RELAȚII EXTERNE CAPITOLUL 12 ACORDURI INTERNAŢIONALE Articolul 89 eliminat
Articolul 90 Acorduri internaţionale
(1) În cazul în care se intenționează deschiderea negocierilor privind încheierea, reînnoirea sau modificarea unui acord internațional, comisia competentă poate decide să redacteze un raport sau să monitorizeze în alt fel procedura și să informeze Conferința președinților de comisie cu privire la respectiva decizie. Atunci când este cazul, poate fi solicitat avizul altor comisii, în conformitate cu articolul 49 alineatul (1). După caz, se aplică articolul 188 alineatul (2), articolul 50 sau articolul 51.
Președinții și raportorii comisiei competente și ai comisiilor asociate adoptă împreună măsuri adecvate pentru a garanta că Parlamentului i se furnizează imediat și în mod regulat informații complete, în mod confidențial, dacă este necesar, în toate stadiile de negociere și încheiere a acordurilor internaționale, inclusiv proiectele și textele adoptate definitiv ale directivelor de negociere, precum și informațiile menționate la alineatul (3),
– de către Comisie, în conformitate cu obligațiile acesteia în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și cu angajamentele sale în temeiul Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, și
– de către Consiliu, în conformitate cu obligațiile acestuia în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
(2) La propunerea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puţin 40 de deputaţi, Parlamentul poate solicita Consiliului să nu autorizeze deschiderea negocierilor înainte ca Parlamentul să se pronunţe, pe baza unui raport al comisiei competente, asupra mandatului de negociere.
(3) În momentul în care se intenţionează deschiderea negocierilor, comisia competentă solicită Comisiei informaţii cu privire la temeiul juridic avut în vedere pentru încheierea acordului internaţional de tipul prevăzut la alineatul (1). Comisia competentă verifică, în conformitate cu articolul 37, temeiul juridic ales. În cazul în care Comisia nu precizează niciun temei juridic sau dacă validitatea temeiului este pusă la îndoială, se aplică dispoziţiile articolului 37.
(4) În orice moment al negocierilor, pe baza unui raport al comisiei competente şi după examinarea oricărei propuneri relevante depuse în conformitate cu articolul 121, Parlamentul poate adopta recomandări, solicitând ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea acordului internaţional examinat.
(5) La încheierea negocierilor, dar înainte de semnarea oricărui acord, proiectul de acord se prezintă Parlamentului pentru aprobare. Pentru procedura de aprobare se aplică articolul 81.
(6) Înainte de votul privind aprobarea, comisia competentă, un grup politic sau cel puțin o zecime dintre deputați pot propune ca Parlamentul să solicite avizul Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea acordului internațional cu tratatele. Dacă Parlamentul aprobă propunerea, votul privind aprobarea se amână până la emiterea avizului Curții.
(7) Parlamentul îşi dă avizul sau aprobarea cu privire la încheierea, reînnoirea sau modificarea unui acord internaţional sau a unui protocol financiar încheiat de Uniunea Europeană, pronunţându-se prin vot unic cu majoritatea voturilor exprimate. Nu sunt admisibile amendamente la textul acordului sau protocolului.
(8) În cazul în care avizul Parlamentului este negativ, Preşedintele solicită Consiliului să nu încheie acordul.
(9) În cazul în care Parlamentul nu îşi dă aprobarea cu privire la un acord internaţional, Preşedintele informează Consiliul că acordul în cauză nu poate fi încheiat.
Articolul 91 Proceduri întemeiate pe articolul 218 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în caz de aplicare provizorie sau de suspendare a acordurilor internaţionale sau de stabilire a poziţiei Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord internaţional
În cazul în care Comisia, în conformitate cu obligațiile ce îi revin în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și în temeiul Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, informează Parlamentul și Consiliul cu privire la intenția sa de a propune aplicarea provizorie sau suspendarea unui acord internațional, se face o declarație și se organizează o dezbatere în plen. Parlamentul poate formula recomandări în conformitate cu articolul 90 sau cu articolul 97.
Se aplică aceeași procedură atunci când Comisia informează Parlamentul cu privire la o propunere referitoare la pozițiile ce urmează a fi adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord internațional.
CAPITOLUL 13 REPREZENTAREA EXTERNĂ A UNIUNII ŞI POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ Articolul 92 eliminat
Articolul 93
(1) În cazul în care Consiliul are intenţia de a numi un reprezentant special în temeiul articolului 33 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Preşedintele, la cererea comisiei competente, invită Consiliul să facă o declaraţie şi să răspundă la întrebările privind mandatul, obiectivele şi celelalte aspecte pertinente ale misiunii şi rolului pe care trebuie să îl îndeplinească un reprezentant special.
