Academia româNĂ institutul de studii sud-est europene. Raport de activitate pe anul 2015

Programul 5. Reintegrare europeană şi modernizare în Sud-Estul Europei (secolele XVI-XX) (2014-2016), Coordonator Andrei Pippidi.

Colectiv: Andrei Pippidi, Viorel Panaite, Andrei Timotin, Petre Guran, Ligia Livadă Cadeschi.

Lucrări planificate:

Andrei Pippidi, Documente cu privire la locul românilor în Sud-Estul european (sec.XIV-XVIII) (2014-2016). Andrei Pippidi editează, de cele mai multe ori pentru prima oară, rezultatele unor investigaţii în arhive şi biblioteci de peste hotare.

Viorel Panaite, Imperiul otoman în sec. 17 în viziunea călătorilor englezi (2014-2016). Ziarele englezeşti timpurii – izvoare pentru istoria Sud-Estului european în perioada 1683-1700 reprezintă, potrivit coordonatorului programului, o carte care este redactată în limba engleză pentru difuzarea în străinătate. Se bazează pe cercetările făcute la Folger Shakespeare Library din Washington, ale cărei fonduri fabuloase de documente le cunoaşte şi coordonatorul. Dl. A.Pippidi confirmă că dl. Viorel Panaite a redactat până acum primele trei capitole din lucrare.

Andrei Timotin, Profeţii anti-otomane în sec. XVII: J.B. Merino Alvarez, Destruición del Imperio del Turco, y seta de Mahoma (Valencia, 1642). Ediţie şi comentariu. (2014-2016) Potrivit aprtecierii coordonatorului acestui program, raportul de activitate al d-lui dr Andrei Timotin se referă la stadiul actual al lucrării Profeţii anti-otomane la sfîrşitul secolului al XVII-lea. Au fost adnotate şi comentate trei texte italiene datînd din anii 1684-1687.

Petre Guran, De la geografia ecleziastică a patriarhiilor orientale la un etos religios şi cultural ortodox balcanic şi est-european (2014-2016). Potrivit aprecierii coordonatorului acestui program, lucrarea de plan  a d-lui dr Petre Guran îmbrăţişează cu îndrăzneală un vast subiect, Ortodoxia. De la o geografie eclesiastică la un ethos religios. Coordonatorul ne comunică în continuare opinii despre alte aspecte ale activităţii domnului P.Guran. Domnia sa ne informează că “două studii cu care a contribuit la volumele închinate comemorării lui Constantin Brâncoveanu, unul apărut la Sibiu, celălalt la Editura Academiei, urmăresc evoluţia unei tradiţii în arhitectura românească, de la monumentele brâncoveneşti la crearea stilului naţional. O comunicare în ţară, la Craiova, a examinat o temă fundamentală a ideologiei politice bizantine: ,,symphonia” stat-biserică şi consecinţele ei în epoca modernă. Altă comunicare, în străinătate, se referă la o operă a sfîntului Ioan Casian şi este prilejuită de un colocviu internaţional la Institutul teologic Sf. Chiril şi Metodiu de la Moscova”. Ne bucurăm să aflăm că este o plăcere pentru dl.Pippidi să constate că activitatea grupului pe care-l conduce se desfăşoară într-un ritm susţinut şi reflectă participarea la schimbul de idei şi informaţii atît în ţară cît şi peste hotare. Am fi fost însă mai interesaţi să aflăm cum apreciază coordonatorul contribuţia dlui P.Guran la înfăptuirea planului de cercetări al ISSEE şi perspectivele cercetării sale. .

Ligia Livadă, De la igienism la eugenism. Derivele sociale ale proiectului sanitar românesc în sec. xx (2014-2016). Coordonatorul programului confirmă că Dna. Ligia Livadă şi-a continuat lucrarea De la igienism la eugenism. Derivele sociale ale proiectului sanitar românesc în secolul XX, că în aceeaşi direcţie de cercetare se înscriu un articol într-un volum al Institutului şi încă unul în revista ,,Studia Politica” şi că o deplasare în Franţa a prilejuit comunicări la Toulouse şi la Clermont-Ferrand. Nu dispunem de aprecieri asupra activităţilor evocate.
Programul 6. Politică şi cultură în Europa de sud-est. sec. XIX-XX (2014-2016), coordonator Dr. Constantin Iordan. Colectiv: Constantin Iordan, Virginia Blânda, Laurenţiu Vlad, Elena Siupiur (membru onorific neremunerat), Daniel Cain (membru onorific neremunerat).

