17 Cuprins Cuprins Lista acronimelor Lista tabelelor Lista figurilor 6


II.4 Modificări în implementarea Programului Operațional



Yüklə 4,69 Mb.
səhifə27/40
tarix11.09.2018
ölçüsü4,69 Mb.
#81139
1   ...   23   24   25   26   27   28   29   30   ...   40

II.4 Modificări în implementarea Programului Operațional


II.4.1 Modificări în contextul socio-economic

Pe parcursul perioadei 2007 – 2015 au avut loc schimbări semnificative la nivel economic și social, care au modificat semnificativ contextul general de implementare al POS-T în raport cu situația de la momentul elaborării acestuia.

La nivel economic, cel mai semnificativ eveniment îl reprezintă criza economică mondială ale cărei principale efecte în raport cu implementarea Programului sunt prezentate în secțiunea II.4.2. Pentru a evidenția amploarea impactului crizei în raport cu prezumțiile de la data elaborării Programului Operațional, o relevanță aparte o are prezentarea estimărilor privind creșterea PIB luate în considerare la momentul respectiv în raport cu cifrele reale înregistrate în intervalul de timp 2006 - 2013.

Tabel 0 Rata de creștere a Produsului Intern Brut al României în perioada 2007 – 2013 (estimări vs. realizări)




Anul

Creștere PIB estimată (conform POS-T)

Evoluție reală a PIB

2006

7,7

8.1

2007

6,5

6.9

2008

6,3

8.5

2009

5,9

-7.1

2010

5,8

-0.8

2011

5,8

1.1

2012

5,7

0.6

2013

5,7

3.5

Sursa: POS-Transport 2007 – 2013/Comisia Națională de Prognoză, Eurostat
Figură 0 Evoluția PIB în perioada 2007 – 2013

De asemenea, o altă modificare importantă este creșterea semnificativă a nivelului de așteptări și, pe cale de consecință, a presiunii publice în raport cu dezvoltarea infrastructurii naționale de transport. Astfel, intrarea României în Uniunea Europeană și conștientizarea de către marele public a nivelului sumelor disponibile pentru investiții în infrastructura de transport în cadrul politicii de coeziune au făcut ca starea necorespunzătoare a acesteia să fie percepută tot mai acut ca un obstacol de dezvoltare a cărui înlăturare se cuvenea a fi adresată cu prioritate.

Această stare de fapt a fost reflectată de acoperirea tot mai mare pe care subiectul dezvoltării infrastructurii de transport a ajuns să o aibă în mass-media, fapt care a condus, pe cale de consecință, la o pondere tot mai mare a acestuia în cadrul agendelor și programelor politice aflate în competiție.

Interesul în continuă creștere al marelui public în raport cu tematica dezvoltării infrastructurii de transport a avut ca rezultat și constituirea unor organizații neguvernamentale dedicate în mod programatic monitorizării implementării marilor proiecte de infrastructură al căror rol în creșterea nivelului și a calității dezbaterii publice precum și al impulsionării factorilor politici de decizie a fost semnificativ.

Relevantă pentru nivelul de percepție și schimbarea de atitudine a marelui public în raport cu problema fondurilor europene dedicate dezvoltării infrastructurii de transport este diferența între relativul anonimat (din perspectiva acoperirii în media) care a însoțit eșecul primului exercițiu de planificare strategică finanțat în cadrul Programului ISPA în raport cu gradul ridicat de expunere publică de care a beneficiat procesul de elaborare al Master Plan-ului finanțat în cadrul POS-T.

II.4.2 Criza financiară

Manifestările crizei financiare mondiale izbucnită la sfârșitul anului 2007 nu au ocolit România, efectele acesteia făcându-se simțite începând cu finalul anului 2008 (din perspectiva încasărilor la bugetul general consolidat) și manifestându-se plenar în perioada 2009 – 2010.

Evoluția Produsului Intern Brut în perioada 2007 – 2013 constituie un indicator relevant din acest punct de vedere.

Tabel 0 Produsul Intern Brut al României în perioada 2007 – 2015




An

PIB (prețuri curente/milioane euro)

Variație procentuală față de anul precedent

2007

125.403,4

6,9

2008

142.396,3

8,5

2009

120.409,2

-7,1

2010

126.746,4

-0,8

2011

133.305,9

1,1

2012

133.511,4

0,6

2013

144.253,5

3,5

2014

150.357,5

3,1

2015

160.352,8

3,7

Sursa: Eurostat

De asemenea, chiar dacă la nivel statistic Produsul Intern Brut a revenit pe creștere începând cu anul 2011, efectele crizei au continuat să se manifeste la nivelul economiei reale o perioadă mult mai îndelungată, primul an în care creșterea a revenit la un nivel robust fiind 2013.

Având în vedere specificul POS-T, impactul crizei economice asupra implementării programului s-a manifestat în principal în două direcții:


  1. impactul presupus de măsurile de re-ajustare și consolidare fiscală ce au presupus o restrângere drastică a cheltuielilor publice în perioada 2009 – 2011;

  2. impactul asupra pieței de construcții, tradus în dificultăți majore pentru operatorii economici angajați în cadrul contractelor de lucrări și servicii finanțate în cadrul Programului.

Fiecare dintre aspectele enumerate mai sus va fi detaliat în continuare.

  1. Re-ajsutarea nivelului cheltuielilor publice

Într-o primă fază, impactul crizei economice în România s-a făcut simțit la nievl financiar-fiscal, prin prăbușirea veniturilor la nivelul bugetului general consolidat în ultimul trimestru al anului 2008. Pe parcursul următorilor ani, menținerea unui nivel al cheltuielilor publice la nivelul angajamentelor contractate în anii precedenți pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a infrastructurii în paralel cu ținerea sub control a deficitului bugetar s-au dovedit extrem de dificilă.

