Academia româNĂ — filiala cluj-napoca
PROIECTUL DE CERCETARE V/2/F
Yüklə 324,49 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- – Străinul din perspectiva Partidului Muncitoresc Român.
- Igiena rasială în România între medicină și antropologie (1920-1945)
- PROIECTUL DE CERCETARE V/2/D
- PROIECTUL DE CERCETARE V/2/F a) Denumirea: V/2/F. Lucian Nastasă – Igiena rasială în România între medicină și antropologie (1920-1945)
- PROGRAM DE CERCETARE VI
PROIECTUL DE CERCETARE V/2/F a) Denumirea: CULTURA ŞI DINAMICA MODERNIZĂRII ÎN ROMÂNIA VEACULUI XX. CERCETARE ASUPRA PONDERII, NATURII ŞI EFECTELOR INVESTIŢIILOR SIMBOLICE b) Colectivul de cercetare : CSI dr. Lucian Nastasă-Kovács – coordonator, CSI dr. Stelian Mândruţ, C.S.II dr. Veronica Turcuş c) Termen de realizare: 2-7 ani (2011-2017) d) Stadiul actual al cunştintelor în domeniul respectiv: Nu s-ar putea spune că istoria culturală a spaţiului românesc a făcut progrese notabile în ultimele două-trei decenii, iar ceea ce s-a realizat a avut mai mult o dimensiune empirică, în principal documentară, privilegiate fiind îndeosebi domenii precum istoria literaturii, istoriografia şi, parţial, trecutul câtorva instituţii cu funcţie culturală, adeseori dintr-o perspectivă bio-bibliografică. Cu alte cuvinte, există deja un fundament istoriografic şi epistemologic, ce poate constitui de acum sursele unor ample analize în domeniu din perspectivă calitativă şi, mai ales, interdisciplinară. Pe de altă parte, la nivel mondial, în ultimele două decenii problematica istoriei/istoriilor culturale şi-a găsit un câmp de investigaţii îndeosebi din perspectivă epistemologică, examinându-se paradigmele dominante ale diverselor istorii culturale naţionale, vehiculându-se dezbaterea unor concepte, noţiuni, teorii etc. Însă din această ultimă perspectivă, istoria – ca disciplină ştiinţifică – în România n-a oferit până acum nici un program coerent şi perfect racordabil la preocupările similare de pe mapamond, cantonându-se încă în latura hagiografică a istoriei culturii naţionale. La noi, avem încă de-a face cu un stadiu rudimentar de cercetare al documentaţiei disponibile pe această temă, disparităţile fiind mai mult decât evidente, fără să se fi evidenţiat diversitatea funcţiilor istorice ale culturii şi practicilor culturale, îndeosebi pe lungă durată. De aceea, pentru moment, s-ar impune descifrarea segmentului definit ca “elite intelectuale”, principalii agenţi ai modernităţii, multifuncţionalitatea diverselor forme ale capitalului cultural etc. e) Scopul programului: în primul rând, proiectul colectivului nostru se fondează pe înţelegerea conceptului de « cultură » ca un ansamblu de reprezentări colective proprii unei societăţi, istoria culturală pe care o propunem putând să fie definită în primul rând ca istoria socială a reprezentărilor. În acest context, cercetările noastre s-ar plia pe descifrarea a trei noţiuni fundamentale convergente: dimensiunea locală a culturii naţionale ca obiect antropologic; rolul elitelor în “actul de cultură”, dintr-o perspectivă socio-culturală; aspectul deopotrivă reflexiv şi substantivat a diverselor aspecte de istorie culturală naţională. În mod concret, scopul programului de faţă vizează pentru intervalul 2011-2017 descifrarea unor tematici precum : - Transformările elitelor intelectuale şi politice româneşti în veacul XX. - Mecanisme de formare şi selecţie a elitelor intelectuale româneşti. - Schimburile culturale şi circulaţia trans-naţională a elitelor intelectuale româneşti. - Autarhie şi transferuri culturale în spaţiul românesc. - Dimensiunea religioasă a culturii române. - Istoria tipăriturilor şi a lecturii în spaţiul românesc. - Statul, instituţiile culturale şi colectivităţile locale. - Instituţiile ecleziastice şi edificarea culturii naţionale - Instituţii româneşti culturale şi de promovare a produselor intelectuale f) Material şi metode de lucru : - Studiul prosopografic al elitelor. Realizarea de studii experimentale asupra elitelor pe temeiul biografiilor colective. g) Rezultate scontate: introducerea în circuitul ştiinţific a unor date si interpretări noi ce vor completa informaţiile cunoscute până în prezent. h) Valorificarea rezultatelor: publicarea de cărţi, studii şi articole în reviste de specialitate şi de cultură generală; organizarea anuală a unui colocviu tematic. i) Colaborări în ţară : (fără finanţare) – Institutul de Istorie «A.D.Xenopol» Iaşi – Institutul de Cercetări Socio-Umane Tg. Mureş j) Colaborări în străinătate (fără finanţare) – Centre Nationale de Recherche Scientifique (Paris). Departamentul de Sociologia Culturii şi Educaţie
