1. Igiena, sanitarie, profilaxie notiuni, metodele de studii aplicate in igiena Igiena s
Yüklə 0,57 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 98.Boala profesionala(BP)-definitie,clasificare.diagnosticul lor.
- BP CRONICA
- BP RELATIV SPECIFICE
- CLASIFICAREA BP DUPA ETIOLOGIA BOLII: EX
- 99.TOXICE INDUSTRIALE(DEFINITIE).CAILE DE PATRUNDERE SI ESALONAREA LOR DUPA GRADUL DE PERICOL
- 100.CARACTERIZAREA IGIENICA A CAILOR DE PATRUNDERE A TOXICELOR IN ORGANISM. FACTORII CE DETERMINA ABSORBTIA TOXICULUI IN ORGANISM
- 101.Caile de eliminare a toxinelor din organism,caracteristica lor.
- 102.Actiunea toxicelor asupra orgamismului si factorii ce o determina.
- 103.Tactica mediului curativ la examenul cazurilor de intoxicatie profesionala.
- 105.Particularitatile muncii in agricultura.
- 106.Igiena muncii in zootehnie si avicultura.
- 107.Igiena militara ca obiect.Masurile de asigurare sanitaro-igienica a ostirilor,definitie,tipurile.
- 108.Particularitatile aprovizionarii cu apa a ostirilor in conditii de campanie.Functiile serviciului medical intru controlul aprovizionari cu apa in conditii de campanie.
- 109.Modurile de tratare a apei in conditii de campanie,instalatiile tehnice unitare folsita cu acest scop.Mijloacele de dezinfectie ale rezervelor individuale de apa.
ZGOMOTUL In conditii de productie zgomotul apare la nituit,la stampare,in timpul probelor motoarelor si a muncii la diferite utilaje,conducte de aer.In timpul nituitului,de exemplu,intensitatea zgomotului atinge 70-110 dB,in fierarii 90-100dB, zgomotul in timpul lucrului cu instrumente pneumatice poate atinge 90 dB,in sectiile d nituire 80-90 dB,in cele textile 80-100 dB. Zgomotul industrial de intenitate mare poate cauza dereglari functionale ale sistemului psihic si nervos vegetativ, aparatul cardiovascular,tubului digestiv,toate aceste afectiuni dind in complexitate ,,boala de zgomot’’.In afara de afectiunile nespecifice provocate,zgomotul duce la scaderea treptata a auzului pina la surzirea completa. VIBRATIILE Oscilatiile corpurilor elastice cu frecventa mai mare de 1 Hz se numesc vibratii. Pentru vibratii sunt caracteristice amplitudinea oscilatiilor-inaltimea undei masurate in milimetri sau kilometri,frecventa vibratiilor-numarul lor intro secunda,si acceleratia miscarii masurate in m/s2.Energia oscilatiilor se masoara in Jouli.Distingem vibratii orizontale si verticale.Vibratiile industriale pot fi generale sau locale.Drept vibratie generala poate fi vibratia podelei,a peretilor cladirilor,provocata de utilajul in functiune.Vibratiile locale sint mai raspindite,ele au loc la munca cu uneltele pneumatice(perforatoare,ciocane au dalti,la strungurile de sfredelitsau ascutit). Vibratiile influenteaza asupra diferitor functii fiziologice ale organismului,iar in caz de actiune indelungata si intensa Pot cauza afectiuni patologice si boala de vibratie.Boala de vibratie se caracterizeaza prin spasmul vaselor sanguine,in special a celor din falangele degetelor.Spasmul se manifesta pintro paloare a degetelor,cianoza sihipotermie evidenta a tegumentelor.Cele mai frecvente simptoame ale bolii sint dereglarile sensibilitatii-de durere,tactile,vibratoare, modificarile articulatiilor si dereglarile vasomotorii.Boala de vibratie se intilneste mai des la muncitorii nituitori din constructia avioanelor,la cei ce deservesc masinile de polizat si slefuit,muncesc cu ciocane pneumatice.Sub actiunea vibratiilor se pot dezvolta artrite si poliartrite.La femeile ce lucreaza ca tractoriste,conductoare de tramvaie si autobuze,vibratia provoaca dereglari ale ciclului menstrual.Vibratia cu frecventa inalta predispune spre hipertonie.Vibratiile provoaca dereglari evidente ale tonusului vaselor.