Nivelul deficitului bugetului general consolidat al României în paralel cu datele similare agregate la nivelul celor 28 de state membre este prezentat în continuare.


Tabel 0 Deficitul bugetului general consolidat în perioada 2007 – 2015 (procent din PIB)





EU 28

România

2007

-0,9

-2,8

2008

-2,4

-5,5

2009

-6,6

-9,5

2010

-6,4

-6,9

2011

-4,6

-5,4

2012

-4,3

-3,7

2013

-3,3

-2,1

2014

-3

-0,8

2015

-2,4

-0,8

Sursa: Eurostat

În perioada 2009 – 2013 România a făcut eforturi semnificative în sensul realizării unei consolidări fiscale care să permită finanțarea cu costuri rezonabile a deficitului public. Astfel, după 3 ani în care nivelul deficitului s-a situat peste media UE (perioada 2009 – 2011), România a performat semnificativ mai bine decât media UE în perioada 2013 – 2015, reușind să mențină un prag al deficitului sub nivelul de 1%.

Aceste rezultate au fost atinse în strânsă cooperare cu partenerii externi, România contractând în anul 2009 un împrumut de aproximativ 19.95 miliarde de euro de la CE, FMI, BM și BERD, sume destinate atât rezervei Băncii Naționale cât și finanțării deficitului bugetar.

Impactul măsurilor luate asupra nivelului datoriei publice este prezentat în tabelul următor.

Tabel 0 Nivelul datoriei publice în perioada 2007 – 2015 (procent din PIB)


 

EU 28

Zona Euro

România

2007

57,5

65

12,7

2008

60,7

68,6

13,2

2009

72,8

78,4

23,2

2010

78,4

83,8

29,9

2011

81,1

86,1

34,2

2012

83,8

89,5

37,3

2013

85,7

91,3

37,8

2014

86,7

92

39,4

2015

85

90,4

37,9

Sursa: Eurostat

Trebuie remarcat faptul că, deși a crescut semnificativ în perioada 2009 – 2011 pe fondul împrumuturilor contractate în contextul crizei, nivelul datoriei publice al României exprimat ca procent din PIB s-a menținut la un nivel scăzut comparativ cu performanța medie a celorlalte state membre (îndeosebi cu statele din zona EURO). Acest avantaj teoretic a fost, însă, anulat în bună măsură de nivelul relativ înalt al serviciului datoriei publice pe termen scurt precum și de modul diferit în care piețele financiare se raportează la gradul de îndatorare a unui stat în funcție de percepția nivelului de dezvoltare a instituțiilor sale economice, politice și sociale.

Finanțarea obținută de la partenerii externi a fost însoțită de un program ambițios de restructurare financiar-fisaclă care a presupus ajustări semnificative atât pe partea de venituri cât și pe partea de cheltuieli a bugetului.

Astfel, în contextul scăderii accelerate a PIB, autoritățile naționale au depus eforturi semnificative pentru a extinde și îmbunătăți rata de colectare a veniturilor (printre măsurile adoptate în acest sens regăsindu-se inclusiv mărirea TVA cu 5 puncte procentuale în luna iulie a anului 2010), în condițiile în care nivelul acestui indicator raportat la PIB situa România pe ultimul loc în rândul Statelor Membre.


Evoluția veniturilor la bugetul general consolidat în perioada 2007 – 2015 este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 0 Nivelul veniturilor la bugetul consolidat în perioada 2007 – 2015, exprimat ca procent din PIB




 

EU 28

Romania

2004

42,8

32,2

2005

43,2

32,3

2006

43,6

33,1

2007

43,7

35,4

2008

43,8

33,2

2009

43,4

31,5

2010

43,5

32,7

2011

44

33,7

2012

44,7

33,6

2013

45,4

33,3

2014

45,1

33,6

2015

44,9

34,9

Sursa: Eurostat

Acțiunile demarate în sensul creșterii nivelului veniturilor bugetare au fost dublate de ajustarea dură a cheltuielilor publice, atât în sectorul de personal (scăderea cu 25% a salariilor angajaților din sectorul public) cât și în sectorul cheltuielilor de capital (investiții).

Reușita (în termeni macro-economici) a programului de ajustare și consolidare bugetar-fiscală a presupus însă o serie de costuri sociale și economice, derivând în mod direct din reducerea abruptă a cheltuielilor de personal și a nivelului investițiilor publice. Astfel, redresarea economică după aterizarea dură din 2009 a fost lentă, în condițiile în care România nu dispunea de suficient spațiu fiscal pentru impulsionarea economiei.

În contextul prezentei analize, trebuie subliniat, totuși, faptul că impactul reducerii nivelului cheltuielilor bugetare asupra implementării POS-T nu a fost unul major, în condițiile în care:



  • Maximizarea utilizării asistenței nerambursabile UE a fost declarată prioritate strategică, fiind transpusă ca atare și în acordurile de finanțare încheiate cu partenerii externi. Astfel, programele de investiții cu finanțare nerambursabilă UE au fost prioritizate la finanțare, acestea având o contribuție însemnată și pe partea de venituri a bugetului prin rambursările efectuate de CE;

  • Asigurarea finanțării nu a fost niciun moment pe drumul critic al implementării proiectelor majore din portofoliu. Astfel, când proiectele au atins nivelul de maturitate corespunzător, sumele necesare au fost alocate în mod corespunzător în buget;

  • România a beneficiat de măsurile aprobate la nivel comunitar prin Regulamentul nr. 1311/2011, după cum este prezentat în mai mare detaliu la punctul II.4.3.3.

