Academia româNĂ institutul de studii sud-est europene. Raport de activitate pe anul 2015


Programul 2. Etnicitate şi practici socio-economice în Balcani. (2013-2015). Coordonator: Stelu Şerban



Yüklə 0,92 Mb.
səhifə4/40
tarix30.10.2017
ölçüsü0,92 Mb.
#21785
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40

Programul 2. Etnicitate şi practici socio-economice în Balcani. (2013-2015). Coordonator: Stelu Şerban



Lucrări înscrise în program:

Şerban, Stelu, Politică locală şi birocraţie în problema Dunării, sf. sec. XIX – Al doilea Război Mondial. Comparaţie România şi Bulgaria (2014-2015)

Dorondel, Ştefan, Politica şi practicile de mediu în sud estul Europei (2013-2015)

Echipa este formată din doi cercetători, anume dr. Ştefan Dorondel, care lucrează la proiectul Politica şi practicile de mediu în sud estul Europei (2013-2015) şi dr. Stelu Şerban cu proiectul Politică locală şi birocraţie. Relaţii româno-bulgare în problema Dunării între anii 1830-1908 şi 1921-1938 (2014-2015).

La sfîrşitul anului 2015 Ştefan Dorondel a încheiat lucrarea de plan pe care o va preda la termen conducerii institutului. Lucrarea va avea două capitole. Primul capitol este sub tipar, pe cînd cel de al doilea a fost deja publicat într-o revistă de circulaţie internaţională (Martor). Primul capitol se referă la abordarea teoretică a temei în care autorul discută locul şi rolul antropologiei socio-culturale în analiza fenomenelor de mediu. Acest capitol fundamentează abordarea ecologiei politice pentru spaţiul sud-est european. Al doilea capitol este unul care explorează politica şi programele politice în agricultutura din sud-estul Europei. Agricultura şi politicile agrare (incluzînd aici şi domeniul forestier şi politicile forestiere) reprezintă un spaţiu important de intersecţie între politică şi mediu. Acest al doilea capitol este în egală măsură teoretic dar foloseşte ca argumentaţie şi vignette etnografice şi istorice.

La sfârşitul anului 2015 Stelu Şerban a încheiat elaborarea lucrării, care va fi predată la termen conform protocolului administrativ, către conducerea institutului. Primul capitol abordează problema trasării graniţei pe Dunăre între 1830, prima trasare a graniţei între Ţara Românească şi Imperiul Otoman, ca urmare a încheierii războiului ruso-turc din 1828-1829 şi semnarea tratatului de la Adrianopole, şi 1908, semnarea convenţiei de delimitare prin graniţa de stat între România şi Bulgaria pe Dunăre. Este urmărită în paralel evoluţia discuţiilor privind criteriul de delimitare (de la împărţirea ostroavelor dunărene între ţările riverane în proporţii teritoriale egale, la traiectoria talvegului/şenalului navigabil, criteriu statuat abia în 1908) şi modernizarea tehnologică şi birocratică a celor două noi state naţiuni România şi Bulgaria.

Al doilea capitol are ca limite cronologice anii 1921, marcat de Conferinţa internaţională a Dunării de la Paris, şi 1938, anul “acordului de la Sinaia”, prin care statutul de arteră navigabilă a Dunării a fost modificat sub presiunea intereselor de geopolitică ale Germaniei. Problema menţinerii graniţei pe Dunăre între România şi Bulgaria are o importanţă mai redusă. Ambele state înlocuiesc ca actor principal societatea locală, prin resurse tehnologice, flotele de dragaj, inspecţie fluvială, ca şi prin modernizare birocratică, legi, regulamente de navigaţie, menţin linia talvegului, şi în consecinţă şi graniţa pe Dunăre. Au apărut însă noi probleme privind în primul rând investiţiile de capital, parţial sau în întregime furnizate de cele două state, cu scopul de a transforma Dunărea în ceea ce un reputat istoric a denumit “hidropolitică” (Karl Wittfogel). Este vorba de îndiguiri, amenajări portuare, conectarea Dunării la sisteme de irigaţii din interiorul teritoriul naţional. Punctăm în această perioadă punctele de acord ca şi cel de dezacord între România şi Bulgaria, din perspectiva acestor problematici.

Programul 3. Etnicitate, limbă, religie şi identitate în Sud-Estul Europei (2014-2016). Coordonator: Cătălina Vătăşescu.


Colectiv: Cătălina Vătăşescu, Cristina Feneşan, Cristina Codarcea, Tudor Teoteoi (membru onorific al ISSEE, neremunerat), Zamfira Mihail (membru onorific al ISSEE, neremunerat),

Programul implică un proiect de cooperare inteacademică internaţională convenit în baza acordurilor interacademice ale Academiei Române cu Academia bulgară, având ca temă însăşi tema programului ca atare.



Lucrări înscrise în program:

Cătălina Vătăşescu, Răspunsurile la „Chestionarul Odobescu”. Comentarii lingvistice referitoare la diferite tipuri de credinţe populare. Comparaţie cu albaneza. (2014-2016)

Cristina Feneşan, Convertiri la Islam în spaţiul carpato-dunărean (sec. XV-XIX) (2014-2016)

Cristina Codarcea, Identitate religioasă şi identitate etnică în Peninsula Balcanică. Continuitate şi transformare în comunităţile catolice în secolul al XIX-lea (2015-2016).

Mihail-George Hâncu, Originea şi semnificaţia imaginii luptei unor sfinţi militari (Sf. Gheorghe, Sf. Teodor Tiron, Sf. Dumitru) cu balaurul (2016-2018)

La realizarea programului participă voluntar, fără remunerare :

Zamfira Mihail, (cercetător onorific, neremunerat): Circulaţia textelor slave (vechi bulgare) manuscrise în spaţiul sud-est european. Atestări din Ţările Române în secolele XVI-XVIII. Analiza unor manuscrise pe categorii tematice. (2014-2016)

Tudor Teoteoi, (cercetător onorific, neremunerat): Traduceri slave şi româneşti ale sinaxarului bizantin (secolele XVI-XVIII). Hagiografie ortodoxă în manuscrisele bucureştene(2014-2016).

Programul 4. Documente şi instrumente de lucru privind romanitatea balcanică, Coordonator: Nicolae-Şerban Tanaşoca.


Colectiv: Nicolae-Şerban Tanaşoca, Ştefan Vâlcu, Viorel Stănilă, drd. Emanoil Ineuan (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, colaborator asociat).

Lucrări înscrise în program:

Şt.Vâlcu şi N.Ş.Tanaşoca, Documentele Societăţii de Cultură Macedoromâne, Izvoare privitoare la istoria romanităţii balcanice, vol. III (2014-2016),

Viorel Stănilă, “Chestiunea aromânească” în relaţiile româno-albaneze. Studiu introductiv şi documente (Izvoare privitoare la istoria romanităţii balcanice, vol.IV) (2014-2016)

Stadiul actual: Colectarea documentelor (cercetări în Arhiva MAE şi în biblioteci); publicarea unor studii, prezentare în comunicări ştiinţifice a rezultatelor de etapă. Publicaţii: În periodice: în curs de apariţie: studiul Statutul Aromânilor din Albania: 1913 - 2013 în Analele Universităţii “Ovidius” din Constanţa. Secţiunea istorică (An 2013); studiul The Status of Aromanians in Albania: 1913 - 2013 în Analele Universităţii “Ovidius” din Constanţa. Secţiunea istorică (An 2014); în curs de apariţie: studiul Proiectul National pentru Aromânii din Albania. Vocile Diplomaţiei, în Revista Aromână (serie nouă). Participări la reuniuni ştiinţifice interne, cu indicarea titlului comunicărilor: 24 februarie 2015, ISSEE – comunicarea cu tema Statutul Aromânilor din Albania: 1913 – 2013. A redactat deja 71 de pagini în format A4 din lucrare.



N.Ş.Tanaşoca şi Em. Ineoan, George Murnu, Acte şi corespondenţă referitoare la “chestiunea aromânească”, edd. N.Ş.Tanaşoca şi Em. Ineoan ( Izvoare privitoare la istoria romanităţii balcanice, vol.V) (2014-2016). Au fost transcrise, procesate şi adnotate documente inedite din arhiva personală a lui George Murnu referitoare la chestiunea aromânească, la colonizarea Cadrilaterului, la proiectul creării unei formaţiuni politice pentru aromâni. Pe lângă acestea, Dl. Drd. Emanuil Ineoan, cooptat în calitate de colaboratitor extern neremunerat al ISSEE, a descoperit şi prelucrat scrisorile lui G. Murnui către Ioan Bogdan care completează imaginea relaţiilor epistolare dintre cei doi învăţaţi, după ce N.Ş.Tanaşoca a comentat scrisorile lui I.Bogdan către G.Murnu, păstrate în arhiva lui G.Murnu.

Yüklə 0,92 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin