17 Cuprins Cuprins Lista acronimelor Lista tabelelor Lista figurilor 6

II.7. Monitorizare și evaluare

II.7.1 Mecanismul de monitorizare a POS-T

În conformitate cu prevederile Regulamentului General nr. 1083/2006, monitorizarea programelor operaţionale este o cerință esențială pentru a asigura calitatea implementării lor.

Monitorizarea Programului Operațional Sectorial Transport a fost asigurată pe diferite niveluri, începând de la beneficiari, continuând cu Autoritatea de Management şi cu Comisia Europeană. La nivel naţional, în procesul de monitorizare şi raportare, s-a utilizat Sistemul Unic de Management al Informaţiei (SMIS).

Mecanismul de implementare şi finanţare a fiecărui proiect aprobat în cadrul POS-T este reglementat prin contractul de finanţare încheiat între AM şi Beneficiari. Conform acestui mecanism, beneficiarii au obligația de a implementa proiectul pe propria răspundere, cu respectarea prevederilor contractului de finanțare și a legislației naționale și comunitare relevante. În vederea facilitării funcției de monitorizare a AM POS-T, Beneficiarii au, de asemenea, obligația de a transmite rapoarte lunare de progres, în cadrul cărora descriu stadiul implementării proiectului din punct de vedere fizic şi financiar, inclusiv modificările esenţiale intervenite sau previzionate.

Autoritatea de Management pentru POS-T este responsabilă de implementarea și managementul general al programului. Autoritatea de Management monitorizează implementarea proiectelor prin intermediul rapoartelor de monitorizare transmise de către Beneficiari precum și a vizitelor și verificărilor efectuate la fața locului. Cu ajutorul SMIS, AM centralizează informaţiile la nivel de axă prioritară şi pregăteşte raportări la nivel de program.

La nivelul AM-POS-T, monitorizarea implementării Programului s-a realizat prin intermediul mai multor structuri dedicate, respectiv:

• 
  Direcția de Monitorizare, având ca principal rol monitorizarea implementării proiectelor finanțate în cadrul Programului, în scopul îndeplinirii căruia asigură următoarele funcții principale:
  
  • 
    Analizarea rapoartele de progres transmise de Beneficiari conform prevederilor contractelor de finanțare;
    
  • 
    Identificarea problemelor survenite în implementarea proiectelor şi propunerea de măsuri de remediere
    
  • 
    Participarea la întâlniri şi vizite de şantier pentru verificarea stadiului fizic de implementare a proiectelor;
    
  • 
    Asistarea beneficiarilor în luarea unor decizii majore cu privire la managementul proiectelor;
    
  • 
    Supervizarea şi controlul activității beneficiarilor în ceea ce priveşte implementarea proiectelor şi a contractelor încheiate;
    
• 
  Direcția de Programare, printre ale cărei responsabilități s-au numărat monitorizarea portofoliului de proiecte aflate în pregătire, precum și a POS-T în ansamblul său;
  
• 
  Direcția de Management Financiar, având ca principal rol asigurarea monitorizării stadiului de execuţie a bugetului FSC şi evitarea blocajelor financiare.
  

Prin exercitarea funcțiilor enumerate mai sus AM POS-T a colectat în mod organizat și continuu informații consolidate privind stadiul implementării proiectelor din portofoliu și a programului operațional în ansamblul său.

De asemenea, pe lângă simpla colectare și agregare de informații, activitatea de monitorizare continuă a implementării proiectelor a permis AM să se implice în mod activ în soluționarea problemelor apărute în teren.

Pe de altă parte, la sfârșitul perioadei de implementare a POS-T pot fi identificate și o serie de lipsuri și probleme care au afectat calitatea sistemului de monitorizare al programului (fără însă a pune sub semnul întrebării funcționalitatea propriu-zisă a acestuia). Acestea sunt enumerate în continuare, după cum urmează:

1. 
   Calitatea și ritmul raportărilor primite de la Beneficiari;
   
2. 
   Insuficiența/nivelul de pregătire a personalului implicat;
   
3. 
   Ponderea foarte mare a activităților de verificare a cererilor de rambursare în detrimentul monitorizării propiu-zise;
   
4. 
   Deplasarea accentului dinspre monitorizarea programului/managementul contractelor de finanțare spre monitorizarea proiectelor/progresului în cadrul contractelor de achiziții publice.
   

Prima dintre acestea a fost cauzată de deficiențele de capacitate administrativă a beneficiarilor POS-T, problemă orizontală care a fost abordată în mai mare detaliu la alte puncte ale prezentului raport. În contextul prezentei analize, trebuie menționat faptul că rezultatele exercitării funcției de management al programului au fost influențate inclusiv de caracterul lacunar/calitatea sub-optimă a raportărilor primite de la beneficiari.

A doua dintre problemele enumerate mai sus menționate are un caracter generic, aceasta aflându-se la baza multora dintre deficiențele individuale identificate în raport cu procesul de monitorizare propriu-zis (tipul de instrumente de monitorizare folosite, nivelul slab de utilizare al instrumentelor IT, gradul redus de expertiză tehnică al personalului, supraîncărcarea). Pe parcursul implementării Programului, AM a avut în mod permanent în vedere aceste aspecte, inițiind și implementând inclusiv o serie de proiecte de asistență tehnică finanțate în cadrul Axei Prioritare 4 care adresau în mod direct constrângerile respective. Astfel, o relavanță particulară din acest punct de vedere o au următoarele proiecte:

• 
  Consultanță pentru susținerea Autorității de Management pentru POS-T în desfășurarea activității de monitorizare a implementării proiectelor POS-T;
  
• 
  Asistență tehnică pentru sprijin instituțional în cadrul activităților aferente verificării cererilor de rambursare și a verificarilor la sediul beneficiarilor POS Transport;
  
• 
  Servicii de consultanță pentru managementul de program.
  

În legătură cu acest aspect, trebuie menționat și faptul că AM POS-T a întâmpinat dificultăți inclusiv în identificarea unor experți cu suficientă experiență în cadrul asistențelor tehnice de care a beneficiat, ceea ce pare a sugera faptul că deficitul de expertiză/personal calificat reprezintă o problemă și pe piața consultanței de profil.

Nu în ultimul rând, în contextul naturii și complexității proiectelor finanțate în cadrul POS-T, îndeplinirea corespunzătoare a funcției de monitorizare a programului a impus necesitatea asigurării unor arii largi de expertiză și a mai multor specializări la nivelul personalului implicat.

În ceea ce privește cea de-a treia dintre problemele semnalate, se poate afirma că aceasta a fost în mod indirect cauzată tot de insuficența/gradul redus de expertiză a personalului de la nivelul structurii de monitorizare. În condițiile în care verificarea și procesarea cât mai rapidă a cererilor de rambursare pentru a nu afecta fluxurile financiare în cadrul Programului au reprezentat întotdeauna priorități de prim rang, îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor conexe la nivelul structurii de monitorizare fără a periclita în același timp realizarea celorlalte atribuții ale acesteia a reprezentat o provocare permanentă.

Ultima dintre problemele enumerate mai sus a derivat în mod indirect din însăși structura/modul de organizare al AM POS-T, care a prioritizat în mod programatic monitorizarea implementării proiectelor în detrimentul managementului contractelor de finanțare (realizat prin conlucrarea procedurală a trei structuri distincte - programare, monitorizare, management financiar) și al monitorizării și managementului de program, realizate îndeosebi de Comitetul de Monitorizare și, pe baze empirice, de managementul superior al AM POS-T.

În contextul descris (insuficența personalului, accent asupra verificării eligibilității cheltuielilor și o organizare AM POS-T în compartimente de programare/monitorizare ale căror atribuții au fost delimitate în funcție de momentul în timp al aprobării finanțării pentru o operațiune specifică), tendința firească a personalului din cadrul structurii de monitorizare a proiectelor a fost de implicare activă în verificarea cheltuielilor, micro-management și soluționare a problemelor punctuale care afectau implementarea proiectelor, fapt ce a condus la eludarea imaginii de ansamblu la nivel de prioritate/Program Operațional.

Pe parcursul implementării Programului, aspectele legate de modul de îndeplinire de către AM POS-T a funcției de monitorizare respectiv necesitatea consolidării performanțelor specifice în această direcție au făcut în mod constant obiectul consultărilor cu Comisia Europeană. Astfel, încă din anul 2012, CE a subliniat faptul că activitatea de monitorizare nu trebuie să se rezume la simpla colectare și agregare de informații ci trebuie să constituie un instrument de management al Programului, fiind evidențiată în acest sens necesitatea dezvoltări unor proceduri și instrumente de monitorizare mai eficiente. Acțiunile concrete întreprinse în această direcție au avut ca finalitate dezvoltarea cu sprijinul și expertiza BEI a unui instrument IT de monitorizare care a fost, însă, finalizat abia în a doua jumătate a anului 2015, nefiind operaționalizat până la finalul perioadei de eligibilitate pentru POS-T.

II.7.2 Sistemul Unic de Management al Informaţiei (SMIS)

II.7.2.1 Aspecte generale privind utilizarea SMIS în gestiunea FSC în România

Sistemul Unic Management al Informaţiei (SMIS) este un sistem informatic, dezvoltat sub coordonarea ACIS/Ministerului Fondurilor Europene, și utilizat în toate etapele de management al programului (programare, licitare, contractare, monitorizare, evaluare, plată, audit şi control) în perioada de programare 2007 - 2013. Prin SMIS se înregistrează/colectează date relevate la toate nivelurile definite prin arhitectura specifică a programului (axe prioritare, domenii majore de intervenţie, operațiuni individuale).

Ca instrument de monitorizare, SMIS este principalul instrument de centralizare a informaţiilor privind stadiul implementării, atât la nivel de proiect cât şi de program, datele agregate în cadrul și prin intermediul aplicației constituind baza rapoartelor de monitorizare elaborate periodic de AM.

Lansat în producţie la începutul anului 2008, Sistemul Unic de Management al Informaţiei pentru instrumente structurale (SMIS-CSNR) a fost dezvoltat ca răspuns la cerinţele regulamentelor comunitare din domeniu, pe baza procedurilor instituţiilor utilizatoare, existente la nivelul anului 2007, fiind monitorizat constant de către structurile de audit naţionale şi comunitare. Pe parcursul derulării perioadei de programare 2007-2013, procedurile instituțiilor implicate în implementarea programelor operaționale au suferit modificări, ceea ce a condus implicit la necesitatea îmbunătăţirii aplicaţiei informatice, astfel încât să răspundă noilor solicitări, luând în considerare şi feedback-ul furnizat de utilizatori în procesul de utilizare efectivă a sistemului. Astfel, activitățile principale derulate în cadrul proiectului „Implementarea nevoilor imediate de dezvoltare şi mentenanţă pentru SMIS-CSNR” au constat în îmbunătățirea aplicației SMIS-CSNR cu privire la funcționalitățile și rapoartele generate de sistem, astfel încât modificările aduse sistemului informatic au vizat dezvoltarea de câmpuri, funcții sau module, dar și modificarea rapoartelor existente sau crearea de noi rapoarte.

Aceste modificări au venit în completarea funcționalităților existente ale SMIS-CSNR, permițând: înregistrarea valorii absolute a cheltuielilor publice incluse în cererile de rambursare, pentru proiectele care nu respectă procentul contribuției publice stabilit prin contractul de finanţare (în special în cazul ajutorului de stat); autorizarea cererilor de rambursare direct în sistem, inclusiv autorizarea parţială; realizarea legăturii dintre plăţi şi cererile de rambursare, prin adăugarea informaţiilor referitoare la cererea de rambursare la nivelul ordinului de plată; reflectarea sumelor diminuate din CR în urma efectuării verificării administrative a acestora, a celor reprezentând pre-finanțarea plătită beneficiarilor, inclusiv a celei aferente ajutorului de stat, dar și a recuperării acesteia, în toate cazurile în care această operațiune a fost/ este necesară și a sumelor reprezentând penalitățile aferente debitelor nerestituite în timp util de către beneficiari; extinderea posibilităţii de a suspenda cheltuieli, inclusiv la nivel de cerere de rambursare; etc. Însă, îmbunătățirea majoră adusă sistemului informatic a constat în implementarea unui algoritm de calcul, care să permită generarea la zi, în mod automat, a Declarațiilor de Cheltuieli ale AM către ACP, precum și a anexelor acestora și, în mod similar, generarea la zi a Aplicațiilor de Plată ale ACP către CE, pentru fiecare program operațional în parte.

Utilizând baza de date a SMIS în timp real, instrumentul adițional de raportare Art4SMIS, pus la dispoziția utilizatorilor de către MFE, a jucat un rol important în ceea ce privește utilizarea datelor din sistem, prin intermediul numeroaselor și variatelor rapoarte predefinite, dar și prin posibilitatea adaptării acestora la nevoile de raportare specifice autorităților de management și organismelor intermediare. Totodată, pe parcursul perioadei de programare, cu ajutorul ART4SMIS au fost verificate Declaraţiile de Cheltuieli transmise de către autorităţile de management către Autoritatea de Certificare şi Plată, dar și a Aplicațiilor de Plată ale ACP către Comisia Europeană, pornind de la cheltuielile cuprinse în cererile de rambursare ale beneficiarilor.

Însă, orice dezvoltare a unui sistem informatic, oricât de complexă ar fi aceasta, nu ar putea produce rezultatele scontate, în lipsa unui personal instruit, capabil să opereze sistemul informatic în mod corespunzător. Astfel, contractul „Dezvoltarea unei comunități eficiente și profesioniste de utilizatori SMIS-CSNR” a avut ca principal obiectiv furnizarea cunoștințelor adecvate actorilor relevanți din cadrul instituțiilor românești, implicate în managementul instrumentelor structurale, de la nivel central și local, în vederea utilizării optime a sistemului informatic. Ca urmare, un număr de aproximativ 1600 de utilizatori din cadrul OI, AM, ACP, AA și MFE a fost instruit în utilizarea eficientă și eficace a sistemului informatic SMIS-CSNR.

Având în vedere încărcarea foarte mare cu sarcini existentă la nivelul OI-urilor și AM-urilor și totodată, necesitatea obținerii de rapoarte la zi, referitoare la situația implementării asistenței financiare nerambursabile în România, prin intermediul programelor operaționale, s-a impus, ca măsură stringentă, sprijinirea personalului care introduce efectiv date în sistemul informatic SMIS-CSNR. Acest sprijin s-a concretizat în semnarea a două contracte: „Sprijin pentru actualizarea informaţiilor în SMIS-CSNR” și “Sprijin în continuare pentru actualizarea informațiilor în SMIS-CSNR”, în cadrul cărora a fost asigurată asistență de specialitate instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale, prin intermediul personalului-suport, angajat în scopul introducerii datelor în sistem. Activitatea de introducere a datelor s-a concentrat în principal, asupra modulelor „Project Management” şi “Monitoring”, la acest nivel înregistrându-se cel mai mare volum de date cu privire la proiectele depuse, în curs de evaluare, aprobate sau contractate, cât și date aferente implementării proiectelor – cereri de rambursare şi rapoarte de progres, acestea fiind relevante managementului financiar al fiecărui program operaţional.

Totodată, în vederea asigurării pistei de audit prin intermediul sistemului informatic, dar şi a recuperării diferenţelor apărute între Aplicaţiile de Plată generate automat din SMIS şi cele trimise la CE, prin intermediul sistemul informatic SFC2007, a fost demarat un amplu proces de sprijinire atât a autorităților de management, cât și a Autorității de Audit și a Autorității de Certificare și Plată, în care a fost implicat direct personalul MFE.

Astfel, asistența oferită a vizat două paliere: pe de o parte, instruire dedicată de tipul „on-the-job training” a personalului din cadrul AM-urilor şi OI-urilor cu privire la explicarea algoritmului de calcul al Declaraţiilor de Cheltuieli din SMIS şi a implicaţiilor introducerii defectuoase în SMIS a cheltuielilor, controalelor, debitelor recuperate, suspendărilor, plăţilor şi a altor elemente, asupra modalităţii de reflectare a acestora în cadrul diferitelor anexe ale Declaraţiilor de Cheltuieli. Pe de altă parte, a fost mobilizat personal din cadrul DG CSAT şi al Unităţilor de Coordonare, menit să sprijine, într-un ritm susţinut, activitatea de generare a Declaraţiilor de Cheltuieli din SMIS.

Ca rezultat al tuturor acţiunilor întreprinse, decalajul existent a fost integral recuperat de către autoritățile de management, ajungând să genereze, la zi, Declaraţii de Cheltuieli, automat din sistemul informatic SMIS-CSNR. În prezent, toate AM, cât și ACP sunt implicate în verificarea declarației de cheltuieli, respectiv a aplicației de plată finale, ce marchează închiderea perioadei de programare 2007-2013.

Pe tot parcursul perioadei de implementare, personalul Serviciului Coordonare SMIS din cadrul MFE/ DG CSAT a fost implicat activ pe mai multe planuri, în ceea ce privește suportul de tip “help-desk” oferit utilizatorilor. Pe de o parte, acesta a vizat înțelegerea mesajelor de eroare generate de sistem în procesul introducerii datelor de către utilizatori, pentru depistarea cauzelor acestora, precum și îndrumarea utilizatorilor cu privire la soluțiile ce se impun, în vederea operării corecte a sistemului informatic. Pe de altă parte, asistența oferită s-a concretizat în consilierea utilizatorilor de la nivelul AM-urilor și OI-urilor, cu privire la reflectarea corectă, în sistemul informatic, a diferitelor elemente componente ale Declarației de Cheltuieli generate din SMIS, dar și în utilizarea instrumentului adițional de raportare Art4SMIS, în vederea generării Declarațiilor de Cheltuieli ale AM și a identificării și rezolvării diferențelor dintre Aplicațiile de Plată din SMIS și cele transmise de Autoritatea de Certificare și Plată către Comisia Europeană. Totodată, suportul a avut în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic, prin realizarea „in-house” a mentenanței corective, depășindu-se erorile blocante apărute pe parcursul operării SMIS-CSNR, precum și operarea corecțiilor ori de câte ori a fost necesar.

II.7.2.2 Aspecte relevante privind POS-T

Pentru a asigura utilizarea corespunzătoare a aplicației, încă de la începutul implementării Programului la nivelul AM POS-T a fost desemnat un Coordonator SMIS responsabil cu asigurarea interfeţei între direcţiile/compartimentele autorității de management şi Grupul de Lucru SMIS-CSNR respectiv ACIS, și în mod particular de:

• 
  Colectarea şi diseminarea informaţiilor necesare pentru asigurarea transpunerii necesităţilor specifice ale AM în cadrul sistemului;
  
• 
  Trainingul utilizatorilor şi colectarea şi diseminarea informaţiilor relevante privind utilizarea SMIS în cadrul AM POS-T.
  

Principalele elemente ţinând de operaţionalizarea sistemului au fost realizate pe parcursul anului 2008. Astfel, în ianuarie 2008 a fost finalizată testarea funcţionalităţilor sistemului şi a rapoartelor pe care acesta le generează în baza unor proceduri şi cazuri de testare, dezvoltate pentru fiecare modul, funcţie şi sub-funcţie din SMIS. Au fost elaborate procedurile de gestionare a drepturilor de acces în sistem şi, pe baza procedurilor de lucru ale instituţiilor utilizatoare, au fost definite toate profilurile SMIS-CSNR, reprezentând matricea permisiunilor unui utilizator pe toate funcţiile şi sub-funcţiile sistemului, în conformitate cu atribuţiile specifice ale utilizatorilor din cadrul fiecărei instituţii. De asemenea, au fost elaborate și puse la dispoziţia utilizatorilor manuale de proceduri pentru fiecare modul din sistem în parte, AM POS-T asigurând ulterior revizuirea procedurilor de lucru proprii pentru a include obligațiile specifice decurgând din utilizarea SMIS. Nu în ultimul rând, începând cu anul 2008 a fost operaționalizat și modulul help-desk al sistemului care s-a constituit într-un instrument eficient de sprijin pentru utilizatorii SMIS. Procesul de introducere a datelor în SMIS a început în luna martie 2008, imediat după punerea în funcţiune a sistemului și a continuat pe tot parcursul implementării Programului în baza procedurilor de lucru specifice.

Verificarea conformităţii sistemelor de management şi control cu prevederile regulamentelor comunitare a presupus și testarea funcționalității SMIS la finalul anului 2008, opinia Autorității de Audit în acest sens fiind favorabilă.

La nivelul AM POS-T, pe parcursul anului 2008 au fost configurate 31 de conturi de utilizatori. Introducerea datelor în sistem a fost asigurată de 26 de persoane cu funcții de execuție, iar validarea datelor s-a asigurat de 5 persoane cu funcții de conducere sau de coordonare. Două persoane din cadrul AM POS-T desemnate ca responsabili SMIS au îndrumat activitatea celorlalți utilizatori și au asigurat legătura continuă dintre AM POS-T și ACIS, cu privire la SMIS.

Pe tot parcursul anului 2009 SMIS a funcţionat la parametrii stabiliţi, toate structurile utilizatoare având acces la sistem. La sfârşitul anului 2009, ACIS a pus la dispoziţia utilizatorilor un instrument adiţional de raportare şi export de date, ce utilizează în timp real baza de date a SMIS-CSNR, permiţând realizarea flexibilă de raportări, în funcţie de nevoile specifice diferitelor structuri utilizatoare, în plus faţă de rapoartele generate de sistem.

Progrese semnificative s-au înregistrat şi sub aspectul instruirii utilizatorilor SMIS. În 2009 a demarat proiectul de formare a utilizatorilor SMIS-CSNR, până la sfârşitul anului 2009 fiind instruite 40 de persoane din cadrul AM POS-T, după cum urmează:

• 
  12 persoane pentru modulul Management de proiect;
  
• 
  18 persoane pentru modulul Monitorizare;
  
• 
  9 persoane pentru modulul Gestionarea fluxului de fonduri;
  
• 
  1 persoană pentru modulul Audit și control.
  

De asemenea și cei 2 coordonatori SMIS de la nivelul AM POS-T au beneficiat pe parcursul anului 2009 de 10 zile de instruire.

Pe parcursul anului 2009, la nivelul AM POS-T au funcționat 39 de conturi de utilizatori. Introducerea datelor în sistem a fost asigurată de 34 de persoane cu funcții de execuție, iar validarea datelor s-a asigurat de către 5 persoane cu funcții de conducere. De asemenea, au fost configurate 4 conturi de utilizatori în cadrul Departamentului de Audit Public Intern al MTI, din care 2 cu drepturi de introducere date și 2 cu drepturi de validare date. Două persoane din cadrul AM POS-T, în calitate de coordonatori SMIS, au îndrumat activitatea celorlalți utilizatori asigurând suportul tehnic intern și au păstrat legătura continuă dintre AM POS-T și ACIS, cu privire la SMIS.