Masurile radicale de combatere a zgomotului industrial sint modificarea proceselor tehnologice,a constructiilor de mecanisme,ce genereaza zgomot.Principalele surse de zgomot sunt loviturile pieselordin mecanisme una de alta,frictiunea pieselor mobile,miscarea aerlui in virtej.Inlaturarea acestor factori este o masura eficace de combatere a zgomotului.Inlocuirea nituirii pneumatice cu sudarea electrica in cazangerii,a pieselor de metal generatoare de zgomot cu cele de masaplastica sau piele diminueaza consierabil zgomotul industrial. O mare importanta are normarea intensitatii zgomotului.Acolo unde nu pot fi luate masuri radicale de combatere a zgomotului sau diminuare pina la limitale admisibile,sunt necesare masuri de planificare corecta a incaperilor, separarea sectiilor zgomotoase de cele linistite.Peretii incaperilor zgomotoase trebuie sa aiba o rezonanta minima,se recomanda de ai face straturi.Zgomotul poate fi inabusit prin captusirea surselor de zgomot cu materiale speciale, spre exemplu pisla,asbest.Pentru diminuarea conducerii osoase a zgomotului si vibratiilor se recomanda ca muncitorii sa stea pe asternuturi din pisla sau cauciuc,iar la urechi sa aiba protectoare de zgomot. Pentru inlaturarea vibratiilor transmise prin dusumele,pereti, se vor face incaperi speciale,separate defundamentul cladirii,suporturile pe care sunt fixate masinile vibratoare,se izoleaza de restul incaperii prin spatii aeriene si materiale elastice. Este necesara elaborarea de noi modele de instrumente,ce reduc amplitudinea si energia oscilatiilor..Pentru inlaturarea vibratiei banchetelor masinilor sefolosesc amortizatoare. Pentru a preveni neurita de vibratie axamenul medical se va face de doua ori pe an si vor fi luate masuri necesare.
BP=proces patologic declansat de nocivitatile profesionale caracteristice procesului de munca,exercitarii unei mese- rii sau profesiuni.Se pot manifesta sub forma: a)cronica b)acuta
Apare in cazul daca agentii nocivi de la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor in concentratii crescute,timp scurt,mai des considerata ca accident de productie.ex:intoxicatie cu CO2,H2S. BP CRONICA Apare in cazul daca agentii nocivi de la locul de munca actioneaza asupra organismului timp indelungat,cu o intensitate redusa.ex;pneumoconiozele. Clasificarea BP A)Specifice: a)absolut specifice b)relativ specifice b)Nespecifice BP ABSOLUT SPECIFICE Cauzate numai de anumiti factori nocivi de productie.ex:boala de cheson. BP RELATIV SPECIFICE Boli ce mai des se intilnesc in conditii de productie dar pot fi si in conditii casnice.ex:intoxicatii cronice cu plumb. BP NESPECIFICE Boli ce pot aparea sub influenta mai diferitor factori nocivi,insa evolutia bolii se agraveaza sub actiunea factorilor Nocivi de productie. *Intoxicatii acute si cronice *Pneumoconioze *Berilioze *Emfizem pulmonar *Boli parazitare si contagioase *Boala de cheson *Dilatari pronuntate ale venelor *Neuralgii,neurite *Artrite cronice *Cataracta *Afectiuni de vibratii *Boala actinica *Miopia progresiva CLASIFICAREA BP DUPA ETIOLOGIA BOLII: EX:Boli sub influenta:prafului , toxicelor industriale CLASIFICAREA DUPA SISTEMUL DE ORGAN AFECTAT: -sistemul cardiovascular -sistemul nervos central -allte sisteme DIAGNOSTICUL Persoanele bolnave se vor adresa asistentei medicale curente sau de urgenta daca e necesar.In dependenta de boala i se vor face investigatiile necesare. La locul de munca trebuie sa se efectueze control medical periodic si sa se elaboreze masuri sanitaro-profilactice.