Informații concrete privind nivelul alocărilor bugetare pentru sectorul transporturi în ansamblul său precum și pentru proiectele cu finanțare nerambursabilă în titlul bugetar dedicat sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 0 Alocări bugetare pentru sectorul transport și proiectele cu finanțare nerambursabilă în perioada 2007 – 2015



RON

 

Prevederi bugetare inițiale

Prevederi bugetare definitive

Plăți efectiv realizate

An

Capitolul 8401 Transporturi

Titlul VIII Proiecte cu finanțare fonduri externe nerambursabile

Capitolul 8401 Transporturi

Titlul VIII Proiecte cu finanțare fonduri externe nerambursabile

Capitolul 8401 Transporturi

Titlul VIII Proiecte cu finanțare fonduri externe nerambursabile

2009

8.712.444.000,00

1.149.729.000,00

9.997.890.000,00

1.050.965.000,00

9.450.036.118,00

609.578.051,00

2010

9.720.240.000,00

1.149.729.000,00

10.104.599.000,00

415.367.000,00

9.753.925.853,00

414.800.559,00

2011

10.849.625.000,00

1.890.991.000,00

14.223.866.000,00

1.890.991.000,00

12.164.350.611,00

1.558.782.699,00

2012

14.198.951.000,00

5.627.796.000,00

11.903.742.000,00

3.567.594.000,00

11.042.720.116,00

3.322.391.820,00

2013

12.979.069.000,00

5.643.960.000,00

12.347.934.000,00

5.146.629.000,00

11.904.881.567,00

4.929.528.726,00

2014

12.503.267.000,00

5.707.800.000,00

11.403.028.000,00

4.785.409.000,00

11.102.345.627,00

4.779.949.643,00

2015

14.708.244.000,00

9.141.631.000,00

11.938.064.000,00

5.391.857.000,00

9.621.456.596,00

4.235.556.253,00

Sursa:

  • legile de aprobare a bugetului de stat pe anii 2009 – 2015 (Legea nr. 19/2009, 11/2010, 286/2010, 293/2011, 5/2013, 356/2013, 186/2014);

  • legea nr. 119/2011 pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat pentru anul 2009;

  • proiectele de lege privind aprobarea contului general de execuție a bugetului de stat pentru anii 2010 – 2015 (proiectele de lege nr. 393/2012, 546/2013, 568/2014 publicate pe www.cdep.ro respectiv proiectele de lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului de stat pentru anii 2014 și 2015 publicate pe www.mfinante.ro)

Din analiza datelor prezentate mai sus se pot trage următoarele concluzii:

  • Anii cei mai dificili din punct de vedere al presiunii asupra bugetului (2009 respectiv 2010) au avut procente de execuție bugetară foarte scăzute pentru proiectele cu finanțare nerambursabilă (53,02% respectiv 36,08% plăți realizate/estimări inițiale);

  • Rectificările negative operate în anii respectivi nu au fost cauzate de indsponibilitatea fondurilor necesare (în contextul în care bugetul total dedicat transporturilor a fost suplimentat în 2009 cu 14,75% și în 2010 cu 3,95%) ci de stadiul incipient de pregătire a proiectelor cu finanțare nerambursabilă, fapt ce a condus la utilizarea sumelor alocate inițial cu această destinație către alte proiecte;

  • Atât alocările cât și plățile realizate din Titlul VIII au crescut substanțial începând cu anul 2011, când s-a demarat execuția efectivă a lucrărilor aferente proiectelor cu finanțare nerambursabilă;

  • Ca regulă generală, execuția bugetară pe Titlul VIII a fost sub-unitară în fiecare an, fapt ce dovedește pe de-o parte lipsa de robustețe a previziunilor financiare dar și respectarea angajamentului politic de a prioritiza implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă (în condițiile în care alocările s-au menținut înalte în fiecare an, în ciuda ratei modeste de execuție bugetară din anii precedenți).



  1. impactul asupra pieței de construcții

Măsurile de ajustare și consolidare fiscală au afectat puternic principalele motoare ale creșterii economice din perioada anterioară, respectiv consumul și construcțiile. Astfel, scăderea nivelului cheltuielilor publice a creat reacții în lanț pe piața construcțiilor (atât antreprenori cât și furnizori), afectată deja masiv de prăbușirea sectorului imobiliar.

Informații statistice relevante care surpind impactul sectorial al crizei economice sunt prezentate în continuare, după cum urmează:



Tabel 0 Evoluția în timp a indicatorilor de performanță ai întreprinderilor din sectorul de construcții în România

EURO (milioane)

 

Număr de întreprinderi active

Cifra de afaceri

Valoare adăugată

2006

37.111

12.993,1

2.895,2

2007

48.562

20.455,3

5.493,7

2008

59.389

25.345,3

7.252,3

2009

60.135

18.806,2

5.157,7

2010

49.348

17.300,7

4.696,3

2011

43.503

18.371,3

4.607,3

2012

44.607

17.428,7

4.156,1

2013

45.382

15.587,0

5.842,1

2014

47.813

15.365,4

4.714,5

2015

48.341

17.967,7

N/A

Sursa: Eurostat

Tabel 0 Întreprinderi din sectorul de construcții desființate în perioada 2008 – 2014


 

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Nr. întreprinderi desființate

7.648

17.219

10.038

10.008

2.813

7.045

7.932

Sursa: Eurostat

Figură 0 Întreprinderi din sectorul de construcții desființate în perioada 2008 - 2014

Corelând evoluția cifrelor privind performanța întreprinderilor din sectorul de construcții cu datele macro-economice din aceași perioadă (în principal evoluția PIB și a deficitului bugetar) se poate observa faptul că piața construcțiilor a fost afectată cu mult mai puternic decât restul economiei iar procesul de revenire a fost (și continuă să fie) lent și discontinuu. Această situație poate fi explicată prin prisma ajustării severe a nivelului cheltuielilor publice de capital și prăbușirii pieței imobiliare, având în vedere ponderea semnificativă pe care lucrările de infrastructură publică și dezvoltările imobiliare le au pentru sectorul de construcții în ansamblul său.

