a) La nivel de obiective, sarcini de învățare, conținuturi
a) La nivel de obiective, sarcini de învățare, conținuturi
Sarcina de învățare – diferențiere dpdv cantitativ sau calitativ
Gradul de dirijare al învățării
Timpul de învățare
b) La nivel de metode, procedee – moduri de instruire: frontal, grupal, individual
3. Timpul de învăţare reprezintă o constângere, dar şi o condiţie a învăţării;
3. Timpul de învăţare reprezintă o constângere, dar şi o condiţie a învăţării;
Orice document școlar fundamental face referire la timp.
ex. Planul cadru de învățământ
Programa școlară
Manualul școlar alternativ
Obs: Deși este o componentă fundamentală, cercetările cu privire la timp datează abia din anii 80.
Paradoxuri referitoare la timp
Paradoxuri referitoare la timp
Timpul alocat studiului are un anumit grad de convenționalitate (1 an = aprox. 9 luni);
Indiferent de natura disciplinei, de obiective, de rezultatele obținute perioada de studiu a disciplinei respectă timpul prevăzut.
Ex: ora de 50 min (de ce nu minicursuri de 20 – 30 min?)
Categorii temporale:
Categorii temporale:
A) timpul alocat (Ta) pentru învăţare (prescris oficial, rezervat activității nemijlocite);
B) timpul efectiv utilizat / angajat pentru învăţare (o parte din Ta);
C) timpul necesar individual pentru învăţare.
Depinde de structurile decizionale;
Depinde de structurile decizionale;
Uneori e alocat fără o fundamentare științifică, ci în funcție de anumiți factori:
externi (tradiția școlii, disponibilitatea cadrelor didactice, politica educațională)
și interni (compoziția clasei, mărimea, mijloacele de instruire disponibile, spațiul fizic)
Anii 70 – SUA – Raportul lui J. Coleman (Egalitatea oportunităților educaționale): rolul decisiv în reușita școlară nu este dat de caracteristicile individuale ci de familie (caracteristici culturale și socio – economice)
Anii 70 – SUA – Raportul lui J. Coleman (Egalitatea oportunităților educaționale): rolul decisiv în reușita școlară nu este dat de caracteristicile individuale ci de familie (caracteristici culturale și socio – economice)
inegalitatea socială inegalitate şcolară
Michael Rutter: când creşte timpul alocat învăţării, creşte şi performanţa.
Comentați cu aplicație la învățământul românesc de după 1989!
Alte cercetări:
Alte cercetări:
Medley: educatorul eficace acordă mai mult timp educației academice (intelectuală, științifică), activităților frontale și cu grupuri mari de elevi (mai puțină activitate independentă) – folosește timpul alocat activităților independente pentru oferi dirijare diferențiată
Modelul învățării depline (J.B. Carroll, apoi dezvoltat de B. Bloom)
Modelul învățării depline (J.B. Carroll, apoi dezvoltat de B. Bloom)
Premise:
Elevii au ritmuri personale de învățare
90%-95% dintr-o populație școlară poate obține rezultate superioare dacă timpul de învățare se ajustează la nevoile individuale
Pt cei 2 autori, aptitudinea ar trebui definită prin viteza învățării (timp necesar pt o sarcină de învățare)
Distribuție rezultate - Curba lui Gauss – timp, strategii comune
Distribuție rezultate - Curba lui Gauss – timp, strategii comune
Schema modelului învățării depline
Schema modelului învățării depline
Obiective
evaluare inițială
prezentare obiective program de recuperare prezentare obiective
prezentare conținuturi – predare – învățare
evaluare formativă program suplimentar activități de învățare cooperante
test sumativ
Unde este evidentă această schimbare de paradigmă?
Unde este evidentă această schimbare de paradigmă?
Ce documente reglatoare există?
Documente curriculare cu caracter reglator
Documente curriculare cu caracter reglator
Planul-cadru de învăţământ
Programele şcolare
Aceste documente, împreună cu altele (manuale, ghiduri, auxiliare etc.), formează curriculum-ul naţional