– Universitatea «Eötvös Loránd», Budapesta – Unviersitatea Central Europeană, Budapesta k) Bugetul solicitat pentru anul 2016 - două salarii CS I Obligaţii ştiinţifice asumate în cadrul proiectului V/2 cu subproiectele aferente: V/2/C. Veronica Turcuş – Străinul din perspectiva Partidului Muncitoresc Român. Cazul italian 2017-2018 Pentru anul 2017 – 50 p. V/2/D. Veronica Turcuş – Istorici români interbelici și contribuția lor științifică la mari opere colective de respirație europeană 2017-2019 Pentru anul 2017 – 50 p. V/2/F. Lucian Nastasă – Igiena rasială în România între medicină și antropologie (1920-1945) 2016-2018. Pentru anul 2017 – 80 p. Coordonator program C.S.I dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS PROIECTUL DE CERCETARE V/2/C a) Denumirea: Străinul din perspectiva Partidului Muncitoresc Român. Cazul italian. b) Realizarea: dr. Veronica Turcuş, C.Ş. I c) Termen de realizare: 2 ani (2017-2018). Pe parcursul anului 2017 vor fi realizate 50 p. referitoare la vexaţiunile şi torturile la care au fost supuşi cetăţenii italieni, rezidenţi în România, în imediata succesiune a instaurării regimului comunist, dovedind intoleranţa tipică regimului concentraţionar de inspiraţie sovietică faţă de ceea ce nu este uniform din punct de vedere etnic şi religios într-un stat totalitar. d) Stadiul actual al cunoştinţelor: publicaţiile anterioare prezentului proiect de cercetare nu au accesat cazurile persoanelor de cetăţenie italiană rămase în România după 30 decembrie 1947, ignorând documentele care prezentau vexaţiunile şi injoncţiunile la care erau supuse persoanele din ambianţa şi din componenţa Legaţiei Italiei la Bucureşti. Există câteva cazuri flagrante documentate arhivistic, care mărturisesc că străinul, în acest caz italianul, era asimilat adversarului, indiferent de conduita sa pozitivă sau negativă, aparatul represiv urmărind cu sagacitate purificarea ideologică a structurilor publice româneşti – cel mai flagrant caz este cel al părintelui Clemente Gatti, parţial cunoscut din sursele istoriografiei ecleziastice, asupra căruia există însă o documentaţie italiană inedită. e) Scopul programului: scopul acestei cercetări este de a evidenţia că represiunea bolşevică din România comunistă nu a atins doar cetăţenii români, ci s-a extins şi asupra cetăţenilor străini, blindaţi cu imunităţi diplomatice, existând documente inedite care mărturisesc că Gulag-ul românesc are şi o variantă pentru străini: cazurile Clemente Gatti şi Eraldo Pintori. f) Metode şi materiale de lucru: pentru anul 2017 se prevede o investigaţie de documentare bibliografico-arhivistică destinată evidenţierii tratamentului juridic şi carcerar rezervat cetăţenilor italieni în România primilor ani comunişti, refuzul aplicării normelor convenţiilor internaţionale care reglementează drepturile persoanelor reţinute şi utilizarea cazurilor de arest abuziv pentru obţinerea de avantaje politice şi economice în relaţiile bilaterale (cazul Eraldo Pintori versus Accademia di Romania). g) Rezultate scontate: pentru anul 2017 se prevede realizarea unei cercetări de 50 de pag. referitoare la şantajul autorităţilor române asupra autorităţilor italiene, prin utilizarea cazului Eraldo Pintori, pentru obţinerea clădirii Accademiei di Romania şi a altor avantaje economice. h) Valorificarea rezultatelor: o lucrare de aprox. 100 pag. la finalizarea cercetării. i) Colaborări în ţară: investigaţii la Arhivele Naţionale ale României, Arhiva CNSAS, Biblioteca Naţională a României (Bucureşti), Biblioteca Academiei Române (Bucureşti şi Cluj-Napoca), Biblioteca Centrală Universitară (Bucureşti. Iaşi şi Cluj-Napoca). j) Colaborări în străinătate: investigaţii la Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraţilor Minoriţi de la Roma, la Arhivele Centrale ale Italiei de la Roma, la Biblioteca Naţională Centrală din Roma, Biblioteca Apostolica Vaticana, Biblioteca de Istorie Modernă şi Contemporană Caetani, Biblioteca pentru Studii Meridionale G. Fortunato, Biblioteca Fundaţiei Marco Besso, din capitala Italiei, la Biblioteca Nazionale Centrale din Florenţa şi la Biblioteca Universităţii Catolice “Sacro Cuore” din Milano. k) Bugetul solicitat pentru anul 2017 - un salariu C.Ş. I - cheltuieli de deplasare şi cazare la arhive din ţară (Bucureşti) l) Alte subvenţii de cercetare: - deplasări de documentare la Roma (la Accademia di Romania, Biblioteca Nazionale Centrale, Biblioteca de Istorie Modernă şi Contemporană Caetani, Biblioteca pentru Studii Meridionale G. Fortunato, Biblioteca Fundaţiei Marco Besso şi Biblioteca Apostolica Vaticana, Arhivele Centrale ale Italiei şi Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraţilor Minoriţi de la Roma – 2 săptămâni anual) şi la Firenze (Biblioteca Nazionale Centrale – 2 săptămâni). Coordonator proiect C.S. I dr. VERONICA TURCUŞ PROIECTUL DE CERCETARE V/2/D a) Denumirea: Raporturile dintre România şi Sfântul Scaun în perioada 1944-1950: o perspectivă italiană. b) Realizarea: dr. Veronica Turcuş, C.Ş. I c) Termen de realizare: 3 ani (2017-2019). În anul 2017 se vor realiza 50 pag. (documentare şi redactare) pe baza despuierii fondurilor arhivistice italiene conservate la Arhiva Istorico-Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe italian, de la Farnesina, a celor de la Accademia Nazionale dei Lincei şi a celor, destul de puţine, existente în arhivele româneşti (mai cu seamă la Ministerul Afacerilor Externe al României şi la Arhivele Naţionale ale României). d) Stadiul actual al cunoştinţelor: la acest moment, în pofida faptului că există un interes constant, de 25 de ani, pe tema relaţiilor dintre România şi Sfântul Scaun în perioada menţionată, până la noi nimeni în istoriografia naţională nu a despuiat fondul arhivistic pe tema în cauză, fond conservat la MAE italian. Specificitatea acestei arhive rezidă în faptul că, spre deosebire de Nunţiatura Apostolică, nu se supune unor rigori disciplinare ecleziastice şi informaţia este mult mai abundentă şi mai variată, oferind puncte de vedere şi descrieri evenimenţiale mai ample şi amănunţite, care nu au fost recenzate până acum din alte surse documentare. Tangenţial, am mai publicat documente inedite pe această temă, care au surprins prin noutăţi şi estimăm că despuierea în continuare a materialului arhivistic conservat la MAE italian va oferi noi şi noi perspective edificatoare asupra unui subiect încă fierbinte în istoriografia românească. Precizăm că la acest moment Arhivele Sfântului Scaun sunt consultabile doar până în 1939, în timp ce Arhivele MAE italian sunt declasificate până în 1960, aşadar materialul documentar pe care ne bazăm cercetarea beneficiază de caracterul de inedit în proporţie covârşitoare. e) Scopul programului: cercetarea întreprinsă de noi este destinată să clarifice cât mai pertinent un subiect dificil şi sensibil din istoria României contemporane, care are repercusiuni până astăzi. În consecinţă, scopul activităţii noastre este de a prezenta cu acurateţe documentară toate fazele degenerării relaţiei bilaterale România – Sfântul Scaun, aşa cum le prezintă documentele inedite din arhivele cercetate. Reamintim că fondul documentar ce stă la baza reconstrucţiei noastre nu a fost accesat până în prezent în istoriografia naţională. f) Materiale şi metode de lucru: 1. cercetări de arhivă, mai ales în Italia, dar şi la Bucureşti, în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, pentru completarea bazei documentare pe care se sprijină în mare parte cercetarea. 2. investigaţii bibliografice care să ofere punctele de reper în vederea transpunerii şi închegării materialului documentar în manieră restitutiv-interpretativă. 3. studierea literaturii de specialitate din ţară şi din Italia. 4. despuierea presei cotidiene, hebdomadare şi mensile pe tema dată, pentru evidenţierea şi coroborarea unor detalii menţionate în documentele diplomatice şi nerecenzate până în prezent în istoriografia problemei. g) Rezultate scontate: elaborarea unei cercetări care să ofere o imagine amănunţită asupra relaţiilor culturale româno-vaticane la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi în anii imediat postbelici (1944-47) şi politice (1945, instaurarea guvernului Groza – 1950), accentul fiind pus pe balansarea negativă şi dramatică de la un raport bilateral binevoitor şi reciproc avantajos la cea mai crispată relaţie diplomatică pe care a angajat-o România bolşevică după cel de-Al Doilea Război Mondial. h) Valorificarea rezultatelor: o cercetare sintetică de aprox. 150 pag. i) Colaborări în ţară: investigaţii la Arhivele Naţionale ale României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară (Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca), Biblioteca Naţională din Bucureşti. j) Colaborări în străinătate: pentru această cercetare se va colabora cu personalul diplomatic de la Archivio-Storico Diplomatico de la Farnesina şi cu personalul de la Archivio Centrale dello Stato din Roma, unde se găseşte fondul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri al Italiei, informat la rându-i despre evenimentele din România. Se vor întreprinde investigaţii bibliografice pentru accesarea memorialisticii şi a corespondenţei edite din epocă, la Biblioteca Apostolica Vaticana, Biblioteca Naţională Centrală din Roma şi Florenţa, Biblioteca de Istorie Modernă şi Contemporană Caetani, Biblioteca Institutului Pontifical Oriental din Roma şi Biblioteca Universităţii Catolice “Sacro Cuore” din Milano. k) Bugetul solicitat pentru anul 2017 - un salariu C.Ş. I l) Alte subvenţii de cercetare: - deplasări de documentare la Roma (la Biblioteca Apostolica Vaticana, Accademia di Romania şi Biblioteca Nazionale Centrale, Biblioteca de Istorie Modernă şi Contemporană Caetani, Biblioteca Institutului Pontifical Oriental din Roma, Arhivele Centrale ale Italiei şi la Arhiva Istorico-Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe de la Roma – 2 săptămâni anual) şi la Firenze (Biblioteca Nazionale Centrale – 1 săptămână) Coordonator proiect C.S. I dr. VERONICA TURCUŞ
b) Colectivul de cercetare : dr. Lucian Nastasă-Kovács, C.S. I c) Termen de realizare: 2016-2018 (proiect demarat în anul 2016). În anul 2017 se vor realiza aprox. 80 pag. (documentare şi redactare). d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv : Actuala temă de cercetare este o continuare a celei anterioare. Studiile de până acum au dovedit faptul că se cuvine o extindere serioasă a analizei, prin implicarea serioasă a unor domenii precum antropologia, genealogia, genetica ș.a. Dacă până acum s-a pus accent pe relația dintre modernism şi aplicarea practică a eugeniei în societate, prin faptul că de pe la mijlocul sec. XIX, medici proeminenţi, biologi, cercetători în ştiinţele sociale, lideri politici şi religioşi au emis opinii şi proiecte cu expresie eugenică, menite a proteja naţiunea şi rasa de pretinse degenerări biologice, se constată cvasiabsența a tot ce ține de perspectiva antropologică. Trecerea spre extrema dreaptă în anii 1930 şi începutul anilor 1940 s-a produs nu doar printre politicienii români, ci şi printre intelectualii profesionişti, singurii care ar fi putut oferi atât de necesara justificare intelectuală, suport logistic şi prestigiu programului naţionalismului radical. Un astfel de grup a reunit pe eugeniştii români care, deşi niciodată nu s-au bucurat de o mare vizibilitate în cadrul marelui public, au avut acces şi influenţă asupra guvernamentalei « politici a populaţiei » (acesta a fost un termen oficial utilizat pe scară largă în epocă). Centrul mişcării eugenice în România interbelică a fost oraşul transilvănean Cluj. Situaţia a fost mai degrabă neobişnuită, deoarece în mod practic în toate celelalte sfere ale activităţii intelectuale, Bucureştiul a dominat restul ţării. Excepţia s-a datorat unui caz individual, dr. Iuliu Moldovan (1882-1966), liderul şcolii clujene de eugenie. Din decembrie 1918 