Chiar dacă proiectele cu finanțare nerambursabilă au fost prioritizate la finanțare, problemele cu caracter orizontal de pe piața construcțiilor au afectat în mod inevitabil performanța Antreprenorilor angajați în execuția lucrărilor în cadrul acestora, în condițiile în care:



  • A fost îngreunat considerabil accesul întreprinderilor la finanțare bancară, costurile asociate crescând exponențial fapt care a afectat, implicit, capacitatea Antreprenorilor de a susține financiar execuția lucrărilor;

  • Blocajul financiar s-a manifestat cu precădere la nivelul firmelor mici și mijlocii angajate în execuția lucrărilor în calitate de subantreprenori;

  • Expunerea ridicată la nivel național și internațional a marilor antreprize de construcții angajate în execuția contractelor de lucrări finanțate în cadrul POS-T a avut ca rezultat probleme importante de lichiditate și, în câteva cazuri, intrarea în insolvență/faliment a acestora.

Ca o concluzie generală, se poate afirma că impactul crizei economice asupra implementării POS-T s-a manifestat mai degrabă prin prisma impactului asupra sectorului de construcții în ansamblul său, decât ca o consecință a reducerii nivelului cheltuielilor publice.

În sprijinul acestei concluzii pot fi invocate insolvența/falimentul unor constructori precum Alpine Bau GmbH, Romstrade SRL sau Vectra Service SRL care au condus la necesitatea rezilierii și relicitării unor contracte de către beneficiarii POS-T, fapt care a cauzat întârzieri suplimentare în implementarea proiectelor. Consecințele acestor situații s-au manifestat pe orizontală, fiind afectate multe alte societăți care activau în piață în calitate de parteneri, subantreprenori sau furnizori.

De asemenea, deși nu pot fi cuantificate în termeni de impact direct asupra implementării POS-T, efectele blocajului financiar înregistrate la nivelul pieței de profil (atât la nivelul Antreprenorilor, cât și pe lanțul de subcontractare) nu pot fi neglijate.

II.4.3. Analiza impactului modificărilor cadrului legal asupra performanței operaționale a POS-T

II.4.3.1. Evoluţia cadrului instituțional, legislativ și procedural pentru optimizarea sistemului de gestionare a fondurilor UE

Dacă la începutul perioadei de programare 2007-2013, responsabilitatea coordonării IS a fost prerogativa Ministerului Finanţelor Publice, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), pe parcursul întregului exercițiu financiar, au avut loc o serie de modificări la nivel instituțional, menite să îmbunătățească eficiența și eficacitatea implementării fondurilor UE.

În calitate de coordonator naţional al programării şi gestionării fondurilor structurale şi de coeziune, ACIS a monitorizat, de la aprobare, evoluţia implementării programelor operaționale 2007-2013 şi problemele care au afectat acest proces, realizând periodic analize ale stadiului absorbției și propunând Guvernului, spre aprobare, măsurile de accelerare care se impun.

În luna ianuarie 2009 s-a înfiinţat Grupul interministerial pentru gestionarea absorbţiei fondurilor comunitare, sub coordonarea directă a primului-ministru, fiind implicate, alături de Ministerul Finanţelor Publice – ACIS, celelalte ministere cu rol de Autorităţi de Management pentru Programele Operaţionale. Grupul a analizat în detaliu, în cadrul unor întâlniri periodice, stadiul implementării fondurilor alocate României în perioada post-aderare şi a stabilit măsuri concrete pentru simplificarea mecanismelor de implementare şi eliminarea blocajelor şi întârzierilor în absorbţie.

La nivel tehnic, pe parcursul anilor 2009-2010, in contextul cadrului legal de coordonare stabilit prin HG nr.457/2008, Comitetul de Management pentru Coordonarea instrumentelor structurale (CMC) a reunit, cu frecvență aproape lunară, sefii autoritatilor de management sub coordonarea ACIS, fiind luate numeroase măsuri de ordin tehnic și procedural pentru eliminarea blocajelor din implementare (inclusive măsuri de simplificare).

Un pas important a fost realizat în anul 2011 prin transferarea ACIS din Ministerul Finanțelor Publice în structura Guvernului, în subordinea directă a Primului Ministru, urmată de înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene (MAEur) ca autoritate naţională de coordonare pentru aspectele legate de politicile UE şi finanţarea europeană şi transferul ACIS şi a AM POAT în cadrul acestei instituţii.

Totodată, la recomandarea CE, Guvernul României a inițiat discuții cu instituţiile financiare internaţionale (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială) în scopul implementării unor măsuri de accelerare a absorbţiei și de pregătire a viitoarei perioade de programare 2014-2020 și a fost pus în practică cadrul general de colaborare prin semnarea în anul 2012 a unor Memorandumuri/Acorduri de Înțelegere cu fiecare din aceste instituții în parte.

În vederea îmbunătăţirii sistemului de management şi implementare a IS, în luna aprilie 2011, la nivelul Guvernului, a fost adoptat “Planul de Măsuri Prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune” (PMP), ca rezultat al unui proces de consultare cu CE, pe baza analizei efectuate de ACIS privind problemele și obstacolele identificate în implementarea PO.