In industrie toxicele pot fi sub forma de materie prima(aniline,folosita pentru fabricarea colorantilor),produse auxiliare(clorul folosit la albirea tesuturilor),colaterale(CO de la arderea incomplete). PRINCIPALA CALE DE PATRUNDERE toxicelor industrial in organism este cea respiratory.In unele cazuri ele pot patrunde pe cale digestive sau prin tegumentul intact sau lezat.In organism toxicele patrund sb forma de vapori, gaze si praf,ultimele fiind in dependent de gradul de soluilitate a lor in singe. Toxicele industrial pot patrunde in organism prin tegumentele intact,prin glandele sebacee sau cele sudoripare(substantele neelectrolite liposolubile). Patrunzind in organsm ,toxicele se supun diferitor transformari. Substantele organice se oxideaza,se hidrolizeaza,se supun dezaminarii sau reminarii,reducerii,proceselor de sinteza-de formare a substantelor noi netoxice.Substantele neorganice se pot oxide sau pot forma epuneri de compusi insolubili.metalele grele de obicei formeaza depuneri.In majoritatea cazurilor substantele patrunsein organism se transforma in compusi mai putin toxici pentru ca organismul sai poata neutraliza si elimina.In unele cazuri se formeaza compusi mult mai toxici decit substantele initiale. 100.CARACTERIZAREA IGIENICA A CAILOR DE PATRUNDERE A TOXICELOR IN ORGANISM. FACTORII CE DETERMINA ABSORBTIA TOXICULUI IN ORGANISM Gradul de toxicitate al substantelor chimice depinde in mare masura de structura lor chimica.Spre exemplu,cu cit mai multi atomi e hidrogen sint substituiti de haloizi,cu atit substanta organica e mai toxica.Astfel C2H2Cl4(tetracloretanul) e mai toxic decit C2H2Cl2(dicloretanul).Toxicitatea substantelor narcotice creste odata cu numarul de atomi de carbon.Astfel,toxicitatea pentanului(C5H12) e mai mica decit a octanului(C8H13), alcoolul etilic ete mai putin toxic decit alcoolul amilic.Grupul de NO2 sau NH2 schimva caracterul de actiune a benzenului si toluenului,astfel disparind actiunea narcotica,dar,in schimb,accentuindu-se actiunea asupra singelui,organelor parenchimatoase,asupra sistemului nervos central. O anumita importanta in privinta toxicitatii o are gradul de dispersie a substantelor patrunse in organism.cu cit dispersitatea e mai mare,cu atit si toxicitatea e mai mare.Anume din acesta considerente o toxicitate mai mare o au substantele sub forma de aerosol,gaze sau vapori.In mare masura gradul de toxicitate depinde de concentratia substantei in aer sau de doza care patrunde in organism pe cale respiratory,tegumentara sau digestive. Actiunea toxicelor depinde si de durata contactului organismului cu ele.Cu cit solubilitatea substantei in mediile lichide ale organismului e mai mare,cu atit creste toxicitatea ei.O importanta deosebita o are solubilitatea toxicelor in lichide,astfel ele afectind celulele nervoase. Un effect considerabil are actiunea combinata a toxicelor.In unele cazuri actiunea asociata mareste toxicitatea substantelor aparte,a caror toxicitate este mai mica-actiunea sinergica(synergism).Spre exemplu,actiunea sinergica a combinatiei oxidului de azot cu bioxid de carbon e mult mai periculoasa decit actiunea lor aparte.alcoolul etilic sporeste toxicitatea multor substante. In unele cazuri patrunderea de substante combinate in organism poate fi soldata cu neutralizarea unui toxic de catre celalalt,apare actiunea