pe gândire; restructurarea intedisciplinară a conținuturilor)
Revizuirea metodologiei instruirii (accent pe formativ: tehnici de muncă intelectuală, modele și metode de cunoaștere, accentuarea motivației intrinsece pt învățare)
Dezvoltarea sistemului educației permanente
2. Relația stabilitate – schimbare la nivelul c.î.
2. Relația stabilitate – schimbare la nivelul c.î.
Procesul = învățarea procedeelor prin care cunoștințele sunt asimilate
Controverse - orientări:
Enciclopedistă (accent pe conținuturi)
Formativistă (accent pe capacități, deprinderi)
Utilitaristă (selecția conținuturilor în funcție de utilitate)
a. Monodisciplinaritatea - organizarea conţinuturilor pe discipline predate relativ independent
a. Monodisciplinaritatea - organizarea conţinuturilor pe discipline predate relativ independent
b. Multidisciplinaritatea - existenţa unor transferuri disciplinare care se realizează în special prin juxtapunerea unor cunoştinţe, informaţii sau metode din mai multe domenii, în scopul evidenţierii caracteristicilorcomune ale acestora.
c. Pluridisciplinaritatea - o abordare complexă (din mai multe perspective) a unei problematici, teme sau situaţii, în scopul evidenţierii relaţiilor multiple existente între diverse realităţi.
d. Transdisciplinaritatea - întrepătrunderea mai multor domenii şi coordonarea cercetărilor astfel încât să conducă la descoperirea unui nou spaţiu de cercetare.
d. Transdisciplinaritatea - întrepătrunderea mai multor domenii şi coordonarea cercetărilor astfel încât să conducă la descoperirea unui nou spaţiu de cercetare.
e. Interdisciplinaritatea - o abordare globală, complexă a unui fenomen, abordare care implică transferuri de cunoştinţe, concepte, metode de abordare astfel încât ceea ce rezultă să poată fi contextualizat şi aplicabil în situaţii de viaţă reală;
Organizarea interdisciplinară a conţinuturilor(C. Creţu)
Organizarea interdisciplinară a conţinuturilor(C. Creţu)
ca transferdin domenii învecinate (ex. psihologie şi pedagogie istorie şi geografie biologie, chimie şi fizică);
ca transfer de metode de cunoaştere sau de cercetare (ex. metoda analizei statistice a datelor, metode analizei istorice);
ca transfer de concepte (valorificarea semnificaţiilor şi valenţelor unui concept în domenii diferite de cunoaştere).
Predarea integrată a conţinuturilor: obiectul de învăţământ are ca referinţă nu o disciplină ştiinţifică, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline
Predarea integrată a conţinuturilor: obiectul de învăţământ are ca referinţă nu o disciplină ştiinţifică, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline
- se ia ca referinţă o idee sau un principiu integrator care transcede graniţele dintre disciplinele ştiinţifice şi grupează cunoaşterea în funcţie de noua perspectivă.
g. Organizarea modulară a conţinuturilor:
g. Organizarea modulară a conţinuturilor:
- Proiectarea conţinuturilor în moduli didactici ce pot fi parcurse de subiect independent de restul sistemului din care face parte.
- Eficienţa aceste organizări este deosebită din perspectiva educaţiei permanente.
Îmbogățirea și diversificarea conținuturilor învățării
Îmbogățirea și diversificarea conținuturilor învățării
Reevaluarea și accentuarea funcției aplicative a conținuturilor
Reconsiderarea structurii obiectelor de învățământ (logica didactică – logica științei; predarea ca produs și ca proces)
Asimilarea perspectivei interdisciplinare și predarea integrată a științelor
Asimilarea perspectivei interdisciplinare și predarea integrată a științelor
Organizarea modulară
Diversificarea studiilor și diferențierea instruirii
Informatizarea învățământului
Coborârea pragurilor de vârstă în predarea științelor și introducerea programelor accelerate de instruire
Profile și tipuri de unități școlare (înv neobligatoriu); școli speciale
Profile și tipuri de unități școlare (înv neobligatoriu); școli speciale