PMP a reprezentat foaia de parcurs pe termen scurt şi mediu pe care Guvernul României s-a angajat să o implementeze, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană. Obiectivul general al PMP îl constituia abordarea problemelor şi deficienţelor care afectau în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune, în vederea eliminării sau reducerii semnificative a dificultăților întâmpinate în absorbţia fondurilor europene.

Documentul, deși nu și-a menținut această denumire pe parcursul întregului exercițiu financiar, a avut ca obiectiv implementarea măsurilor identificate în vederea creşterii ratei de absorbţie, fiind structurat în 7 direcţii principale de acţiune care abordau problemele şi deficienţele care afectau în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune, după cum urmează:



  • Managementul ciclului de proiect, de către instituţiile responsabile cu implementarea Programelor Operaţionale,

  • Aspecte financiare privind managementul PO şi al proiectelor,

  • Procedurile de achiziţii publice şi contractele de achiziţii publice,

  • Activităţi de control şi audit,

  • Influenţa instituţiilor externe şi a procedurilor acestora asupra sistemului de management al IS şi asupra procesului de evaluare, contractare şi implementare proiecte,

  • Asigurarea unei capacităţi administrative adecvate pentru structurile responsabile cu implementarea Programelor Operaţionale,

  • Capacitatea şi responsabilitatea beneficiarilor.

Conform angajamentelor asumate, ACIS a monitorizat aplicarea măsurilor din PMP și a raportat trimestrial CE progresele înregistrate. Acestea s-au dovedit a fi însă nesemnificative în cazul măsurilor cu impact imediat asupra ritmului implementării, fapt ce a determinat, odată cu înființarea MAEur în septembrie 2011, reconsiderarea unor priorităţi care nu au produs impact și introducerea altor măsuri considerate a răspunde mai adecvat obiectivelor propuse, cum ar fi cele legate de corecta utilizare a fondurilor şi transparentizarea gestionării lor, care nu se regăseau ca atare în varianta inițială a PMP.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a constatat întârzieri în transpunerea în practică a măsurilor considerate cu cel mai mare impact, ceea ce a condus la concluzia că blocajele nu au fost înlăturate, iar în cazul acelor măsuri implementate, obiectivele nu pot fi considerate atinse atâta timp cât nu s-au întreprins acţiuni corective.

În acest context, Comisia a subliniat faptul că implementarea măsurilor din plan este imperios necesară pentru a contribui la realizarea ţintelor ambiţioase de absorbţie şi a solicitat Ministerului Afacerilor Europene o implicare mai puternică pentru a impulsiona aplicarea măsurilor din plan. Din aceste considerente, la finele anului 2011, ACIS a efectuat o analiză a stadiului realizării fiecărei măsuri din PMP, iar în luna ianuarie 2012 a revizuit tabelul de măsuri, prioritățile concentrându-se pe: simplificarea procedurilor, cu accent pe procedura de verificare a CR, standardizarea documentelor privind achizițiile publice în anumite domenii și întărirea capacității administrative a AM și a beneficiarilor. La sfârșitul anului 2012, o altă direcție de acțiune asupra căreia s-au concentrat eforturile a vizat creșterea și uniformizarea nivelului de salarizare a personalului din sistem, ca o măsură menită să conducă pe termen mediu și lung la o stabilitate mai mare și la creșterea capacității acestor structuri de a răspunde cerințelor implementării PO. Această măsură a fost una deosebit de importantă în perspectiva construirii, la acel moment, sistemului pentru perioada de programare 2014-2020.

În contextul reorganizării Guvernului din decembrie 2012, în scopul întăririi suplimentare a rolului de coordonator al IS, Ministerul Fondurilor Europene a preluat atribuțiile MAEur din acest domeniu, preluând în același timp și personalul ACIS (inclusiv AM POAT), al Autorității de Management Ex-ISPA şi a Oficiului de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, cu experiență în gestionarea fondurilor europene, și a continuat dialogul privind planul de întărire a capacității administrative care a fost finalizat la începutul anului 2013.

Totodată, în anul 2013, în vederea acelerării ritmului de absorbție și eliminării blocajelor, MFE a obţinut puteri sporite prin posibilitatea emiterii de ordine şi instrucţiuni, în comun cu ordonatorii principali de credite responsabili, ordine şi instrucţiuni care sunt obligatorii pentru structurile din cadrul ministerelor şi instituţiilor care au ca obiect de activitate coordonarea şi gestionarea fondurilor europene.

În ceea ce privește implementarea PMP, în conformitate cu recomandările CE, MFE a analizat stadiul îndeplinirii fiecărei măsuri și a revizuit acest plan, astfel încât să reflecte problemele și deficiențele care afectau în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor europene, în vederea eliminării sau reducerii semnificative a berierelor din calea absorbției. Astfel, măsurile cu caracter orizontal incluse în PMP au fost acompaniate de alte măsuri specifice fiecărui PO, inițiate de AM/OI cu sprijinul celorlalte instituții relevante, pentru a genera un impact pozitiv cât mai substanțial la nivelul fiecărui program. De asemenea, au fost incluse acțiuni pentru asigurarea exercițiului de închidere a perioadei de programare 2007-2013 și demararea implementării fondurilor aferente perioadei 2014-2020. POAT a contribuit la măsurile identificate în cadrul celor 7 direcții de acțiune, în particular la standardizarea documentațiilor de atribuire și contractelor de achiziție publică, la evaluarea de proiecte și verificarea CR, la asigurarea de formare pentru beneficiari și pentru sistemul de gestionare a fondurilor, la asigurarea de help-desk pentru beneficiari.