(2) După numire, dar înainte de a-şi prelua funcţia, reprezentantul special poate fi invitat să facă o declaraţie în faţa comisiei competente şi să răspundă la întrebările acesteia.
(3) În termen de trei luni de la această audiere, comisia competentă poate propune, în conformitate cu articolul 121, o recomandare care se referă direct la declaraţia reprezentantului special şi la răspunsurile sale.
(4) Reprezentantul special este invitat să informeze Parlamentul la intervale regulate cu privire la executarea practică a mandatului său.
(5) Un reprezentant special numit de Consiliu cu un mandat referitor la chestiuni politice speciale poate fi invitat de către Parlament sau poate solicita să fie invitat pentru a face o declarație în fața comisiei competente.
Articolul 94 eliminat
Articolul 95 Reprezentarea internaţională
(1) În cazul numirii unui şef al unei delegaţii externe a Uniunii, candidatul poate fi invitat să se prezinte în faţa organului competent al Parlamentului pentru a face o declaraţie şi a răspunde la întrebări.
(2) În termen de trei luni de la data audierii prevăzute la alineatul (1), comisia competentă poate adopta o rezoluţie sau emite o recomandare care se referă direct la declaraţia şi răspunsurile la întrebări.
Articolul 96 Consultarea şi informarea Parlamentului în cadrul politicii externe şi de securitate comune
(1) În cazul în care Parlamentul este consultat în conformitate cu 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană, chestiunea este trimisă comisiei competente, care poate prezenta recomandări în conformitate cu articolul 97 din prezentul regulament.
(2) Comisiile în cauză fac tot posibilul pentru ca Vicepreședintele Comisiei/ Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să le furnizeze periodic și în timp util informații cu privire la evoluția și punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune a Uniunii, cu privire la costul prevăzut, de fiecare dată când se adoptă, în domeniul acestei politici, o decizie cu implicații financiare, precum și cu privire la toate celelalte aspecte financiare privind derularea acțiunilor din domeniul acestei politici. În mod excepțional, la cererea Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, o comisie poate organiza dezbateri cu ușile închise.
(3) De două ori pe an are loc o dezbatere cu privire la documentul consultativ elaborat de Vicepreședinte/Înaltul Reprezentant, în care sunt prezentate principalele aspecte și orientările fundamentale ale politicii externe și de securitate comune, inclusiv politica comună de securitate și apărare și implicațiile financiare ale acestora pentru bugetul Uniunii. Se aplică procedurile prevăzute la articolul 110.
(A se vedea de asemenea interpretarea de la articolul 121.)
(4) Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant este invitat la fiecare dezbatere în plen privind aspectele de politică externă, de securitate și de apărare.
Articolul 97 Recomandări în cadrul politicii externe şi de securitate comune
(1) După autorizarea de către Conferinţa preşedinţilor sau ca urmare a unei propuneri în sensul articolului 121, comisia competentă în domeniul politicii externe şi de securitate comune poate formula recomandări adresate Consiliului în cadrul domeniului său de competenţă.
(2) În caz de urgenţă, autorizarea prevăzută la alineatul (1) poate fi acordată de către Preşedinte, care poate autoriza şi întrunirea de urgenţă a comisiei în cauză.
(3) În cadrul procesului de adoptare a recomandărilor, care trebuie supuse la vot sub formă de text scris, nu se aplică dispoziţiile articolului 146 şi pot fi prezentate amendamente orale.
Neaplicarea articolului 146 este posibilă numai în comisie şi în caz de urgenţă. Nu se admit derogări de la dispoziţiile articolului 146 nici în reuniunile comisiei care nu sunt declarate urgente, nici în plen.
Dispoziţia de autorizare a prezentării de amendamente orale înseamnă că deputaţii nu se pot opune supunerii la vot a amendamentelor orale în comisie.
(4) Recomandările astfel formulate se înscriu pe ordinea de zi a perioadei de sesiune imediat următoare prezentării acestora. În caz de urgenţă hotărâtă de Preşedinte, recomandările se pot înscrie pe ordinea de zi a perioadei de sesiune în curs. Recomandările sunt considerate adoptate, cu excepţia cazului în care un număr de cel puţin 40 de deputaţi s-au opus, în scris, înainte de începerea perioadei de sesiune, caz în care recomandările comisiei sunt înscrise pentru dezbatere şi vot pe ordinea de zi a perioadei de sesiune menţionate. Pot depune amendamente un grup politic sau un număr de cel puţin 40 de deputaţi.
Articolul 98 Încălcarea drepturilor omului
În fiecare perioadă de sesiune, fiecare comisie competentă poate depune, fără a solicita autorizarea, o propunere de rezoluţie privind cazuri de încălcare a drepturilor omului în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 97 alineatul (4).
Dostları ilə paylaş: |