De acest program se leagă proiectul de colaborare internaţională pe bază de acord parafat cu Institutul de istorie al Academiei Bulgare de Ştiinţe Istoriografie şi utilizări publice ale istoriei în sud-Estul Europei (sec.19-21) (2014-2016) (Blagovest Njagulov).

Lucrări planificate:

Colaboratori titulari remuneraţi:

Constantin Iordan, coordonare şi lucrare rezervată Istoriografia bulgară şi evenimentele din 9 iunie 1923. Câteva repere.(2014-2016)

Virginia Blânda, Construind modernitatea: istoriografia literaturii didactice în Principatele Române (prima jumătate a sec. XIX) (2014-2016)

Vlad, Laurenţiu, Teme/referinţe istorice în discursul propagandei externe a statului român, secolele XIX-XX (2014-2016)

Nicolae-Şerban Tanaşoca, Utilizări propagandistice ale istoriei romanităţii balcanice în secolele XIX-XX (2014-2016)

Colaboratori onorifici neremuneraţi:

Elena Siupiur, Istoria în programele politice şi literatura emigraţiei bulgare în secolul al XIX-lea

Daniel Cain, Naturalizarea în S-E Europei (1878-1914) în istoriografia actuală

Programul 7. Surse istorice, memorie şi imaginar (cultural, politic, identitar), Coordonator, Lia Brad-Chisacof (direcţie permanentă de lucru, în etape)

Lucrări planificate:

Lia Brad Chisacof, Elemente greco-române la începuturile literaturii române moderne (sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea) (2014-2015)

Lucrarea îşi propune să aducă la lumină texte literare scrise în greacă pe teritoriul românesc( multe dintre ele manuscrise şi încă necunoscute) de la jumătatea sec. al XVIII-lea până în al treilea deceniu al sec. al XIX-lea, încercând să definească legătura acestora cu începuturile literaturii române moderne. Textele, lirice ori dramatice,sunt analizate prin prisma destinaţiei lor imediate care este aceea de divertisment.O privire atentă asupra poeziei fanariote de expresie greacă, fenomen ce îşi face apariţia la jumătatea sec. al XVIII-lea foarte probabil în Moldova, ne arată că aceasta este foarte raspândită în ambele principate române. Prima ei semnalare occidentală este ilustrată cu o poezie scrisă în limba grecă de Ienăchiţă Văcărescu. Dacă culegerile cu aceste poezii sunt de ordinul zecilor (aproximativ 60 de mansucrise), traducerile sunt extrem de puţine. De la un moment dat, apar texte bilingve româno-greceşti, perpetuate până la sfârşitul sec. al XIX-lea, dintre care unele cunoscute şi lui M. Eminescu. Partea de lucrare dedicată acestui gen de poezie (Partea I) a stabilit un repertoriu de prime versuri din culegerile aflate pe teritoriul românesc, o antologie a celor recurente in traducere românească şi o editie a traducerilor din epocă. Partea a doua este dedicată teatrului. Producţia teatrală de expresie greacă din Ţara Românească de la începutul sec. XIX se completează cu o piesă (o comedie) uşor atribuibilă lui Naum Râmniceanu .Ea este prima din seria comediilor cunoscute până cum şi a fost compusă în timpul masivului refugiu braşovean al celor din Ţara Românească din 1821-22. Cum la Braşov manifestările teatrale erau bine reprezentate şi unele începuseră să aibă în vedere publicul român refugiat, comedia lui Naum era probabil concepută spre a fi jucată acolo. Este perfect plauzibil ca tendinţa începută în exil să fi fost continuată prin deschiderea teatrului de la Cişmeaua Roşie. Această parte a lucrării care va avea drept anexă comedia lui Naum Râmniceanu editată şi tradusă a încheiat lucrarea.

Mihai Ţipău, Istoriografia greco-română. Stadiul cercetării, probleme şi perspective (2014-2016). Durata: 2014-2016. Stadiul actual: O primă parte a lucrării este în stadiu avansat de elaborare. O a doua etapă, în curs de desfăşurare este amplificarea numărului de autori, lucrări şi manuscrise identificate în prima etapă. În acest scop s-a urmărit cercetarea unor instrumente de lucru şi a bibliografiei care nu a fost accesibilă în prima etapă de elaborare a lucrării. O altă activitate a fost completarea bazei bibliografice de date cu privire la sursele istorice greceşti redactate în ţările române sau referitoare la spaţiul românesc din secolele XVI-XVIII care alcătuiesc ceea ce a fost numit convenţional istoriografia greco-română. În această etapă a fost acordată atenţie bibliografiei secundare.

