Sinteză: principalele trei principii aplicate până în prezent: rezultă din cele de mai sus că interpretarea dată de Comisie echilibrului geografic urmează un model triplu:
echilibrul geografic a reprezentat o preocupare încă de la început, în special pentru gradele superioare de nivel A;
echilibrul geografic s-a bazat dintotdeauna pe regula dublă a:
a) reprezentării egale a celor patru (inițial trei) state membre care sunt cele mai mari;
b) suprareprezentării statelor membre care sunt cele mai mici, astfel încât să se asigure o reprezentare minimă;
extinderea nu a condus niciodată la modificarea ponderii relative a statelor care erau deja membre. Prin urmare:
a) în ceea ce privește statele care erau deja membre, toate ponderile relative au rămas neschimbate după toate extinderile (de exemplu, în urma extinderilor din 1981, 1986 și 1995, ponderea Belgiei a rămas identică cu ponderea Țărilor de Jos și cu echivalentul a 45 % din ponderea Germaniei);
b) noilor state membre li s-a alocat o pondere prin referire la cele mai similare state care erau deja membre (de exemplu, Portugalia a primit aceeași pondere ca Grecia, Spania - o pondere situată între ponderea Țărilor de Jos și a Franței etc.).