În anul 2014, MFE a preluat patru AM (aferente Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programului Operațional Sectorial Transport și Programului Operațional Sectorial Mediu, împreună cu cele 8 organisme intermediare aferente). Această măsură a permis abordarea unitară din punct de vedere legislativ și al managementului de program pentru cele două sectoare strategice (transport și mediu), și a contribuit la accelerarea implementării acestor programe și la o mai bună coordonare din punct de vedere al legalității și regularității operațiunilor. Efectele pozitive au constat și în eliminarea blocajelor în procesul de selecție a proiectelor și de procesare a CR, precum și în ameliorarea procesului de înregistrare și recuperare a neregulilor. De asemenea, a fost facilitat transferul fără dificultăți de la perioada de programare 2007-2013 către perioada de programare 2014 -2020, având în vedere calitatea MFE de AM pentru PO Infrastructură Mare.

Dintre măsurile legislative cu caracter orizontal, realizate de-a lungul perioadei de programare 2007-2013, cele mai importante din punctul de vedere al impactului asupra îmbunătățirii eficienței și eficacității implementării fondurilor UE, au fost cele care au vizat:



  1. prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, prin flexibilizarea nivelului corecțiilor financiare în conformitate cu prevederile noului Ghid pentru determinarea corecțiilor financiare aplicate de Comisia Europeană pentru cheltuielile finanțate de Uniunea Europeană prin management partajat, pentru neconformitate cu regulile de achiziție publică, și acordarea posibilității ca autoritățile de management să nu aplice corecții financiare pentru neregulile care nu au niciun potențial impact financiar;

  2. gestionarea financiară a instrumentelor structurale, prin:

    • asigurarea unui mecanism eficient de plată a sumelor datorate beneficiarilor de către statul român, în baza hotărârilor definitive pronunțate de instanțele de judecată;

    • simplificarea mecanismului de plată pentru a permite beneficiarilor care derulează operațiuni din conturile deschise la bănci comerciale să efectueze plăţile din contribuția proprie direct către prestatori/ furnizori din aceste conturi. Astfel, a fost redus termenul necesar efectuării plăţii datorită eliminării procedurilor intermediare de transferuri de fonduri de la beneficiari în contul din Trezorerie şi, mai departe, în conturile prestatorilor/furnizorilor;

    • clarificarea modalității de aplicare a mecanismului de supracontractare, urmărindu-se, în primul rând, aprobarea, la nivelul fiecărui program operațional, de proiecte suplimentare care să acopere, în integralitate, toate categoriile de fonduri disponibilizate în procesul de implementare;

    • majorarea plafonului maxim ce poate fi folosit din venituri din privatizare de la 3 miliarde de lei la 6 miliarde de lei, fapt care a condus la o creștere a capacității de a finanța proiectele pentru toate programele operaționale. Această măsură a asigurat un flux de numerar optim la nivelul Autorităţilor de Management, care au putut deconta rapid şi integral sumele datorate beneficiarilor, evitându-se astfel blocajele înregistrate în trecut, din cauza indisponibilității fondurilor de la bugetul de stat.

    • reducerea termenului necesar efectuării plății către beneficiari de către Autoritatea de Management/ Autoritatea de Certificare şi Plată, de la cinci la trei zile lucrătoare, cu consecințe directe în creșterea ritmului de implementare a proiectelor;

  1. stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, prin actualizarea listei cu structurile care gestionează asistenţă financiară nerambursabilă comunitară și introducerea mecanismului de acordare a numărului de clase de salarizare suplimentare cu care salariul de bază poate fi majorat, menţinut, diminuat ori, după caz, neacordat, în funcție de calificativul obținut la evaluarea semestrială a activităţii/performanţelor profesionale individuale (începând cu anul 2016 sistemul de stimulare financiară se bazează pe indicatori de performanță și atingerea obiectivelor stabilite, drepturile salariale fiind revizuite semestrial în funcție de calificativul obținut pentru activitatea desfășurată în semestrul anterior. Procedura de evaluare semestrială a activităţii/performanţelor profesionale individuale ale personalului care gestionează asistenţa financiară nerambursabilă comunitară a fost aprobată prin Ordin MFE nr.2260/25.06.2015).

În ceea ce privește cadrul procedural pentru optimizarea sistemului de gestionare a fondurilor UE, o preocupare permanentă de-a lungul perioadei de programare 2007-2013 a vizat standardizarea documentelor relevante, utilizate de instituțiile din sistemul de gestionare a fondurilor europene. Astfel, încă de la începutul exercițiului financiar, au fost întreprinse demersuri în vederea stabilirii unor formate standard pentru următoarele documente utilizate în cadrul tuturor PO: cerere de finanțare, raport de progres, cerere de rambursare, cerere de plată, cerere de rambursare aferentă cererii de plată, ghidul solicitantului. În pofida proceselor repetate de reorganizare instituțională de la nivelul ACIS/MAEur, respectiv MFE, eforturile depuse în această direcție s-au concretizat în punerea la dispoziție a formatelor standard pentru documentele mai sus menționate, în vederea utilizării pe parcursul noului exercițiu financiar 2014-2020.

II.4.3.2 Modificări ale legislaţiei naţionale relevante

Autoritățile naționale relevante au făcut eforturi continue pentru soluționarea diverselor probleme care au afectat implementarea POS-T, unele dintre aceste soluții luând forma unor acte normative de modificare și completare a cadrului legal existent.

O listă a celor mai importante acte normative care au avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței operaționale a POS-T sunt prezentate în continuare. Trebuie precizat, totodată, că acest tabel nu-și propune să enumere toate actele normative care au reglementat diverse aspecte din implementarea programului, ci strict acele inițiative de optimizare care au vizat în mod direct soluționarea unor probleme punctuale survenite în perioada respectivă.