Pe parcursul anului 2010 au fost înregistrate progrese semnificative în introducerea datelor istorice în SMIS, atât informații referitoare la proiecte (cereri de finanţare, proiecte aprobate şi contracte de finanţare) cât şi cele referitoare la cererile de rambursare şi declaraţiile de cheltuieli. Aceste progrese au fost impulsionate prin implementarea măsurilor cu caracter orizontal din Planul de Acţiune pentru funcţionarea în timp real a SMIS-CSNR, ce a vizat cu prioritate ajungerea la zi cu înregistrarea datelor istorice. Măsurile au inclus pe de o parte, simplificări procedurale în ceea ce priveşte introducerea datelor istorice în sistem şi, pe de altă parte, mobilizarea tuturor resurselor umane, disponibile la nivelul fiecărei structuri, cu scopul de a creşte volumul datelor înregistrate în SMIS. Pe cale de consecință, la nivelul lunii decembrie 2010 90% din cererile de finanţare POS-T erau înregistrate în sistem.

De asemenea, în cursul anului 2010, au fost puse la dispoziția utilizatorilor noi facilități de raportare (ART4SMIS) și a continuat procesul intensiv de instruire a utilizatorilor sistemului.

În cursul anului 2011, aplicaţia SMIS a fost îmbunătăţită semnificativ, fiind lansată în producţie o nouă versiune, rezultat al unui proces îndelungat de analiză, dezvoltare şi testare, necesar acomodării în sistem a specificului procedural al fiecărui program operaţional. Îmbunătăţirile aduse aplicaţiei au vizat mai multe funcţii şi module din sistem, precum şi realizarea de noi rapoarte, permiţând generarea automată a declaraţiilor de cheltuieli de la AM la ACP şi de la ACP la Comisia Europeană, conform procedurilor în vigoare.

Şi introducerea de date a înregistrat progrese semnificative, atât în ceea ce priveşte colectarea de date referitoare la proiecte (cereri de finanţare, proiecte aprobate şi contracte de finanţare) cât şi cele referitoare la cererile de rambursare. Utilizarea datelor din sistem a fost şi ea susţinută şi îmbunătăţită, prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui volum ridicat de informaţii din sistem, prin intermediul ART4SMIS, instrumentul adiţional de raportare al SMIS-CSNR, care utilizează în timp real baza de date a SMIS.

Aplicația nu a mai cunoscut dezvoltări semnificative în ultimii ani de implementare a Programului, aceasta continuând să fie utilizată conform procedurilor de lucru deja stabilite.

II.7.3 Comitetul de Monitorizare pentru POS-T 2007-2013

II.7.3.1 Organizare și funcționare

Comitetul de Monitorizare pentru POS-T (CM POS-T) s-a constituit în conformitate cu prevederile Art. 63 al Reg. (CE) nr. 1083/2006, componența sa fiind aprobată prin OMT 840/06.09.2007 cu modificările şi completările ulterioare (prin OMT 632/13.05.2008).

CM POS-T a fost constituit sub forma unei structure naţionale de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional, principala sa responsabilitate fiind adoptarea măsurilor strategice în măsură să asigure buna implementare a Programului Operațional, în conformitate cu prevederile Art. 65 şi 66 din Reg. (CE) nr.1083/2006, precum şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare propriu.

CM POS-T este alcătuit din reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale, parteneri socio-economici, ONG-uri, reprezentanţi ai mediului academic şi ai asociaţiilor profesionale cu activitate relevantă pentru sectorul specific acoperit de Programul Operațional.

Funcția de Președinte a CM POS-T a fost asigurată de Secretarul de Stat din cadrul ministerului de linie responsabil de activitatea AM, iar secretariatul acestui organism de AM POS-T, prin Direcţia Programare.

Componenţa CM POS-T a cuprins membri cu drept de decizie, observatori și invitați, selectați în așa manieră încât să asigure o marjă largă de reprezentivitate la nivelul tuturor partenerilor relevanți. Astfel, la momentul aprobării Programului, componența CM POS-T era următoarea:

a) Membri cu drept de decizie

• 
  Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Transport” (1 membru – Director General);
  
• 
  Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Rutier – Ministerul Transporturilor (1 membru);
  
• 
  Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Feroviar – Ministerul Transporturilor (1 membru);
  
• 
  Direcţia Generală Transport Naval – Ministerul Transporturilor (1 membru);
  
• 
  Direcţia Generală Aviaţie Civilă – Ministerul Transporturilor (1 membru);
  
• 
  Direcţia Politici Publice şi Strategii – Ministerul Transporturilor (1 membru);
  
• 
  Direcţia Generală Economică şi Buget – Ministerul Transporturilor (1 membru);
  
• 
  Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (1 membru);
  
• 
  Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (1 membru);
  
• 
  Direcţia Generală Evaluare Impact şi Controlul Poluării – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (1 membru);
  
• 
  Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (1 membru);
  
• 
  Asociaţia Municipiilor din România (1 membru);
  
• 
  Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (1 membru);
  
• 
  Organizaţie sindicală reprezentativă pentru sectorul de transporturi (1 membru);
  
• 
  Organizaţie patronală reprezentativă pentru sectorul de transporturi (1 membru);
  
• 
  Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri din România (1 membru);
  
• 
  Asociaţia Inginerilor Feroviari din România (1 membru);
  
• 
  Organizaţie non-guvernamentală – WWW Carpaţi (1 membru);
  

b) membri observatori

• 
  Comisia Europeană - DG Regio;
  
• 
  Universitatea Politehnică Bucureşti (1 observator);
  
• 
  Banca Europeană de Investiţii (1 observator);
  
• 
  Autoritatea de Certificare şi Plată (1 observator);
  
• 
  Consiliul Concurenţei (1 observator);
  
• 
  Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (1 observator);
  
• 
  Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu (1 observator);
  
• 
  Direcţia Cooperare Internaţională - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (1 observator);
  
• 
  Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice (1 observator);
  
• 
  Organizaţie non-guvernamentală – Terra Mileniului III (1 observator);
  
• 
  Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A (1 observator);
  
• 
  Compania Naţională de „Căi Ferate” CFR S.A. (1 observator);
  
• 
  Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A.(1 observator);
  
• 
  Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. (1 observator);
  
• 
  Asociaţia Transportatorilor Feroviari Privaţi din România (1 observator);
  
• 
  Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (1 observator);
  
• 
  Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (1 observator).
  

Reprezentantul DG Regio a avut un statut similar membrilor CM POS-T, însă fără drept de vot. În cadrul reuniunilor, reprezentanții DG REGIO au formulat constant recomandări şi observaţii pe care AM POS-T avea obligația de le lua în considerare/aplica corespunzător.

În funcţie de specificul subiectelor supuse dezbaterii, în cadrul reuniunilor CM POS-T au participat și invitaţi care deţineau expertiza necesară pentru susţinerea lor.

În cursul anului 2009, componența CM POS-T a fost modificată prin OMTI 560/27.04.2009, urmărindu-se păstrarea unui echilibru între categoriile de parteneri prezente în cadrul CM POS-T, respectiv autorităţi naţionale cu responsabilități în domeniul transporturilor, principalele companii naționale beneficiare ale investițiilor din POS-T, precum și alți parteneri economici şi sociali, cum ar fi asociații profesionale din domeniul transporturilor și organizații non-guvernamentale.

II.7.3.2 Reuniunile CM POS-T

Pe parcursul implementării POS-T, reuniunile Comitetului de Monitorizare au avut loc cu o frecvență medie de două pe an. Cu prilejul acestor reuniuni, membri Comitetului treceau în revistă stadiul fizic și financiar Programului precum și principalele probleme/acțiuni întreprinse în vederea asigurării unei implementări correspunzătoare a acestuia.

Reuniunile CM POS-T precum și principalele concluzii/decizii adoptate în cadrul acestora sunt expuse în continuare în forma tabelar.

Tabel 0 Reuniuni ale CM POS-T

Nr. crt.	Data	Locație	Concluzii/recomandări/mesaje principale	Decizii formale
1.	02.10.2007	București	N/A	Aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CM POS-T; Aprobarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie a proiectelor POS-T;
2.	23.05.2008	București	Transmiterea până în septembrie a cinci proiecte majore la Comisia Europeană şi aprobarea acestora până la sfârşitul anului 2008; Prezentarea de către AM POS-T, în cadrul următoarei reuniuni a CM POS-T, a unei situaţii care să cuprindă estimarea contractărilor şi a plăţilor la nivel de program pentru întreaga perioadă de programare, estimarea cumulată a plăţilor ce vor fi realizate din POS-T şi a obligaţiilor la împrumuturile IFI, precum şi planificarea Regulii n+2 şi n+3; Aprobarea Raportului Anual de Implementare al Programului Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013, anul de raportare 2007, sub rezerva introducerii recomandărilor şi observaţiilor formulate de către reprezentanţii CE în timpul reuniunii; Completarea Planului Multianual de Evaluare pentru POS-T cu recomandările formulate de către reprezentanţii CE;	Aprobarea Raportului Anual de Implementare sub rezerva preluării observațiilor CE;
3.	07.11.2008	București	Necesitatea realizării reformei administrative la nivelul MTI, CNADNR şi CFR în termen de 3 luni sub sancțiunea suspendării plăţilor în cadrul Programului sau transferului fondurilor POS-T către alte programe operaţionale. Intensificarea de către AM POS-T a controlului calităţii proiectelor, în special a celor majore, pentru evitarea suspendării de către CE a procesului de evaluare a acestora. Necesitatea soluționării rapide a problemelor privind implementarea proiectelor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre.	Aprobarea Planului Multianual de Evaluare pentru Programul Operaţional Sectorial ”Transport” 2007-2013, sub rezerva introducerii recomandărilor şi observaţiilor formulate de către reprezentanţii Comisiei Europene și de membrii CM POS-T în timpul reuniunii;
4.	28.05.2009	Constanța	Necesitatea asigurării unui progres mai substanţial al implementării POS-T; Un management mai activ al proiectelor de asistenţă tehnică pentru a accelera transmiterea aplicațiilor pentru obținerea finanțării; Finalizarea evaluării de conformitate până la sfârşitul lunii iunie; Creşterea capacităţii instituţionale şi a expertizei AM POS-T şi a Beneficiarilor; Îmbunătăţirea calităţii proiectelor prin implicarea timpurie a asistenţei Jaspers; Urgentarea transpunerii acquis-ului de mediu; Analiză specifică a obstacolelor care ar putea întârzia implementarea POS-T (pentru viitorul CM); Furnizarea către Comisia Europeană a unui calendar al transmiterilor proiectelor majore semnate de către Directorul General al Beneficiarului Final şi agreate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; Prioritate mare acordată pregătirii şi implementării proiectelor de pe axa prioritară TEN-T;	Minuta întâlnirii Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operational Sectorial de Transport ținut în 7 noiembrie 2008 a fost aprobată fără obiecţii; Lista indicatorilor de monitorizare şi evaluare a POS-T a fost aprobată cu menţiunea că aceștia vor fi reformulați în baza concluziilor asistenței tehnice aflate în desfășurare la momentul respectiv; Raportul Anual de Implementare a POS-T a fost aprobat sub rezerva introducerii recomandărilor/ observaţiilor formulate de reprezentaţii CE și ACIS;
5.	05.11.2009	Sibiu	Necesitatea implementării unei reforme structurale efective la nivelul beneficiarilor POS-T prin incheierea între aceștia și Autoritatea de Management a unor contracte de performanță ale căror prevederi să aibă în vedere atât angajarea răspunderii directe a beneficiarilor, cât și stimularea personalului pe criterii de performanță. Dezvoltarea unei strategii care să permită, pe de o parte, o estimarea cât mai precisă a costurilor globale pe care implementarea proiectelor POS-T le implică, iar, pe de altă parte, reducerea ponderii costurilor neeligibile, astfel încât valoarea fondurilor atrase să crească; Urgentarea lansării proiectelor aferente sectorului feroviar, astfel încât implementarea POS-T să se deruleze în mod echlibrat, pentru toate domeniile majore de interventie; Clarificarea aspectelor privind standardul de viteza de 160 km/h pe calea ferată între reprezentanții CE, BEI si AM POS-T;	Aprobarea fără obiecții a minutei precedentei reuniuni a CM POS-T;
6.	03.06.2010	Tulcea	Urgentarea lansării proiectelor din portofoliul aferent domeniului feroviar, având în vedere ciclul extins de implementare al acestor proiecte; Rezolvarea urgentă a problemelor care determină întârzieri în implementare, cum ar fi exproprierile sau contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire; Problemele referitoare la resursele materiale și expertiză trebuie tratate cu prioritate; Trebuie prezentate scenarii mai realiste și trebuie dezvoltate mecanisme corective sau de accelerare, pentru încadrarea cât mai mult posibil, în programarea inițială; Îmbunătățirea planificării multi-anuale în ceea ce privește plățile și calendarele de implementare, ca bază de discuții, în viitor, pentru relocările financiare între axe prioritare sau chiar între programe operaționale; Asumarea de către beneficiarii POS-T a responsabilității planificării și implementării proiectelor;	Minuta întâlnirii Comitetului de Monitorizare pentru POS-T din data de 5 noiembrie 2009 a fost aprobată fără obiecții; Raportul Anual de Implementare POS-T pentru anul 2009 a fost aprobat cu condiția introducerii recomandărilor/observațiilor CE și ACIS;
7.	23.11.2010	Sinaia	Necesitatea creșterii simțitoare a volumului contractărilor și plăților în anul 2011; Importanța încheierii unor contracte de performanță cu beneficiarii POS-T menite să-i responsabilizeze și să stabilizeze relația dintre aceștia și conducerea ministerului de resort;	Aprobarea criteriilor de selecție a proiectelor ex-ISPA transferate pentru finanțare în cadrul POS-T 2007-2013; Aprobarea strategiei de Asistență Tehnică a POS-T pentru 2011;
8.	25.05.2011	Timișoara	Identificarea proiectelor staționare, fără progrese evidente în implementare; Rezolvarea în timp util a legislației privind investițiile din fonduri europene pentru proiectele de modernizare a infrastructurii aeroportuare; Realocări în cadrul POS-T în cazul proiectelor a căror implementare este incertă; Urgentarea standardizării documentațiilor de atribuire; Întărirea capacității administrative a beneficiarilor POS-T;	Aprobarea minutei întâlnirii anterioare; Aprobarea Raportului Anual de Implementare pentru anul 2010, cu includerea observațiilor ACIS; Aprobarea (prin procedură scrisă) a realocării sumei de 22 milioane euro de la DMI 3.2 la DMI 3.3, realocare propusă de catre AM POS-T în cadrul reuniunii;
9.	17.11.2011	Poiana Brașov	Întărirea capacității administrative pentru monitorizarea implementării și managementului de contract pentru a putea depăși problemele în procesul achizițiilor publice; Întarirea capacității beneficiarilor POS-T, precum și a Autorității de Management prin utilizarea expertizei tehnice externe;	Aprobarea minutei întâlnirii anterioare; Aprobarea listei revizuite a indicatorilor POS-T; Aprobarea Planului de Evaluare al POS-T 2012; Aprobarea principiilor pe baza cărora urmau să se efectueze realocările între axe/DMI-uri; Aprobarea (prin procedură scrisă) a modificărilor propuse la nivelul Programului Operațional;
10.	23.05.2012	Timișoara	Necesitatea accelerării ritmului implementării fizice și a plăților, pentru a înregistra progrese și în raport cu cel mai important indicator de monitorizare, respectiv plăți rambursate de CE; Necesitatea elaborării unor prognoze financiare mai realiste; Îmbunătățirea activității de monitorizare; Utilizarea procesului sistematic de colectare de date la nivelul AM POS-T ca instrument de management efectiv al Programului Operațional;	Aprobarea minutei CM anterior; Aprobarea Raportului Anual de Implementare 2011;
11.	25.10.2012	Sibiu	Îngrijorare pentru situația de ansamblu a programului operațional, atât din perspectiva progreselor în implementare cât și a neregulilor sistemice detecate; Necesitatea re-verificării și modificării sistemului de management și control pentru a adresa deficiențele identificate; Necesitatea elaborării unui instrument de monitorizare și management care să permită evaluarea realistă a stadiului fiecărui proiect și prognoze/proiecții de implementare solide; Necesitatea înregistrării unor progrese reale în întărirea capacității administrative la nivelul actorilor relevanți din sistem, rezultatele înregistrate până în prezent fiind nesatisfăcătoare, deși AM a avut în permanență la dispoziție asistența tehnică din prioritatea/DMI-ul dedicate.	Aprobarea minutei reniunii anterioare a CM POS-T;
12.	30.05.2013	Constanța	Indicatorii și obiectivele Programului continuă să fie foarte departe de a fi îndeplinite; Comisia intenționează să modifice regula „n+2” în „n+3” pentru întreaga perioadă de implmentare a Programului; La nivelul AM POS-T este necesară o evaluare realistă și onestă a șanselor de implementare a Programului și acțiuni în consecință; Este necesară concentrarea pe proiectele deja aprobate, propunerea unui număr mare de proiecte noi amplificând riscurile în implementare; supracontractarea trebuie menținută în limitele legale;	Aprobarea minutei reniunii anterioare a CM POS-T; Aprobarea Raportului Anual de Implementare pentru anul 2012; Aprobarea extinderii domeniului de eligibilitate al AP1 pentru a include proiectele de metrou; Realocări între DMI-urile aferente Axei Prioritare 2; Deschiderea unui nou apel de proiecte pentru infrastructura aeroportuară (Iași, Oradea, Craiova); Aprobarea revizuirii proiectelor de investiții în infrastructura aeroportuară pentru care a fost încheiat contract de finanțare;
13.	15.11.2013	Oradea	Eforturile care au condus la ridicarea pre-supendării trebuie dublate printr-o monitorizare și îmbunătățire continuă a sistemului de management și control; Au fost apreciate măsurile luate pentru a corecta unele deficiențe în raport cu managementul de contract și pregătirea proiectelor dar trebuie, în continuare, asigurată îmbunătățirea capacității administrative la nivelul principalilor beneficiari; Necesitatea analizei obiective a riscului de neutilizare a fondurilor pentru POS-T și transmiterea către CE de propuneri de etapizare a proiectelor, propuneri de realocare între programe și propuneri de realocare în interiorul programului, astfel încât să se diminueze sumele dezangajate și impactul pe bugetul naţional	Aprobarea minutei reuniunii anterioare a CM POS-T; Distribuirea pe DMI-uri a sumei dezangajate automat dibn alocarea anului 2009 (procedură scrisă); Diminuarea alocării FEDR aferentă POS-T pentru redistribuirea către POR (procedură scrisă);
14.	05.06.2014	Tulcea	Programul se apropie de faza finală de eligibilitate și trebuie deja demarată pregătirea închiderii acestuia; Progresul fizic continuă să se situeze departe în raport cu indicatorii prognozați; CE solicită o analiză realistă a proiectelor ce urmează a fi fazate;	Aprobarea minutei reniunii anterioare a CM POS-T; Aprobarea Raportului Anual de Implementare pentru anul 2013; Modificarea arirei de eligibilitate a AP 1, DMI 1.1. Relocări de sume între Axe Prioritare/DMI-uri; Aprobarea unei propuneri de modificare a POS-T/DCI;
15.	12.11.2014	Craiova	Necesitatea accelerării ritmului de implementare pentru a atinge țintele stabilite pentru anul 2015; Trebuie urmărită îndeplinirea obiectivelor Programului mai degrabă decât simpla cheltuire a fondurilor alocate; Rezolvarea punctelor legate de fazarea proiectelor și trimiterea unei liste cu proiectele care vor fi fazate; Necesitatea unei mai mari orientări către lecțiile învățate și aplicarea acestora; O monitorizare mai eficientă a proiectelor cu probleme; Necesitatea dezvoltării unui plan de acțiune mai detaliat privind elaborarea Master Plan-ului General de Transport.	Aprobarea minutei reuniunii anterioare a CM POS-T;
16.	17- 18.06.2015	Sinaia	Ritmul transmiterii cererilor de rambursare a scăzut mult în raport cu prognoza; CE consideră îngrijorătoare valoarea foarte mare a sumei necesare pentru etapa a doua a proiectelor fazate (aprox. 3 miliarde de euro); Pe măsură ce se clarifică aspectele tehnice ale procesului de fazare, se pot transmite aplicații către CE pentru proiectele majore aflate în listă; Sunt necesare măsuri de accelerare a implementării proiectelor;	Aprobarea minutei reuniunii anterioare a CM POS-T; Aprobarea Raportului Anual de Implementare pentru anul 2014;
17.	20.11.2015	Sibiu	Rezultatele actuale nu au atins nici previziunile de la începutul perioadei de programare şi nici aşteptările create de modificarea POS-T din 2013; Este de sperat ca lecțiile învățate în perioada 2007 – 2013 să pună bazele unei mai bune performanțe în cadrul următorului ciclu financiar (2014 – 2020);	Aprobarea minutei reuniunii anterioare a CM POS-T;

Pe parcursul întregii perioade 2007 – 2015, prin dezbaterile purtate și deciziile (formale și informale) adopatate cu aceste prilejuri, reuniunile CM POS-T s-au constituit într-un catalizator pentru acțiunile instituțiilor implicate în implementarea Programului. Astfel, fiecare întâlnire a CM POS-T a fost punctată de recomandări concrete/planuri de acțiune vizând soluționarea problemelor aduse în discuție.

Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că reuniunile respective au căpătat, în practica curentă, forma unor dezbateri bilaterale România/CE în care partea comunitară era informată cu privire la progresele programului și problemele întâmpinate și formula recomandări în sensul stabilirii priorităților și acțiunilor necesar a fi întreprinse în acest scop. De asemenea, în toată această perioadă, Comitetul de Monitorizare nu a avut inițiative autonome (altele decât cele supuse aprobării de AM POS-T) rolul practic al acestuia în managementul propriu-zis al Programului fiind, în mare măsură, unul formal.

II.7.4. Evaluarea POS-T

Scopul principal al evaluărilor Programelor Operaționale îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii, eficacităţii şi consecvenţei asistenţei acordată de Fonduri, precum şi a strategiei şi implementării acestora.

Potrivit prevederilor Regulamentului General nr. 1083/2006, fiecărui Stat Membru i-a revenit responsabilitatea efectării unei evaluări ex-ante având ca scop optimizarea alocării resurselor financiare în cadrul unui program operaţional şi îmbunătăţirea calităţii procesului de programare.

De asemenea, pe parcursul implementării Programelor, Statele Membre au avut obligația de a efectua evaluări interimare ale programelor, acestea fiind recomandate îndeosebi în cazurile în care rezultatele obținute pe parcursul implementării nu concordau cu obiectivele stabilite inițial sau în situația în care surveneau modificări ale acestora.

Responsabilitatea realizării evaluării ex-post a revenit Comisiei Europene, aceasta având ca scop analizarea gradului de utilizare a resurselor, eficacitatea şi eficienţa programării, precum şi impactul socio-economic al asistenței nerambursabile.

II.7.4.1.Evaluarea ex-ante

Evaluarea ex-ante pentru Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013 a fost realizată în perioada august 2006 – ianuarie 2007 în cadrul unui proiect cu finanțare asigurată prin programul PHARE. Evaluarea s-a bazat pe o versiune preliminară a POS-T, în cadrul acesteia fiind abordate următoarele aspecte principale:

1. 
   Relevanţa Programului în relaţie cu nevoile şi priorităţile descrise în documentele strategice aprobate la nivel naţional şi al Uniunii Europene;
   
2. 
   Eficacitatea Programului, respectiv capacitatea de atingere a obiectivelor generale şi specifice stabilite în orizontul de timp respectiv;
   
3. 
   Eficienţa alocării resurselor în raport cu rezultatele urmărite;
   
4. 
   Consistenţa Programului, respectiv măsura în care obiectivele propuse decurgeau în mod logic din concluziile analizei socio-economice;
   
5. 
   Coerența Programului, respectiv măsura în care obiectivele acestuia erau ancorate în mod corespunzător în obiectivele şi intervenţiile politicilor regionale, naţionale şi comunitare;
   
6. 
   Utilitatea Programului, decurgând din raportarea efectelor prevăzute ale acestuia în contextul nevoilor sociale, de mediu şi economice;
   
7. 
   Durabilitatea Programului respectiv măsura în care efectele obţinute erau prevăzute a se menține după finalizarea programului fără a fi necesară suplimentarea finanţării publice;
   
8. 
   Managementul şi aranjamentele privind monitorizarea, respectiv analiza modului în care poate fi influențată îndeplinirea obiectivelor programului şi a modului în care, prin acțiuni specifice se poate ajunge la la rezultate pozitive.
   

Principalele concluzii ale exercițiului de evaluare ex-ante sunt prezentate, pe scurt, în continuare:

• 
  POS-T este coerent în raport cu documentele strategice de referință la nivel național și european;
  
• 
  Lipsa unui cadru strategic general la nivel național pentru planificarea investițiilor în domeniul infrastructurii de transport a reprezentat, însă, un impediment major pentru faza de programare;
  
• 
  Condiția prezentă a infrastructurii de transport din România reclamă investiții majore astfel încât să nu mai constituie un obstacol pentru coeziunea socială şi dezvoltarea economică;
  
• 
  Resursele disponibile (aflate mult sub nivelul necesarului de investiții în sector) au fost distribuite astfel încât să se asigure un echilibru atent între prioritățile şi domeniile majore de intervenţie ale Programului;
  
• 
  Capacitatea instituţională a Autorităţii de Management şi a principaleilor beneficiari a fost considerată insuficientă pentru a garanta succesul implementării întregului POS-T în raport cu orizontul de timp planificat. Astfel, având în vedere impactul potențial al problemei deficitului de capacitate (evidențiat inclusiv de experiența acumulată în implementarea Programului ISPA), evaluatorii au recomandat adresarea cu prioritate a acesteia;
  
• 
  Asigurarea durabilității investiţiilor finanțate în cadrul POS-T presupune garantarea disponibilității sumelor necesare pentru întreţinerea de rutină şi regulată a acestora. Se recomanda, astfel, stabilirea unor mecanisme corespunzătoare pentru asigurarea de fonduri suficiente pentru lucrările viitoare de întreţinere a proiectelor de infrastructură de transport.
  

II.7.4.2 Evaluările intermediare ale POS-T

Având în vedere obligațiile legale ce revin Statului Membru în sensul asigurării evaluărilor interimare ale programelor operaționale, în cursul anului 2007 la nivelul AM POS-T a fost constituită o structură dedicată în acest sens (Compartimentul Evaluare și Comunicare) și a fost inițiat procesul de elaborare a Planului Multianual de Evaluare pentru POS-T, document ce cuprinde strategia precum și activităţile şi tipurile de evaluare propuse pentru perioada de implementare 2007-2013.

Planul Multianual de Evaluare a fost finalizat în cursul anului 2008, şi prezentat CM POS-T cu prilejul reuniunii din data de 23.05.2008. După integrarea tuturor observațiilor primite cu această ocazie, Planul Multianual de Evaluare a fost prezentat din nou în cadrul reuniunii CM POS-T din data 7 noiembrie 2008, fiind aprobat cu observații. Varianta finală a documentului a fost transmisă membrilor CM  în data de 5 decembrie 2008.

În baza planului multianual aprobat, AM POS-T a întocmit proiectul Planului Anual de Evaluare pentru anul 2009 al POS-T acesta fiind supus analizei membrilor Comitetului de Coordonare a evaluării, precum și a membrilor CM POS-T și aprobat în data de 13 martie 2009 prin procedură scrisă.

Conform planificării aprobate, a fost demarată procedura de atribuire pentru o primă evaluare intermediară a POS-T având ca scop sprijinirea procesului de management, prin prezentarea unor opinii privind progresul realizat în implementare, atingerea obiectivelor programului şi propunerea unor măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de gestionare şi implementare a acestuia. De asemenea, prtintre obiectivele acestui prim proiect se regăsea și sprijinul pentru elaborarea contribuției AM POS-T la Raportul strategic național realizat în anul 2009 conform prevederilor art. 29 din Regulamentul Consiliului (CE) nr 1083/2009, precum și transferul de expertiză către personalul AM POS-T responsabil cu evaluarea de program. Procedura de achiziţie publică a fost demarată prin publicarea în data de 14 martie 2009 în SEAP şi ulterior și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a anunțului de participare și a documentaţiei de atribuire. Contractul de achiziţie publică a fost semnat în data de 20 august 2009, activităţile în cadrul proiectului începând în 25 august 2009.

Implementarea contractului s-a dovedit, însă, dificilă ca urmare a performanței necorespunzătoare a echipei de consultanță, termenul de transmitere al principalului livrabil (raportul de evaluare propriu-zis) fiind amânat în repetate rânduri. Astfel, dacă conform planificării inițiale, raportul de evaluare ar fi trebit transmis până la finalul anului 2009, în fapt prima versiune (considerată necorespunzătoare din punct de vedere calitativ) a fost remisă AM POS-T de-abia în luna aprilie 2010. După transmiterea unei a doua versiuni (luna august 2010) care a fost, de asemenea, considerată necorespunzătoare, Consultantul nu a revenit cu un raport revizuit, rezultatul final al acestui prim exercițiu de evaluare fiind un eșec.

La momentul întocmirii Planului Multianual de Evaluare POS-T, pentru anul 2010 era prevăzută realizarea unei alte evaluări operaționale a întregului program, care propunea următoarele teme principale:

• 
  Evaluarea progresului în implementarea Programului;
  
• 
  Evaluarea programului de monitorizare a mediului;
  
• 
  Eficacitatea activităților de informare și publicitate în comparație cu necesitățile grupurilor țintă;
  
• 
  Eficiența implementării proiectelor;
  
• 
  Eficiența sistemului de implementare a POS-T.
  

Stadiul incipient de implementare al Programului ca și faptul că primul exercițiu de evaluare intermediară nu produsese rezultatele scontate a făcut, însă, inoportună demararea acestui proces în orizontul de timp inițial prevăzut, membrii CM POS-T fiind informați în consecință cu prilejul reuniunii din data de 03.06.2010.

Pe parcursul anului 2011, activitățile compartimentului dedicat din AM POS-T au vizat în principal pregătirea proiectului privind asigurarea evaluării intermediare a Programului în perioada 2007 – 2011 precum și întocmirea Planului Anual de Evaluare pentru anul 2012. Acest document a fost supus consultării Comitetului de Coordonare al POS-T în data de 19 octombrie și apoi prezentat în cadrul Comitetului de Monitorizare a POS-T din data de 17 noiembrie 2011, fiind aprobat sub rezerva preluării observațiilor formulate cu prilejul respectiv de Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul ACIS.

Contractul de servicii vizând furnizarea de „Asistență tehnică pentru evaluarea intermediară a POS Transport 2007-2013, pentru perioada 2007-2011” a fost atribuit de-abia în data de 26.08.2013, Raportul Final de Evaluare fiind furnizat în data de 09.05.2014, la aproximativ 2 ani și jumătate distanță față de limita în timp a evaluării stabilite inițial (31.12.2011). În acest context, raportul s-a concentrat îndeosebi asupra îmbunătățirii performanței operaționale a POS-T la sfârșitul perioadei de eligibilitate pentru a asigura atingerea obiectivelor programului și utilizarea anvelopei financiare disponibile.

Principalele concluzii și recomandări cu caracter operațional ale exercițiului de evaluare intermediară sunt expuse, în continuare, după cum urmează:

• 
  Sunt necesare măsuri active pentru maximizarea nivelului de absorbție a fondurilor alocate Programului prin promovarea de proiecte „de rezervă”;
  
• 
  Managementul anvelopei financiare a Programului ar trebui să se bazeze pe estimări și prognoze realiste construite pe baza analizei mai multor scenarii de implementare (un instrument de analiză în acest sens a fost dezvoltat de echipa de evaluare);
  

Un alt set de recomandări a privit eliminarea disfuncționalităților care au afectat implementarea POS-T în următoarea perioadă de programare prin măsuri ce vizează în principal întărirea capacității administrative la nivelul principalilor beneficiari din cadrul Programului.
II.7.4.3 Alte exerciții de evaluare strategică relevante pentru POS-T

Având în vedere rolul său de asistență metodologică, monitorizare și coordonare generală a implementării programelor operaționale din cadrul obiectivului Convergență, la nivelul ACIS/MFE a fost constituită o Unitate Centrală de Evaluare având ca principale funcții coordonarea evaluării instrumentelor structurale în România, inclusiv dezvoltarea capacităţii de evaluare și asigurarea evaluării Cadrului Național Strategic de Referință.

Astfel, pe parcursul perioadei de programare 2007 – 2013, la nivelul ACIS/MFE s-au desfăşurat evaluări externe cu caracter orizontal, în scopul îmbunătăţirii capacităţii naţionale de absorbţie şi a implementării generale a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013.
Cele mai relevante astfel exerciții de evaluare orizontală din perspectiva Programului Operațional Sectorial Transporturi sunt enumerate în continuare, după cum urmează:

1. 
   Raportul „Examinarea investiţiilor în infrastructura de transport şi mediu” (finalizat în luna aprilie 2011) având ca obiectiv furnizarea unei examinări orizontale a proiectelor de investiţii în infrastructura de transport şi mediu pentru a genera informaţii cu caracter evaluativ necesare realizării sintezei evaluărilor intermediare. Raportul a generat următoarele concluzii pentru POS-T:
   

• 
  Criza afectează finanţarea disponibilă, declanşând nevoia de reformă a sectorului pentru a răspunde condiţionalităţilor externe;
  
• 
  Obstacolele interne ale implementării sunt fluctuaţiile de personal, schimbările de management şi organizaţionale şi aversiunea faţă de risc;
  
• 
  Obstacolele externe constau în problemele recurente precum exproprierea terenurilor, contestaţiile la licitaţii, cererile de despăgubire şi greşelile de proiectare.
  

2. 
   “Prognozarea absorbţiei şi evaluarea opţiunilor de realocare a fondurilor în cadrul CSNR 2007-2013” (perioada de implementare decembrie 2011 – iulie 2012);
   

Acest proiect a avut ca obiectiv principal realizarea unei analize privind parcursul financiar optim pe care ar trebui să îl urmeze instrumentele structurale pentru a maximiza gradul de absorbţie până în 2015 şi pentru a evita sau diminua dezangajarea automată a fondurilor. Raportul de evaluare a fost supus spre dezbatere Autorităților de Management și diseminat miniștrilor responsabili de implementarea Programelor Operaționale.

De asemenea, în toată această perioadă, ACIS/MFE a furnizat AM POS-T sprijin metodologic în domeniul evaluării precum și servicii de formare profesională pentru personalul implicat.

II.7.4.4. Evaluarea impactului Politicii de Coeziune în România

Analiza impactului politicii de coeziune a UE în ţările vizate de această politică a necesitat dezvoltarea unor instrumente macroeconomice care să exploreze procesul de coeziune prin includerea schimbărilor structurale determinate de liberalizarea comerţului, fluxurile crescute de investiții străine directe, evoluţia tehnologică rapidă şi programele cu finanţare din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii şi a capitalului uman.

Modelul HERMIN, creat în 1982 de către dr. John Bradley de la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale - Economic and Social Research Institute (ESRI), din Irlanda serveşte la analiza impactului politicii de coeziune a UE, în ţările eligibile pentru aplicarea politicii de coeziune, incluzând şi România. Acest model macroeconometric keynesian cu ecuaţii multiple a fost aplicat de către Comisia Europeană începând cu anii '90.

În România acest model este funcţional sub denumirea HEROM, fiind utilizat în procesele de analiză a impactului instrumentelor structurale asupra unor indicatori macroeconomici ai României, cu sprijinul Comisiei Naționale de Prognoză.

Astfel, la începutul anului 2016, prin modelul HEROM, a fost estimat impactul acestor fonduri europene, pentru perioada 2009 – 2015. În acest sens, au fost rulate două scenarii, considerate scenarii „standard” în studiile de impact : scenariul „cu fonduri” - în care sunt incluse instrumentele structurale accesate şi scenariul „fără fonduri” – în care fondurile europene nu sunt luate în considerare. Din compararea celor două scenarii a rezultat o estimare a consecinţelor macroeconomice ale instrumentelor structurale în România.

Analizele realizate cu ajutorul modelului HEROM scot în evidenţă impactul semnificativ al fondurilor structurale și de coeziune.

În mod concret datele rezultate din evaluare arată următoarele:

• 
  Dacă în perioada 2013-2014 nu s-ar fi absorbit peste 6 miliarde euro, România nu ar fi înregistrat creştere economică;
  

• 
  Efectul net al utilizării fondurilor europene, în decursul perioadei 2008-2015 este pozitiv, astfel că produsul intern brut real, cumulat la finele acestui interval, este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa acestor fonduri;
  
• 
  Volumul total al consumului privat depăşeşte cu 19% nivelul său estimat, corespunzător ipotezei în care nu ar fi fost implementate fonduri europene;
  
• 
  Creşterea cumulată suplimentară a investiţiilor, determinată de finanţarea europeană, a atins un nivel maxim de 25,6% în 2014;
  
• 
  Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite şi de evoluţia ratei şomajului, care este, la sfârşitul anului 2015, cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri;
  
• 
  Efectul asupra ocupării este estimat printr-o majorare de 3,8%, la finele lui 2015;
  
• 
  S-a înregistrat o creştere semnificativă (25,4%, cumulat 2008-2015) a nivelului remuneraţiei medii pe salariat, comparativ cu situaţia, simulată, a neimplementării fondurilor europene;
  
• 
  Volumul exporturilor de bunuri şi servicii a ajuns, cumulat, până la cu 3% mai mare fată de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii cu 14,4% mai mari ca urmare a necesarului pentru a acoperi cererea suplimentară;
  
• 
  În ceea ce priveşte productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare, aceasta este cu 3,1% mai mare decât ar fi fost în lipsa fondurilor UE;
  
• 
  Distribuţia pe sectoare a efectului net al fondurilor europene asupra productivităţii muncii reflectă o influenţă semnificativă în sectorul serviciilor de piaţă, unde valoarea acestui indicator este cu 2,3% mai ridicată decât în scenariul ce exclude fondurile europene implementate.
  

Reprezentarea grafică a celor mai importante efecte ale Politicii de Coeziune la nivelul economiei românești se regăsește în continuare.

Figură 0 Principalele efecte ale Politicii de coeziune asupra economiei românești