până în aprilie 1920, Moldovan a deţinut un post echivalent pentru ministru al sănătăţii în administraţia provinciei sub Iuliu Maniu. În aceşti ani, Moldovan a creat o şcoală medicală şi un Institut de Igienă şi Igienă Socială la Cluj. Din 1920 până în 1925 a servit ca inspector general de igienă în guvernământul naţional al Transilvaniei, funcţie mai mult sau mai puţin la fel ca sub administraţia provizorie a lui Maniu. Participarea lui Moldovan la nivelele cele mai înalte ale politicii româneşti a fost mai curând nesemnificativă. În 1928-1930, în guvernul PNŢ el a fost secretar general al Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Asistenţei Sociale şi ca ministru adjunct în aceeaşi instituţie. În timpul acestor ani, el a elaborat legislaţia sănătăţii publice, ce includea idei precum angajamentul statului de « a îndepărta elementele disgenice », crearea de centre pentru consultarea în ce priveşte moştenirea biologică şi facilitarea cercetărilor eugenice. Însă aceste prevederi au fost diminuate în cadrul dezbaterilor parlamentare, iar aplicarea lor după ce Moldovan a pierdut postul guvernamental a fost chiar mai departe de planul original. Relaţiile lui cu Maniu s-au răcit, iar în 1939 el apare ca membru al Consiliului Suprem al Frontului Renaşterii Naţionale sub Carol. e) Scopul programului: A circumscrie activitatea şi ideile promovate de eugeniştii români, precum și tehnologiile eugenice ale ameliorării naţionale, 1918-1933. De asemenea se va analiza raportul dintre eugenie şi biopolitică, 1919-1945, cu tot ce ține de aplicaţiile practice ale eugeniei, de eugenia entopică, controlul minorităţilor etnice, proiectul statului biopolitic. Lucrarea noastră va aborda relaţia dintre eugenie şi reprezentările biopolitice ale naţiunii, ca formulă a unei comunităţi naţionale şi statale ideale. Cu alte cuvinte, tema se constituie într-o epistemologie a cunoaşterii eugenice mult mai extinse și în direcția aportului dinspre antropologie, genealogie și genetică, pentru că eugenia a fost privită ca o teorie biologică a ameliorării umane, împământenită aproape exclusiv în ideile de rasă şi clasă, pe când cercetarea ce o propunem abordează eugenia ca o filozofie socială şi culturală a identităţii bazată pe conceptele purificării şi întineririi atât a corpului uman, cât şi a mai largei comunităţi naţionale. Așadar, tema de față va aborda deopotrivă dezbaterile şi speculaţiile asupra naturii relaţiei dintre gândirea modernistă şi eugenie în diverse ţări europene, între 1870-1940. Este tocmai epocă în care Europa cunoaşte importante reaşezări teritoriale, transformări sociale şi naţionale, schimbări politice (democraţie, imperii, comunism, fascism, autoritarism). g) Rezultate scontate: Elaborarea de studii analitice privind igiena rasei în spațiul românesc interbelic, cu accent pe impactul antropologiei, dezvoltarea studiilor genealogice și a geneticii, ca ştiinţă a dat o nouă dimensiune biologiei. h) Valorificarea rezultatelor: participarea la programe şi congrese/conferinţe internaţionale, tot mai frecvente pe această temă, publicarea de studii preliminare şi, finalmente, un volum de sinteză de aprox. 250 pag., la care vor fi adăugate alte 200 pag. de documente inedite relative la acest subiect. i) Colaborări în tară: Arhivele Naţionale Bucureşti, Iași şi Cluj, Arhivele CNSAS, Fondul documentar al Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România (București), Arhivele Ministerului de Externe Bucureşti, Biblioteca Universitară “Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca universitară din Sibiu, Biblioteca Academiei, Bucureşti. j) Colaborări în străinătate: Arhive din Tel Aviv şi Ierusalim (Israel), Arhivele Naţionale Ungare; Arhivele Naţionale Poloneze; Arhivele Naţionale din Germania, ale Federației Ruse, ale Chinei, ale Armeniei și Marii Britanii. k) Bugetul solicitat pentru anul 2017 - un salariu pentru C.S. I - cheltuieli de deplasare la arhivele din ţară: Bucureşti, 5 săptămâni ; cheltuieli de deplasare în străinătate : Israel (2 saptămani), Ungaria (1 săptămână), Armenia (2 saptămâni), Polonia (1 saptamână), Germania (2 săptămâni).
C.S. I dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS PROGRAM DE CERCETARE VI A)Denumirea:ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ B) Coordonator: C.S.I Dr.Vaşile Puscas PROIECTUL DE CERCETARE VI/3 a) Denumirea: Reconfigurarea politicilor europene în contextul interdependențelor globale actuale b) Colectivul de cercetare: C.S.I dr.Vaşile Puscas c) Termen de realizare:2016-2017. În anul 2017 - documentare şi redactare 50 pag. studii + documente (finalizare proiect 2017 prin publicare volum studii+documente – cca 200 pag.) d) Stadiul actual al cunoştinţelor – Politicile europene implică politicile în evoluţie continuă ale continentului. Complexitatea lor este mult mai mare decât în cazul altor continente datorită unor factori specifici care includ lunga istorie a statelor naţiune, ca şi tendinţa actuală pentru unitatea politică a statelor europene. Politicile actuale ale Europei decurg din evenimentele istorice anterioare. Geografia, economia şi cultura au contribuit de asemenea la configurarea politicii actuale a Europei. Politicile europene moderne sunt dominate de Uniunea Europeană, de la căderea Cortinei de Fier şi a colapsului Blocului Estic al statelor comuniste. După terminarea Războiului Rece, UE s-a extins spre est incluzând foste ţări comuniste. Politica de coeziune (sau politica regională) a Uniunii Europene oferă un cadru pentru finanţarea unei game largi de proiecte şi investiţii, cu scopul de a încuraja creşterea economică în statele membre ale UE şi in regiunile lor. Politica este revizuită de către instituţiile UE, o dată la şapte ani. Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE. Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții. Politica de coeziune are un impact puternic în multe domenii:
În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE. Noutățile perioadei 2014-2020 sunt: – Accent mai puternic pe rezultate: ținte mai clare și măsurabile pentru un grad sporit de răspundere. – Simplificare: același set de norme pentru cinci fonduri. – Condiții: introducerea unor precondiții specifice anterior canalizării fondurilor. – Consolidarea dimensiunii urbane și combaterea excluziunii sociale: o sumă minimă din FEDR alocată pentru proiectele integrate la nivelul orașelor și din FSE pentru susținerea comunităților marginalizate. - Conexiune cu reforma economică: Comisia poate suspenda finanțarea unui stat membru care nu respectă normele economice ale UE. e) Scopul programului: elaborarea unor strategii clare, simple, dar si a unor indicatori de impact care să răspunda sistemului de conditionalitati ex-ante si ex-post, sistem elaborat de Comisia Europeana în vederea reconfigurării cadrului general de implementare a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020 f) Materiale şi metode de lucru: analiza documentelor Comisiei Europene, ghidurile pentru programele operationale, Acordul de Parteneriat. În primul rând, propunem să identificam documentele ce au stat la baza elaborarii arhitcturii intitutionale pt cadrul 2014-2020, axate pe configurarea programelor operationale. inspirate de mobilul schimbărilor interne şi internaţionale şi îndreptate spre inovări sociale, politice şi economice. Acestea vor fi verificate şi evaluate prin prisma unor analize ale instituţiilor decizionale. g) Rezultate scontate: Un set de studii şi articole care să aducă în dezbaterea actuală teme frecvent discutate mai ales în tonalitate politică referitoare la politicile europene si instrumentele de implementare ale acestora (fondurile structurale),aspecte considerate deficitare in literatura de specialitate din Romania h) Valorificarea rezultatelor: Intenţionez publicarea mai multor studii şi articole în revistele de profil, dar şi întocmirea unui volum referitor la reconfigurarea politicilor europene; realizarea unor studii de impact pentru politici europene necesare factorilor decizionali locali si europeni. i) Colaborări în ţară: Biblioteca Academiei României, Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, Biblioteca Universitară Iaşi, Biblioteca Documentara a Comisiei Europene-Bruxelles,Biblioteca si Arhiva Institutului European din Florenta. j) Colaborări în străinatate – Centrul de documentare ale Comisiei Europene din Bruxelles, Centrele Info Europa din diferite capitale ale Statelor Membre. k)Bugetul solicitat pentru anul 2017: -un salariu pentru C.S.I ; -cheltuieli deplasare la institutiile mentionate din ţară (Bucuresti şi Iaşi) şi străinătate (Bruxelles,Florenta, Berlin, Paris, Londra, Roma) l)Alte subvenţii necesare cercetării: nu Coordonator proiect: C.S.I Dr. Vasile PUŞCAŞ Yüklə 324,49 Kb. Dostları ilə paylaş:
|