antagonista. Combinatia mai multor toxice poate avea o actiune aditiva,adica o actiune sumara a fiecarui toxic aparte.acest tip de actiune a toxicelor in industrie se intilneste cel mai frecvent. Conditiile de mediu pot intensifica sau slabi actiunea toxinei.spre exemplu,temperature inalta sporeste gradul de toxicitate a substantelor.De exemplu,intoxicatiile cu compusi amidici sau nitroderivati vara sunt mai frecvente decit iarna. Temperatura inalta influenteaza volatilitatea gazelor,viteza de evaporare,etc.Umiditatea sporita poate modifica actiunea toxicelor prin transformarea lor chimica(acidul clorhidric,hidrogenul fluorat). Munca fizica grea de asemenea sporeste actiunea toxicelor,in special a celor ce influenteaza metabolismul. Toxicele pot agrava unele boli sau pot duce la scaderea rezistentei imunobiologice a organismului,adica pot avea actiune paratoxica. Unele toxice pot avea actiune metatoxica-procesele patologice survin dupa incetarea actiunii toxinei.Drept exemplu pot servi psihozele,ca urmare a intoxicatiei anterioare cu oxid de carbon. Unele personae au o sensibilitate sporita fata de anumite toxice,ce se manifesta prin alergii(accese de astm bronsic in timpul contactului cu colorantul ursol). CAILE RESPIRATORII AVIND O UPRAFATA MARE(90M2) SI O GROSIME MICA A MEMBRANELOR ALVEOLARE,SINT UN MEDIU EXTREM DE FAVORABIL PENTRU ABSORBTIA TOXICELOR IN SINGE. 101.Caile de eliminare a toxinelor din organism,caracteristica lor. In majoritatea cazurilor toxinele se elimina din organism prin intestine si caile urinare(metalele,halogenii,alcaloizii,colorantii..) Substantele volatile(alcool,benzina,eterul s.a.) se eliminaprin caile respiratorii impreuna cu aerul expirat.Plumbul, arseniul se pot elimina prin glanda mamara(cu laptele).Eliminindu-se toxinele pot cauza afectiuni cu caracter secundar de eliminare(colite la eliminarea compusilo de arseiu si plumb,stomatite in caz de eliminare a plumbului si mercurului s.a.) 102.Actiunea toxicelor asupra orgamismului si factorii ce o determina. Gradul de toxicitate al substantelor chimice depinde in mare masura de structura lor chimica. Spre exemplu,cu cit mai multi atomi de H sint substituiiti de haloizi,cu atit substanta toxica e mai toxica.Astfel C2H2Cl4 e mai toxi decit C2H2Cl2.Toxicitatea substantelor narcotice creste odata cu numarul de atomi de carboni.Astfel,C5H12 e mai putin toxic decit C8H13. Grupul de NO2 sau NH2 schimba caracterul de actiune a benzenului si toluenului,astfel disparind actiunea narcotica,dar accentueaza actiunea asupra singelui,organelor parenchimatoase asupra SNC. O anumita importanta in privinta toxicitatii o are gradul de dispersie a substantelor patrunse in organism.Cu cit dispersitatea >cu atit toxicitatea >.Astel zincul si alte metale netoxice in stare solida sau cu dispersitate mare,devin toxice in caz de dispersie mica si patrundere in organism pe cale respiratorie.Iata de ce o toxicitate mai mare o au substantele sub forma de aerosol,gaze, vapori.In mare masura gradul de toxicitate depinde de concentratia subst. in aer de doza ce patrude in organism pe cale respiratorie,tegumentara sau digestiva Actiunea toxinelor depinde si de durata contactului cu ele.Cu cit solubilitatea subst. in mediile lichide ale organismului este mai mare,cu atit creste toxicitatea ei.O imporatanta deosebita are solubilitatea