Academia româNĂ. Institutul de studii sud-est europene

GURAN PETRE

Date personale

Numele şi prenumele: GURAN PETRE

Titlul academic: doctor în istorie

Gradul ştiinţific: cs 3

Alte funcţii în ISSEE: membru al Consiliul științific.

Data şi regimul angajării în ISSEE: activitatea reluată de la 1 aprilie 2013, normă întreagă.

Activităţi didactice

Cursul de Istorie a Bizanțului la Facultatea de Teologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, predat ca profesor invitat în semestrul II al anului universitar 2013-2014 (februarie – mai 2014)

Funcţii şi activităţi în societăţi savante şi comitete ştiinţifice

comitete de redacţie şi editoriale internaţionale şi interne;

Comitetul de redacție al volumului Epoca lui Constantin Brâncoveanu în context Sud-Est european: Biserică, Societate, Geopolitică, în colaborare cu prof. Dr. Nicolae Chifăr,

Comitetul de redacție al volumului VII din Etudes byzantines et post-byzantines

Consiliul de redacție al revistei Tabor. Tradiție și actualitate în Biserica Ortodoxă Română a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului

organizaţii ştiinţifice internaţionale.

Comitetul ştiinţific al Center for Hellenic Traditions, Central European University, Budapest.

Activităţi cultural-ştiinţifice:

Profesor în cadrul Școlii de vară „Funcționalism și simbolism în arhitectura premodernă” organizată de Asociaţia Prietenii „Şcolii de la Buneşti”, comuna Mălureni, județul Argeș, 25 iulie – 15 august 2012

Cărţi, studii şi articole ştiinţifice apărute sau în curs de apariție:

Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxă, Editura ProUniversitaria, București, 2014, 238 p.

« Frontières géographiques et liturgiques dans la lettre d’Antoine IV au grand prince de Moscou », M.-H. Blanchet, M.-H. Congourdeau et D. I. Mureşan (éds.), Le Patriarcat œcuménique de Constantinople et Byzance «hors-frontières», Actes de la table ronde du 21^e Congrès international des études byzantines de Sofia (22-27 Août 2011) [collection «Dossiers byzantins » vol. 15], Diffusion De Boccard Paris, 2014, pp. 83-99.

„Historical Prophecies from Late Antique Apocalypticism to Secular Eschatology”, RESEE, 2014

„Familia Krupenski și elita istorică a Basarabiei”, coautor Svetlana Suveica, Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani. Omagiu, ed. M. Ciubotaru, L.-V. Lefter, editura Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2014, pp. 333-360.

Reuniuni științifice organizate de ISSEE

Colocviul „Epoca lui Constantin Brâncoveanu în context Sud-Est european: Biserică, Societate, Geopolitică” organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și Facultatea de Teologie Andrei Șaguna a Universității Lucian Blaga Sibiu, 12-14 iunie 2014, organizatori Pr. Prof. Nicolae Chifăr și Petre Guran.

Participări la reuniuni ştiinţifice interne sau internaționale, conferințe și prelegeri,

„Ce este Ortodoxia ?”, conferință susținută la Centrul Sfinții Petru și Andrei al Augustienilor Asumpționiști în România, 5 februarie 2014

„Teocrația: realitate istorică și concept istoriografic”, conferință susținută în Sala gotică a Mânăstirii Cetățuia din Iași la invitația Facultății de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae și a Centrului pentru Studiul Civilizației Creștine al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 17 mai 2014

„Constantin Brâncoveanu și stilul cultural național”, comunicare susținută la colocviul „Epoca lui Constantin Brâncoveanu în context Sud-Est european: Biserică, Societate, Geopolitică”, 12-14 iunie Sibiu.

„Christian Faith versus Christian History. The Dynamic Character of Tradition”, comunicare susținută în cadrul conferinței internaționale Values and Identity in the World of Today, Iași, organizat de Council for Research in Values and Philosophy, Academia Româna, filiala Iași, și Universitatea Al. I. Cuza, Iași, 21-22 iunie 2014.

„La genèse de l’Orthodoxie”, prelegere susținută în cadrul reuniunii internaționale La Première «Session d’Orient» des Assomptionnistes en Roumanie (10-20 juillet 2014), 11 iulie 2014.

„Etnicitatea și vocabularul său specific în Sfânta Scriptură”, comunicare trimisă pentru colocviul „Blajul din perspectivă sud-est europeană” organizat de ISSEE la Blaj, coordonator Lia Chisacof.

Proiectul de cercetare pe 2014-2016 Ortodoxia. De la o geografie eclesiastică la un ethos religios. Teza majoră a proiectului este creștinismul de pe teritoriul imperiului roman de răsărit se transformă într-un mod de a percepe religia, în care obiectivele identitare și politice concurează cu cele propriu-zis spirituale. Rezultatul este un ethos și o formă culturală, care devin sursa unei idei geopolitice. Centrul de iradiere al acestei idei perndulează între Balcani și Rusia. Originea fenomenului se află pe de o parte în confruntarea ideologică cu papalitatea medievală, pe de altă parte în declinul militar și politic al Imperiului bizantin. Din punct de vedere geopolitic Ortodoxia ne apare ca o strategie de supraviețuire a comunităților creștine din Imperiul otoman. Ea a permis păstrarea identității în mijlocul a două blocuri politico-religioase în conflict permanent: Islamul imperial și Occidentul catolic. În condițiile cuceririi otomane a întregului spațiu geopolitic al Imperiului roman de răsărit din perioada sa de maximă extindere, creștinismul răsăritean găsește în organizația clericală un actor politic supranațional și suprastatal. Ansamblul de comunități creștine din Imperiul otoman, la care se adaugă cele de pe teritoriul fostului stat kievian, ajunge la o unificare canonică, liturgică și în parte și culturală prin efortul coordonat al clerului din jurul tronului patriarhal constantinopolitan. În acest sens termenul Ortodoxie, așa cum este utilizat de geopolitca modernă, este sinonim cu o formă de civilizație (Huntington, Clash of Civilizations). Astfel Orientul creștin s-a poziționat doctrinar față de creștinismele Occidentului, dar în același timp politic în cadrul conflictului dintre puterile occidentale și Imperiul otoman. Apariția Rusiei în conflictele balcanice de refulare a Imperiului otoman readuce ideea imperială într-o lume creștină care se organizase politic și în absența imperiului. Rezultatul conflictului dintre loialitatea față de un sistem politic care a permis supraviețuirea creștinilor și adeziunea creștinilor din Balcani și Orient la oferta politică a unui imperiu competitor, Rusia, invocând solidaritatea ortodoxă, a produs naționalizarea bisericilor ortodoxe și ieșirea din scena politică în cele din urmă a acestui factor de unitate a creștinilor din Balcani și Orientul apropiat. Cercetările din anul acesta au pregătit instrumentele conceptuale ale acestei cercetări, investigând diverse surse antice și medievale. Proiectul reprezintă un plan de cercetare individual dar și punctul de plecare metodologic pentru constituirea unei echipe de cercetare internațională. În acest sens pregătesc un acord de colaborare cu echipe de cercetători din Franța finanțabilă prin Memorandumul de colaborare științifică dintre ANR (Franța) și UEFISCDI (România).