1. Igiena, sanitarie, profilaxie notiuni, metodele de studii aplicate in igiena Igiena s
MODIFICARILE FUNCTIONALE IN ORGANISM LA ACTIVITATEA INTELECTUALA.METODELE DE DETERMINARE A MODIFICAROLOR FIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL MUNCII
Yüklə 0,57 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 92.OBOSEALA SI SURMENAJUL,PROFILAXIA LOR. Oboseala obişnuită
- PROFILAXIA OBOSELII Odihna zilnica
- Prevenirea surmenajului
- Clasificarea noxelor 1.Al apartenentei conditiilor de munca 2Al specificitatii factorilor de risc professional Criteriul apartenentei
- Noxe ce apartin organizarii muncii
- Noxe ce apartin mediului de munca
- Noxe ce apartin relatiilor om-masina
- Criteriul specificitatii
- 94.MICROCLIMATUL INDUSTRIAL SI INFLUENTA LUI ASUPRA ORGANISMULUI.
- INFLUENTA MICROCLIMATULUI INDUSTRIAL ASUPRA ORGANISMULUI
- 95.PRAFUL CA NOXA PROFESIONALA.CLASIFICAREA LUI.AFECTIUNILE CAUZATE DE PRAF,PROFILAXIA LOR.
- AFECTIUNILE PROVOCATE DE PRAF
- PROFILAXIA AFECTIUNILOR CAUZATE DE PRAF
- 96.PNEUMOCONIOZELE,CLASIFICAREA LOR.
- 97.ZGOMOTUL SI VIBRATIILE CA NOXE PROFESIONALE.ACTIUNEA LOR ASUPRA ORGANISMULUI,MAURILE DE PROFILAXIE A ACTIUNII NOCIVE
91.MODIFICARILE FUNCTIONALE IN ORGANISM LA ACTIVITATEA INTELECTUALA.METODELE DE DETERMINARE A MODIFICAROLOR FIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL MUNCII Datorita procesului tehnico-stiintific mecanizarea si aytomatizarea proceselor tehnologice reduce considerabil munca fizica pura,marinu-se ponderea activitatii intelectuale si a celei neuroemotionale.in procesul activitatii intelectuale intene,metabolismul gazos nu se modifica deloc sau se modifica foarte putin.In procesul activitatii intelectuale frecventa pulsului scade,uneori numai o activitate intelectuala intense poate provoca accelerare pulsului pe contul micsorarii diastole.S-a constatat ca presiunea arterial creste,respiratia se accelereaza,creste repletiunea sangvinica a creierului,in acelasi timp micsorindu-se repletiunea sanguine a membrelor,cavitatii abdominale.Totusi bazindu-se numai pe aceste date,e greu de apreciat caracterul si intensitatea activitatii intelectuale. S-a constatat ca activitatea intelectuala intense de lunga durata provoaca o scadere a reflexelor conditionate vasculare si aparitia reactiilor paradoxale.la o activitate intelectuala sustinuta se schimba functiile sistemului nervos, celui respirator. Encefalografia a stabilit ca in organism curentii biologici se schimba cu atit mai mult cu cit concentratia atentiei in timpul activitatii intelectuale e mai mare.activitatea intelectuala de intensitate mare deregleaza echilibrul inhibitie-excitatie.Activitatea intelectuala de creatie depinde in mare masura de starea emotiva a omului,aceasta din urma fiind legata de activitatea corticala si a celor subcorticale ale sistemului vegetative.In procesul activitatii intelectuale se modifica tonusul muschilor netezi ale organelor interne,vaselor interne,in speciel ale vaselor cardiac si cerebrale. Totodata asupra activitatii intelectuale influenteaza in mare masura torentul de impulsuri extero-,intero- si proprioreceptive.O mare influenta o au conditiile mediuli extern Activitatea intelectuala e strins legata de sporirea metabolismului proteic si glucidic.Activitatea intelectuala intense solicita o incordare mare a intregului organism,fapt,ce cauzeaza oboseala si surmenajul in aceeasi masura ca si munca fizica.
Modificarile functionale se apreciaza facindu-se investigatii imediat dupa efectuarea lucrului. DETERMINAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Se determina perioada latent a reactiei vasomotorii RVM si acusticomotoriiRAM.Cel examinatapasa butonul cronoreflexometrului in momentul perceptiei semnalului visual sau a celui auditiv de pe panoul de comanda.Perioada latent se determina separat in milisecunde. SISTEMUL CIRCULAR *frecventa pulsului FP *tensiunea arterial TA *presiunea pulsului PP *tensiunea dinamica medieTDM TDM=PP/3+TD SAU TDM=(TS+2TD)/3 *debitul systolic *debitul cardiac *rezistenta vaselor periferice RVR SISTEMUL RESPIRATOR Se determina frecventa espiratiilor.Determinarea excursiei cutiei toracice se face cu ajutorul spirometrului. SISTEMUL NEUROMUSCULAR *determinarea tremurului miinii *determinarea fortei muscular cu dinamometrul *determinarea rezistentei muscular DETERMINAREA CONSUMULUI DE OXIGEN Consumul de oxygen se determina indirect dupa frecventele cardiac si nomogramele Cristensen-Walls. DETERMINAREA CONSUULUI DE ENERGIE In depenenta de oxygen determinat dupa nomograma,consumul de energie se calculeaza dupa formula Q=4,863*CO Unde: Q-consumul de energie,cal/min 4,863-echivalentul caloric al unui litru de CO2 CO-consumul de oxygen DETERMINAREA GRADULUI DE EFFORT FIZIC N=A/T*10 UNDE: N-effort fizic,W A-lucrul efectuat,kgm T-timpul de lucru,s 10-coeficientul de recalculare a kgm/s,W
Oboseala fiziologica are un rol pozitiv,si anume acela de a semnaliza si de aproteja organismul de consecintele epuizarii extreme.Cu alte cuvinte ,oboseala se aseamana cu becul rosu,,care ne atrage atentia asupra imineneteigolii rezervorului de energie al corpului,aducandu-ne aminte de necesitatea intreruperii temporare a efeortului efectuaut,pentru ca aorganismul sa ai ba ragaz a se reface. Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice.
pe care o avem de îndeplinit, oricât de neplăcută ar fi uneori, să fie făcută cu demnitate, conştinciozitate, devenind astfel o sursă de împlinire şi satisfacţii. • Astenia fizică. Astenia fizică este unul dintre cele mai importante semne şi se traduce prin senzaţia de moleşeală accentuată, de slăbire a forţei musculare. Persoana în cauză constată că efectuează cu mai multă greutate. • Astenia psihică. Psihiatrii apreciază că această formă de astenie se manifestă prin dezinteres (apatie, inerţie, lipsă de participare şi iniţiativă), sentimente de neputinţă şi de nesiguranţă. Pot să apară tulburări de memorie, dificultăţi în învăţare, răspunsuri mai lente şi greşite, reducerea atenţiei şi multe altele. • Tulburări emoţionale. Pe un alt plan, această oboseală cronică, duce de asemenea la instabilitate emoţională. Individul oscilează de la stări de fericire la stări de depresie şi invers. Din pricina nestăpânirii reacţiilor, apar frecvent izbucniri de mânie, nerăbdare, frustrare. • Randament scăzut. Pe lângă toate acestea, se poate constatata o scădere reală a eficienţei în muncă şi chiar scăderea rezistenţei organismului la infecţii. Cauzele surmenajului Specialiştii consideră că surmenajul apare de regulă atunci când doi sau mai mulţi factori se combină acţionând un timp suficient de îndelungat. Iată principalii factori care contribuie la apariţia surmenajului. • Programul de lucru extins. • Nerespectarea orelor de somn • Organizarea deficitară. • Relaţiile defectuoase. • Gradul de motivare. • Tipul de personalitate. • Nivelul de control
• Reducerea programului de lucru.. • Organizarea şi planificarea corespunzătoare a muncii.. • Mişcarea şi exerciţiile de relaxare. • Respectarea orelor de somn. • Exploatarea beneficiilor odihnei active. • Igiena relaţiilor de serviciu. • Respectarea repausului săptămânal şi anual. 93.Noxe profesionale:definitie,clasificarea Noxele=factorii ce apartin conditiilor de munca,ce au asupra organismului uman efecte negative,determina sau favori- zeaza starea de boala sau scaderea capacitatii de munca. Clasificarea noxelor 1.Al apartenentei conditiilor de munca 2Al specificitatii factorilor de risc professional Criteriul apartenentei 1.Noxe prof. ce apartin organizarii muncii neprofesionale,nefziologice,nerationale 2.Noxe prof. ce apartin mediului de munca 3.Noxe prof.ce apartin relatiilor om-masina 4.Noxe prof.ce apartin relatiilor psihosociale dintr-un colectiv de munca,relatii om-om 1.Noxe ce apartin organizarii muncii *intensitatea mare efortului predominant musculo-osteo-articular sau neuropihosenzorial *durata exagerata a muncii *ritm de munca nefiziologic *regim de munca necorespunzator *efort static prelungit a unor grupe musculare *pozitii vicioase sau fortate prelungite *alteranta necorespunzatoare fiziologic p/u anumite personae a celor 3 schimburi de munca *munca automatizata sau mecanizata cu suprasolicitari 2.Noxe ce apartin mediului de munca *fizici -microclimatul nefavorabil -radiatiile ionizante si neionizante -zgomotul,vibratia -ultrasunetul -presiunea atmosferica *chimici a)dupa caracterul de actiune care include substante:cancerigene,mutagene,excitante,ce infl. asupra reproductiei b)dupa caile de incorporare in organism prin:piele,tubul digestive,sist. Respirator *biologici -microorganisme ce pot fi agenti patogeni parazitari -macroorganime:animale si plante *psihofiziologici a)supraincordarea fizica:static,dinamica,hipodinamica b)supraincordarea neuropsihica:intelectuala,a analizatorilor,emotionala,monotona 3.Noxe ce apartin relatiilor om-masina *pozitii vicioase *uprasolicitari neuropsihice si senzoriale *aparitia unor factori de mediu nocivi(gomot) 4.Noxe ce apartin relatiilor om-om *relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai,intre membrii unui colectiv de munca *absenta motivatiei in munca *lipsa unor satisfactii morale *actiuni de inechitate la locul de munca Criteriul specificitatii Include noxe profesionale generale exclusive la locurile de munca,de anumite procese tehnologice.Noxe profesionale ce sunt prezente si in mediul inconjurator,dar concentratiile si intensitatile lor sunt insufficient de mari p/u a produce imbolnaviri preexpuse professional. 94.MICROCLIMATUL INDUSTRIAL SI INFLUENTA LUI ASUPRA ORGANISMULUI. MICROCLIMATUL INDUSTRIAL – este dependent atat de tehnologia utilizata in proc. de productie, cat si de aptitudinile functionale ale cladirilor. Conditiile pe care trebuie sa le asig climatul industrial sunt : 1.TEMPERATURA – un factor esential care influenteaza climatul ind, schimbul de caldura care intervine in activitatea ind intre corpul uman si mediul inconjurator trebuie reglat cu efortul depus. 2.UMIDITATEA – un fact imp care intervine in climatul ind fiind definit umiditate relativa. Umiditatea relativa este raportul dintre continutul real de vapori de apa si continutul max de saturatii la aceleasi cond de presiune. 3.VENTILATIA – este crearea atmosferei interioare confortab si poate fi facuta natural sau artificial. Sunt ind unde apare obligat realiz ventilatiei fortate (ind chimica, metalurgie). 4.LUMINA SI CULORILE – iluminarea poate fi realizata natural sau artificial. 5.ZGOMOTUL – nivelul sonor se masoara in decibeli pt dif situatii, normele prevad param max acustici care insotesc funct. Pt om tot ce depaseste 80 dB produce leziuni. Turboreactoarele se izoleaza cu materiale de ctie izolatoare sau utiliz de absorbanti acustici. 6. VIBRATIILE – reprez un factor distructiv asupra calitati elastice ale materialelor, de aceea prevederea unor masuri de eliminare a vibratiilor sunt benefice atat pt personalul care exploateaza constr cat si pt struct de rezistenta. Pentru microclimatul industrial e caracteristica diversitatea mare de valori ale umeditatii,temperaturii,curentilor de Aer,etc.Microclimatul industrial se deosebeste de clima exterioara prin modalitatea si dinamismul lui. Un grup de incaperi sunt in care au loc radiatii termice.In industrie radiatiile termice sunt emanate de suprafetele puternic incalzite,utilajul tehnologic,calorifere,de oameni si alte surse. Alt grup de incaperi se caracterizeaza prin temperaturi joase(camere,frigorifere,in sectiile de fermentare a berii,e constructie a navelor). Al treilea grup de incaperi se caracterizeaza prin microclima adecvata a aerului atmosferic si care iarna se incalzeste.
Organismul umn se poate acomoda la iferite conditii meteorologice,dar posibilitatile lui sunt limitate. Procesele de temoreglare pot decurge normal pina la limita de temperatura a aerului de 30-31 grade C,umiditatea de 85%,sau pina la 40 grade C si umiditatea de 30%. Modificarea conditiilor microclimatice infkuenteaza metabolismul din organism.Generarea e caldura cresta conside- rabil in caz de ridicare sau scadere a aerului.Din cauza transpiratiei abunmdente la temp. inalte se deregleaza metabolismul hidric. Concomitent cu dehidratarea organismului se desalinizeaza in special prin pierdera de clorura de natriu si vitaminele hidrosolubile. Dereglarea metabolismului hidrosalin se reflecta asupra metabolismului proteic,functiei aparatului cardiovascular, Asupra salivatiei,etc.La temp. inalte contractiile cardiace se accelereaza si in cazuri de supraincalzire vadita pot atinge Pina la 180-200 de batai pe minuta,iar presiunea arteriala scde. In conditiile de incalzire creste frecventa respiratiei. La incalzire se schimba in mod special functia sistemului nervos central.Supraincalzirea organismului se manifesta prin dereglarea reflexelor conditionate,coordonarii miscarilor,slabirea atentiei,preciziilor miscarilor,etc. Racirea organismului contribuie la aparitia reumatismului,gripei,bolilor cailor repiratorii. De asemenea la persoanele care lucreaza la frig pot aparea neuralgii,mialgii,miozite. Supraincalzirea acuta se manifesta prin hiperemie tegumentara,transpiratie abundenta,marirea frecventei pulsului si Respiratiei,prin crestarea temp. corporale. In caz de supraincalzire grava se evidentiaza dereglarile sistemului nervos central:apatie,stele in ochi,galagie in urechi,greturi,obnubilare,crestere a temp. corpului. Uneori supraincalzirea se poate manifesta prin boala convulsiva. Temperatura inalta a mediului inhiba functia pancreasului. Actiunea indelungata a radiatiei infrarosii asupra ochilor poate cauza cataracta.
Praful se formeaza de pe urma maruntirii,macinatului,frecarii,sfredelirii,in procesul poleirii,la explozii.Praful se Formeaza in cantitati consideabile in mine,la fabricile de teracota si faianta,la uzinele de ciment,metalurgice,in Timpul incarcatului,descarcatului si transportarii diferitor materiale si substante,la lucrari agricole. CLASIFICAREA PRAFULUI A)DUPA NATURA: 1)organic 2)anorganic 3)mixt De obicei n conditiile de productie se formeaza praf mixt.Pentru caracterizarea igienica a prafului se va determina cantitatea lui intro unitate de aer,gradul e dispersie,forma,duritatea si solubilitatea particolelor. Clasificarea prafului dupa dimensiunile particolelor are o mare importanta din punct de vedere igienic,intrucit actiunea lui nociva este determinata de gradul de patrundere in caile respiratorii.Particolele de praf cu dimensiunile de 0,5-5 mcm patrund in plamini si se retin in alveole. Solubilitatea prafului poate avea o influenta pozitiva daca aceste particole au o actiune excitanta asupra cailor respiratorii(praful de zahar,de faina)sau influenta negativa,daca actiunea lor e determinata de componenta chimica(praful de clorura de var). Actiunea asupra cailor respiratorii depinde de morfologia particolelor de praf,insa actiunea patologica a particolelor care nimeresc in alveole probabil nu depinde de forma lor.
*de lemn *de par de porc *de samota *de cremene *de cinepa *de arbore conifer *de carbune de pamint *de sticla *de bronz *de la curatirea pieselor turnate In majoritatea cazurilorpraful industrial cu dimensiunea particulelor de 2 mcm constitue 40-90%, el patrunde liber in Alveole.Unele particule de praf,acumulindu-se I aerul incaperilor,pot exploda la temperatura inalta a focului,scintei,descarcari electrice.
In timpul respiratiei praful patrunde in alveole.Partial se elimina cu aerul inspirat,in timpul tusei,o alta parte ramine in alveaole si provoaca tulburari in organism.Particulele de praf patrunse in alveole sint fagocitate de macrofage.In Majoritatea cazurilor locurile unde se acumuleaza fagocitele se fibrotizeaza.tesutul conjunctiv se sclerotizeaza, Formeaza cicatrice.Astfel se dezvolta fibroza pulmonara-Pneumoconioza. INFLUENTA PRAFULUI ASUPRA CAILOR RESPIRATORII Excitarea indelungata a mucoasei cavitatii nazale cu praf poate provoca aparitia rinitei hipertrofice cronice,u trecere in rinita atrofica.Praful inspirat in cantitati mari afecteaza bronsiile mari si medii.unele tipuri de praf au particularitati alergice si pot cauza bronsite astmatice si astm bronsic.
Praful industrial patrunde in piele,prin deschizaturile glandelor sebacee si a celor sudoripare si poate cauza procese inflamatorii.Obturarea ducturilor acestor glande poate duce la eruptii,care,infetindu-se,fac Piodermii.La actiunea Prafului din compusi ai cromului,arseniului,varului,carbonati,superfosfati pot aparea dermatite ulceroase.
Ca rezultat al patrunderii prafului in ochi pot surveni conjunctivite,mai ales daca el contine zgura de carune de piatra, ce are actiune de fotosensibilator.Praful metalic si cel de tutun are o actiune anestezica asupra corneei.La strungarii cu o vechime mare de munca uneori se determina o opacifiere a corneei,cauzata de traumatizarea ei cu praf. PROFILAXIA AFECTIUNILOR CAUZATE DE PRAF MASURI TEHNOLOGICE: *ermetizarea proceselor tehnologice *transportul pneumatic *umezirea locului de lucru *substituirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice *elaborarea unor cicluri tehnologice inchise *reutilizarea deseurilor deproducere B) MASURI DE SISTEMATIZARE: *zonificarea localitatilor *amenajarea spatiilor verzi *respectarea zonelor de protectie dintre zonele locative si cele de producere:1-1000m,2-500 m,3-300 m,4-100 m, 5-50 m. C) MASURI SANITAR-TEHNICE: *ventilatia locala *deriticarea incaperilor cu aspiratoare,deriticarea umeda *instalarea mijloacelor de epurare a deseurilor-filtre,instalatii de captare a prafului,filtre electrice D) MASURI LEGISLATIVE: *respactarea concentrariilor maximal admisibile(CMA)
Pneumoconiozele sunt boli pulmonare cronice provocate de inhalarea prelungi ta a unor pulberi minerale sau organice, caracterizate prin fibroza pulmonara, tul burari functionale respiratorii si afectarea, cu timpul, a inimii drepte (cord pul monar cronic). Datorită dimensiunilor extrem de mici, aceste pulberi nu sunt reţinute în totalitate de mecanismele de apărare, astfel că ajung până la cele mai mici bronhii, canale alveolare şi chiar alveole. Pe lângă simpla depozitare, ele declanşează şi reacţii de respingere, deobicei la nivel celular, reacţii ce nu reuşesc debarasarea şi persistă în timp îndelungat. Această activitate de apărare prelungită se va întoarce împotriva propriului organism, deoarece conduc la inflamaţie cronică, fibrozare cicatricială şi restrângerea ariei de schimburi gazoase; cu timpul, datorită obstacolelor cicatriciale în reţeaua sanghină, va suferi şi sectorul vascular cu consecinţe nefavorabile pentru restul organismului. Pneumoconiozele pot fi: A)active, cum este silicoza, (evoluând către stadii de fibroză pulmonară extinsă şi insuficienţă respiratorie cronică, chiar şi după încetarea expunerii la silice) B)“inerte”, nefibrogene, neevolutive. A. În prima categorie riscul de gravitate este mai mare deoarece în urma penetrării îndelungate a pulberilor în cauză se declanşează un proces local de respingere de tip inflamator, activ cât timp este prezent acest corp străin (pulberea de silice), fără să conteze faptul că expunerea la aerul viciat a fost întreruptă. Această prezenţă definitivă stă de fapt la originea amplificării efectelor nocive prin inflamaţie şi, în final, fibrozare de tip cicatricial. În această categorie de mare risc sunt cuprinse afectările determinate de inhalarea unei serii extinse de pulberi minerale cum sunt: - silicea liberă în cazul: a. minerilor în cărbune (expuşi concomitent la silice sl cărbune), b. a celor ce perforează în stâncă tuneluri, (expuşi să inhaleze praf de ardezie, de cuarţ, de granit şi alte roci de refractare, silicaţi – de tipul caolinului, talcului, mică/ feldspat – sau de fier) c. în cazul sab lorilor d. în industria sticlei e. în cazul constructorilor de drumuri – pentru cei care lucrează cu concasoarele, cu perforatoarele, etc. f. a celor din industria siderurgică g. în topitorii (cazul concasoarelor – a morilor) h. din industria materialelor abrazive. - oxizii de fier, în cazul: a. sudorilor electrici – mai puţin şi celor autogeni b. celor ce polizează agintărie sau lentile de sticlă folosind abrazivi pe bază de oxizi de fier c. celor din industria extractivă de fier d. a topitorilor, oţelarilor, etc. - metale neferoase sub formă de carburi metalice in diverse formule ( cu titan, tantal, niobiu, molibden, crom, zirconiu, vanadium, antimoniu) în cazul celor din topitorii de oţeluri speciale. B. În categoria pneumoconiozelor neevolutive, inerte, gravitatea este mai mică, proporţională doar cu durata expunerii la noxe, riscul evolutiv încetând după întreruperea expunerii (cazul celor ce inhalează timp îndelungat pulbere de grafit, gips, marmură, bariu, aluminiu, staniu, manganeză şi carbon ). În aceste cazuri se poate vorbi de multe ori de simple impregnări – ca nişte tatuaje ce durează îndelungat, fără să antreneze o reacţie inflamatorie – de respingere – din partea ţesutului pulmonar. Pneumoconiozele – atât cele active, cât şi cele inerte, nu sunt simple infirmităţi, ele se pot complica la rândul lor pe termen mediu sau în perspectivă îndelungată. Pe termen mediu pacienţii demonstrează: - o rezistenţă scăzută la infecţii intercurente respiratorii, iar în evoluţie acestea se dovedesc mai severe, cu costuri mai mari pentru sănătate - toleranţă redusă la eforturi fizice medii şi la acele profesiuni ce solicită activitate fizică susţinută sau prelungită Pe termen lung foarte mulţi pacienţi – în special cei din prima categorie a pneumoconiozelor active, contractează secundar şi tuberculoză (în formă evolutivă particulară, greu reductibilă sub tratament, denumită silico-tuberculoză) sau ajung să degenereze către diverse forme de cancer bronho-pulmonar. În sfârşit, se poate instala insuficienţa respiratorie cronică decompensată.
Yüklə 0,57 Mb. Dostları ilə paylaş:
|