toxinelor in lichide,astfel ele afectind celule nervoase. Un efect considerabil are actiunea combinata a toxinelor.Combinarea direritelor toxine in aerul incaperilor industriale,actiunea lor asociata asupra organismului e destul de variata.In unele cazuri actunea asociata mareste toxicitatea subs. aparte ,a caror toxicitate e mai mica-actiune sinergica.Spre exemplu actiunea sinergica a combinatiei oxidului de N cu bioxid de C e mult mai periculoasa decit actiunea acestor substante aparte. In unele cazuri patrunderea de subst combinate in organism poate fi soldata cu neutralizarea unui toxic de altul –actiune antagonista. Combinatia din mai multe toxine poate avea o actiune aditiva,adica o actiune sumara a fiecarui toxin aparte Conditiile mediului pot intensifica sau slabi actiunea toxinei.Spre exemplu,temeratura inalta sporeste gradul de toxicitate a substantelor.De exemplu intoxicatiile cu compusi amidici vara sint mai frcvente. Temperatura inalta influenteaza volatilitatea gazelor,viteza de evaporare.Umiditatea sporita poate modifica actiunea toxinelor prin transformarea lor chimica. Munca fizica grea de asemenea sporeste actiunea toxinelor,in special a celor ce influienteaza metobilismul. Influenta toxinelor depinde in mare masura de starea organismului,in special SN. Toxinele pot agrava unele boli sau pot conduce la scaderea rezistentei imunobiologice. Unele toxine pot avea o actiune metatoxica-procesele patologice survin dupa incetarea actiunii toxinei.Drept exemplu pot servi psihozele,ca urmare a intoxicatiei anterioare cu oxid de carbon. Unele persoane au o sensibilitate sporita fata de anumite toxine ,ce se manifesta prin alergii.
1.Se face examenul medical al celor afectati,se acorda primul ajutor medical,se cerceteaza cauzele aparitiei intoxicatiei,la nacesitate se prescriu investigatii suplimentare sau internarea in spital. 2.Informatia se transmite la CSE sau se anunta prin telefon despre cazul dat. 3.De sine statator sau impreuna cu medicul de la CSE se cerceteaza conditiile de munca,se elucideaza cauzele in urma carora a survenit intoxicatia profesionala.Se iau masuri intru profilaxia altor cazuri de intoxicatie. 4.Rezultatele analizelor aerului la compusi chimici,alte investigatii igienice se compara cu CMA si alte normative igienice. 5.Avindu-se toate datele despre conditiile de munca,anamneza profesionala,datele clinice, rezultatele investigatiilor de laborator,diagnoza diferentiala,se stabileste diagnosticul definitiv. 6.Se analizeaza cazul de intoxicatie profesionala,se intocmeste actul de inregistrare a cazului,se fac recomandarile de profilaxie a cazurilor asemanatore. 7.Cazul de intoxicatie se discuta la sedinta administrativa a interprinderii. 8.Se controleaza realizarea masurilor de asanare a conditiilor de munca,examenelor medicale periodice
1.Caracterul sezonier al principalelor procese de munca 2.Indeplinirea lucrului la aer liber in conditii meteorologice nefavorabile ce pot cauza supra- incalzirea siracirea organismului. 3.Efect fizic sporit ,variabilitatea proceselor tehnologice indeplinite de una si aceasi persoana. 4.Distanta mare de la locul de munca si cel de trai. 5.Folosirea pesticidelor p/u combaterea insectelor si bolilor plantelor,cit si folosirea ingrasamintelor. 6.Prezenta factorilor biologici ce pot duce la aparitia zooantroponozelor.
Evaluarea igienica a conditiilor de munca in zootehnie evidentiaza actiunea urmatorilor factori : 1.Temperatura in perioada rece a anului variaza de la -5 pina la 15̊C 2.Umiditatea aerul –in perioada rece a aerului variaza de la 85-95% 3.Efortul fizic sporit.Fermele de vite se caracterizeaza prin conditii de munca specifice;unul din procesele cele mai grele –mulsul manual al vitelor 4.Incordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului(sezinda) 5.Pulberele contin mi/o (saprofite si conditionat patogene-Proteus vulgaris) Gradul de impurificare microbiologica depinde de : -conditiile de intretinere a animalelor -anotimp
-gradul de intretinere a incaperilor principale si auxiliare. -dezinfectia incaperilor Numarul de mi/o la 1 m patrat de aer poate atinge sute de mii,iar a sporilor citeva mii. -mirosul spefic neplacut este conditionat de prezenta in aer a :mercaptourinei,indolului,aminelor, aldehidelor,cetonelor,amoniacului.. Cele mai frecvente boli cu incapacitatea temporara de munca in zootehnie sint: -b. ale sistemului respirator -b. ale sistemului cardiovascular -b. ale sistemului nervos periferic -b. ale sistemlui locomotor -b. de piele si tesut subcutan -b.ginecologice Fabricele agricole prezinta interprinderi de tip industriale.Factorii industriali de baza prezenti in procesul de munca sint : -conditiile meteriologice(temperatura aerului in perioada rece a anului 3-5 ̊C,iar umiditatea 90-95% -poluarea aerului cu amoniac (48-76 mg/m cub),H2S(39 mg/m cub),bioxid de C(0,3-0,45%) -pulberi -zgomot
- impurificarea aerului cu bacterii In avicltura structura mrbiditatii este caracterizata prin : *B. ale sistemului respirator *B.ale pielii *traumatisme *B. ale sistemului nervos periferic Contact profund cu animalele poate duce la zooantroponoze
-utilarea incaperilor cu sisteme efective de ventilare,ce asigura aspirarea aerului din zonele inferioare ale incaperii -curaitenia umeda sistematica si dezifectia -asigurarea lucratorilor cu imbracaminte speciala,incaltaminte si alte mijloace de protectie individuala -p/u operatia mulsului automat se recomanda un regim de lucru in 2 schimburi rationale din punct de vedere fiziologic -p/u operatia mulsul manual se recomanda folosirea scaunului cu speteaza mobila -gimastica de corectie a degetelor baile culdute p/u mini -respectarea regulilior de igiena personala -dotarea incaperilor sanitara cu apa si calda si rece,a punctelor sanitare cu baie,WC cu lavoar
Igiena militara este o disciplina desinestatatoare formata prin consolidarea a igienei ca stiinta normativa si a artei militare si ce studiaza factorii si legitatile lor asupra efectivelor militare in conditii specifice de habitat,de cantonament si de lupta,elaborind masuri de mentinere a sanatatii si prevenire a maladiilor. Ca disciplina IM a aparut din problemele practice ale mediului militar. Asigurarea sanitaro-igienica include o complexitate de masuri profilactice,ce au ca scop mentinerea sanatatii si capacitatii de lupta a efectivelor militare.
Functiile serviciului militar in controlul aprovizionarii cu apa : 1.Recunoasterea sursei de apa. 2.Aprecierea igienica a sursei. 3.Cntrolul calitatii apei din surse 4.Contrlul functionarii punctului de aprovizionare cu apa 5.Controlul igienic ai punctelor de distribuire 6.Asigura efectivelor militare cu mijloace de dezinfectie a rezervelor individuale de apa Prepararea ceaiului si pastrarea apei in bidoane de 3,5-4l 109.Modurile de tratare a apei in conditii de campanie,instalatiile tehnice unitare folsita cu acest scop.Mijloacele de dezinfectie ale rezervelor individuale de apa. Sarcinile,metodele si mijloacele de tratare a apei in conditii de campanie :
Yüklə 0,57 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||