Tabel 0 Acte normative naționale cu impact asupra performanței operaționale a POS-T




Act normativ

Scop

Impact

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local

Simplificarea procesului de expropriere și de obținere a avizelor pentru investițiile în infrastrcutura publică

Simplificarea procedurilor de expropriere a avut un efect pozitiv tangibil, mai ales pentru proiectele de cale ferată în cazul cărora achiziția terenurilor necesare se realiza în baza unui act normativ mai vechi.
Simplificarea procesului de avizare nu a adresat, însă, fondul problemei respective, întrucât nu atât termenele de emitere cât mai ales calitatea și completitudinea informațiilor oferite prin avize/autorizații stau la baza problemelor ulterioare de implementare.


Hotărârea nr. 1405/2010 privind aprobarea utilizării unor condiţii contractuale ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice

Uniformizarea condițiilor de contract pentru lucrări prin preluarea unui model de bună practică la nivel național

Impactul utilizării condițiilor generale FIDIC pentru contractele de lucrări finanțate în cadrul POS-T ar trebui să facă obiectul unei analize distincte.
În orice caz, se poate afirma că preluarea unui model de contract cunoscut la nivel internațional a reprezentat un semnal de deschidere și transparență pentru piața de profil.


OUG nr. 121/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative


Introduce un termen limită pentru efectuarea plății de către AM/autorizarea cheltuielilor în raport cu momentul declarării acestora.

Fluidizează fluxul de fonduri permițând o mai rapidă procesare a cheltuielilor declarate de Beneficiari

OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative

Ordonanţa de urgenţă nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi


Reglementări în domeniul controlului capacităţii administrative la beneficiarii direcţi de fonduri externe nerambursabile


Întărirea controlului AM POS-T în relație cu principalii beneficiari ai Programului Operațional

Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2013 pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă


Modificarea și completarea OUG nr. 64/2009 în vederea optimizării fluxurilor financiare.

Reglementarea mecanismului de supracontractare în absența dezangajării sumelor reprezentând economii din cadrul contractelor de finanțare



Flexibilizarea mecanismului de supracontractare și a posibilității de re-utilizare a asistenței anulate.

Ordonanţa de urgenţă nr. 84/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă


Ordonanța de urgentă nr. 29/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

Completarea prevederilor OUG 64/2009 astfel încât şi beneficiarii POS-T, altii decat cei prevazuti la art. 5, alin (2), pentru care este utilizată plata directă, să poată utiliza mecanismul cererilor de plată


Flexibilizarea mecanismului de plată pentru Beneficiarii POS-T (alții decât cei finanțați din bugetul Ministerului Transporturilor)

Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

Introduce posibilitatea supracontractării pentru includerea proiectelor retrospective în anvelopa financiară a Programului.

Reglementarea la nivel national din perspectiva a statutului proiectelor retrospective a permis promovarea acestora în cadrul anvelopei financiare pentru POS-T

Detalii privind modificările implementate în sensul optimizării sistemului naţional de achiziții publice sunt prezentate la secțiunea relevantă din cadrul prezentului Raport.

II.4.3.3 Modificări ale legislației europene relevante

Efectele prelungite ale crizei economice mondiale asupra economiilor europene au determinat CE să inițieze o modificare a Regulamentului General nr. 1083/2006 având ca obiectiv introducerea posibilității de a crește temporar cu 10 procente rata rambursărilor de la CE, pentru statele membre care întruneau o serie de condiții în acest sens (fără modificarea contribuției totale fondurilor pentru fiecare axă prioritară).

Acest demers s-a concretizat prin aprobarea Regulamentului nr. 1311/2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară pentru anumite state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară.

De asemenea, necesitatea prelungirii măsurilor financiare adoptate prin Regulamentul nr.1311/2011 precum și dificultățile majore de implementare întâmpinate de unele state membre confruntate cu riscul de dezangajare a unor sume importante din cadrul programelor operaționale, a condus CE la inițierea unei noi modificări a Regulamentului General, având următoarele obiective:



  • prelungirea perioadei de aplicare a mecansimului de creștere a ratei de co-finanțare;

  • posibilitatea depășirii valorii contribuției din Fonduri la momentul plății soldului final cu maximum 10% în raport cu valoarea alocărilor (fără a se depăși, însă, valoarea contribuției fiecărui fond la nivelul întregului Program);

  • o derogare suplimentară de la prevederile art. 93 privind dezangajarea automată (transformarea regulii n+2 în regula n+3 pentru toată perioada de programare 2007 - 2013);

Modificările mai sus enumerate au fost implementae prin intermediul Regulamentului nr. 1297/2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară pentru anumite state membre care sunt afectate sau amenințate de dificultăți grave cu privire la stabilitatea lor financiară, la normele privind dezangajarea pentru anumite state membre și la normele privind plata soldului final.

Impactul acestor modificări asupra performanței de implementare a POS-T a fost considerabil, după cum se va arăta în continuare.



a) Creșterea ratei de rambursare (mecanismul top-up)

Evoluția economiei româneşti afectată de criza economică a avut un impact important asupra implementării măsurilor destinate stimulării competitivităţii economice, stabilite prin CSNR 2007-2013, precum şi prin Programele Operaţionale relevante, în contextul diminuării pieţelor, produselor bancare din ce în ce mai scumpe, cifrelor de afaceri ale companiilor în scădere şi, în consecinţă, a posibilităţilor reduse de a cofinanţa proiecte resimţite atât la nivelul autorităţilor publice, cât şi a beneficiarilor privaţi.

În cazul specific al autorităţilor publice locale, diminuarea subvenţiilor bugetare şi reducerea veniturilor proprii au determinat apariţia unor probleme importante în asigurarea disponibilităților bănești pentru implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Această problemă a fost dublată de volumul insuficient de resurse disponibile la nivelul bugetului naţional.