Oana Iacubovschi, Bibliografia critică a relaţiilor româno-bizantine (2014-2016) (în colaborare cu N.Ş.Tanaşoca). În anul 2015 a continuat întocmirea de fişe bibliografice pentru a aduce la zi lista contribuţiilor româneşti la problema relaţiilor artistice bizantino-române, precum şi la aceea a moştenirii artistice bizantine în ţările române după după căderea Bizanţului.

Simona Nicolae, Discursurile etico-politice ale împăratului Manuel Paleologul ‒ ediţie critică şi traducere (2013-2015)

La solicitarea autoarei, Dna. Lia Brad-Chisacof propune, în calitate de coordonator de program, ca lucrarea Dnei Simona Nicolae, intitulată Oraţiile etico-politice ale împăratului Manuel Paleologul, (Text, traducere şi note) înscrisă în programul nr. 7 din planul ISSEE, cu durata de trei ani (2013-2015) şi aflată în faza finală de redactare să fie prelungită cu încă un an (2016) pentru ca autoarea să poată să completeze ediţia critică cu lecţiuni bazate pe variantele textuale din manuscrisele Vat. gr. 632 şi Vat.gr.266 pe care nu a reuşit să le obţină încă de la Biblioteca Apostolică Vaticană. Lucrarea are o importanţă mare pentru reluarea tradiţiei şcolii româneşti de bizantinologie de editare critică a textelor bizantine şi de traducere a acestora în limba română, domeniu în care autoarea s-a impus prin lucrarea anterioară Pareneza lui Mihail Paleologul, lucrare publicată de Editura Academiei Române în anul 2015. Directorul ISSEE susţine propunerea coordonatoarei.

Florin Ţurcanu, Imaginea Rusiei şi a Uniunii Sovietice în lumea intelectuală românească interbelică (2014-2015). Coordonatoarea programului confirmă finalizarea lucrării. În planul ISSEE, durata lucrării este însă indicată ca fiind 2014-2016.

Ştefan Petrescu, Sud-Estul european în publicistica românească (1877-1923) (2015-2017). Coordonatoarea programului confirmă că autorul a încheiat prima etapă de documentare la Biblioteca Academiei: epoca 1910-1923 (fondul de ziare: Adevărul, Dimineaţa, Universul, Epoca, Viitorul, Neamul Românesc, Minerva, Ethnos, Iris, Melissa, Realitatea, Peninsula Balcanică, Aromânul etc.), la Arhivele Naţionale (fondul Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale) şi a elaborat două texte: Războiul din Asia Mică reflectat în publicistica românească (1919-1923) şi Războaiele balcanice în publicistica româneacă (1912-1913).
Programul 8. Instituţii, Religie şi colonizare în cetăţile greceşti din Pontul de Vest. Memorie şi identitate. Coordonator şi autor: Vasilica Lungu.

Lucrări planificate:

Vasilica Lungu, Evidenţa arheologică din Sanctuarul de vest de la Orgame. (Performing Memory of Ancestral Past. Evidence of the West Sanctuary at Orgame) (2014-2016),

Adrian Robu, Cetăţile din Megarida şi coloniile greceşti din Marea Neagră (1 octombrie 2014 - 31decembrie 2017). Cercetarea a privit cu precădere în anul 2015 cultele si insituţiile politice atestate în cetăţile din Grecia centrală şi în coloniile grecesti din Marea Neagră.

De acest program sunt legate şi proiecte de cooperare bazate pe acorduri şi finanţări internaţionale ori extrabugetare, la care participă coordonatoarea programului: programul european “Ramses”, programul european KELAINAI,. În baza acestui program ISSEE a devenit membru al reţelei de excelenţă GDRE Mer Noire. Acord de colaborare cu Institutul de ecologie muzeală Tulcea şi Muzeul Luvru. Cf. Proiectul 9. Pottery of Labraunda: Looking for a Carian Facies; Vasilica Lungu este membru in echipa de cercetare Labraunda: http://www.labraunda.org/Labraunda.org/Team_eng.html: Lesbos: Grey Ware Pottery. Balck Sea lac Ionien ou mer Aeolien? (program greco-canadian); Kelainai: Anatolian Pottery (program european); programul PATABS în cooperare cu CNRS Franţa

http://www-ausonius.u-bordeaux3.fr/axes/Kelainai/Ceramique_eng.html