Ca urmare a acestei situaţii, începând cu luna noiembrie 2011, autorităţile române au iniţiat procedura de accesare a mecanismului de top-up, inițiat prin modificarea Regulamentului 1083/2006 (art. 77) cu referire la managementul financiar al Statelor Membre ce întâmpină serioase dificultăţi în asigurarea stabilităţii lor financiare (Regulamentul CE nr.1131/2011). Ulterior abrogării Regulamentului 1083/2006, solicitările au fost transmise Comisiei Europene în baza art. 24 privind mărirea cuantumului plăților pentru un stat membru având probleme bugetare temporare din Regulamentul 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind FESI.

Pentru majorarea temporară a ratei de cofinanţare UE cu 10 puncte procentuale (aplicarea mecanismului de top-up pentru declaraţiile de cheltuieli transmise către CE în perioada 1 ianuarie 2010 – 11 mai 2012) a fost necesară modificarea a 5 dintre cele 7 programe operaţionale în sensul majorării ratei de cofinanţare UE la 85% la nivel de program. Cu excepţia POR şi a POS DRU, celelalte 5 programe au solicitat UE, în cursul lunii ianuarie 2012, modificarea de program. Modificarea POS-T în sensul creșterii ratei de co-finanțare la 85% pentru întreg programul în vederea aplicării mecansimului top-up a fost oficializată prin Decizia CE nr. C(2012) 5647/ 03.08.2012.

Analiza efectuată a evidențiat faptul că implementarea mecanismului top-up a fost necesară pentru toate programele operaţionale, în scopul reducerii impactului negativ a actualei crize economice şi financiare la nivelul proiectelor aflate în implementare.

Sumele suplimentare încasate în implementarea POS-T pe parcursul aplicării derogării prevăzute în Regulamentele 1311/2011 și 1297/2013 sunt prezentate în continuare.
Tabel 0 Defalcarea pe ani a sumelor primite ca urmare a aplicării mecanismului top-up


 

Sume plătite de CE ca urmare a activării mecanismului „top-up”

2012

FC

36.070.532,87

FEDR

9.841.703,50

2013

FC

32.456.000,35

FEDR

24.618.036,68

2014

FC

97.659.804,54

FEDR

20.738.043,05

2015

FC

5.822.447,82

FEDR

9.833.214,84

2016

FC

33.996.864,31

FEDR

17.216.591,89

TOTAL

FC

206.005.649,89

FEDR

82.247.589,95

EURO

Sursa: AM POS-T

Prin aplicarea mecanismului top-up, POS-T a beneficiat de o infuzie suplimentară de fonduri în valoare totală de 306.414.225,42 EURO (206.005.651,89 EURO din FC și 100.408.573,53 EURO din FEDR).

Fondurile respective au fost utilizate exlcusiv pentru plățile în cadrul Programului, după cum este precizat în art. 1, alin. (8) din Regulamentul nr. 1311/2011, contribind astfel la diminuarea presiunii asupra bugetului național.

Astfel, contractele de finanțare din cadrul POS-T au fost amendate în sensul creșterii ratei de co-finanțare cu 85%.



b) aplicarea regulii n+3 pe toată durata de implementare a Programului

Modificarea implementată prin Regulamentul nr. 1297/2013 a avut un impact major asupra performanței operaționale a Programului, permițând evitarea dezangajării automate a unor sume considerabile prin aplicarea prevederilor art. 93 din Regulamentul General.

Astfel, anterior aprobării Regulamentului 1297/2013, se preconiza un risc de dezangajare maxim pentru 2013, în condițiile în care pentru anul respectiv se suprapuneau alocările din anul 2010 (ultimul an de aplicare al regulii n+3) și anul 2011 (primul an de aplicare pentru regula n+2). De asemenea, presiunea pe dezangajare ar fi continuat să se mențină extrem de înaltă și pentru ceilalți ani de implementare ai Programului.

Impactul cumulat al Regulamentului 1297/2013 asupra implementării POS-T poate fi cuantificat analizând nivelul pragurilor de dezangajare în ultimii ani de implementare ai POS-T în ipoteza contrafactuală în care acesta nu ar fi existat.

Rezultatele acestei analize sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 0 Impactul prevederilor Regulamentului 1297/2013 asupra dezangajării automate



EURO

An

Prag de dezangajare automată conform Regulamentului 1297/2013 (n+3)

Prag de dezangajare automată conform Regulamentului 1083/2006 (n+3/n+2)

Sumă dezangajată în absența generalizării

regulii n+3

FC

FEDR

FC

FEDR

FC

FEDR

2013

485.800.500

210.125.026

1.040.455.420

440.995.106

531.946.983

191.753.211

2014

275.317.492

229.107.138

389.939.942

77.716.614

0

72.458.416

2015

112.242.138

70.631.773

485.800.500

210.125.026

424.606.027

189.167.901

2016

638.917.136

122.526.794

N/A

N/A

293.979.979

25.610.278

Sursa: POS-T, AM POS-T, ACP, CE

Notă: În construirea scenariului contra-factual au fost utilizate date reale privind cererile de plată trimise CE, alocările din planul financiar al POS-T și excepțiile de la dezangajarea în oficiu (proiecte majore) la nivelul lunii octombrie 2016. Trebuie precizat, totodată, faptul că nivelul sumelor reprezentând excepții de la dezangajare a variat semnificativ în toată această perioadă ca urmare a evoluției proceselor de contractare, respectiv fazare a proiectelor majore, fapt care face ca cifrele privind dezangajarea potențială să aibă un caracter relativ.

Yüklə 4,69 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   23   24   25   26   27   28   29   30   ...   40




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin