Algoritmul de cercetare a polipilor nazali
Yüklə 0,67 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Slavin R.
- ANALIZA REZULTATELOR TRATAMENTULUI LARINGITELOR CRONICE CU REGESAN Elvira Gariuc
- Scopul lucrării
- Tab. 1. Date comparative între plângerile bolnavilor cu laringite cronice până şi după tratament cu Regesan
- Tab. 2. Date comparative între semnele obiective a bolnavilor cu laringite cronice până şi după tratament
- Fig. 1. Eficacitatea tratamentului bolnavilor cu laringită cronică în dependenţă de forma laringitei cronice
- Preparatul Regesan
- PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT A TIROIDEI ECTOPICE LINGUALE Carolina Vorotiă, Eusebiu Sencu, Victoria Liuţcanova, Ţivirenco Eugenia
- S ummary Principles of diagnosis and treatment of the lingual ectopic thyroid
- A ctualitatea
- Particularităţile clinico-anatomice şi de diagnostic ale glandei tiroide Eusebiu Sencu, Eduard Cernolev, Ruslan Eşanu, Natalia Sclifos, Nina Capitan
- Clinico-anatomical and diagnosis features of the thyroid gland
- Rezumat Hormonii tiroidieni au efecte metabolice în diferite ţesuturi ale organismului prin creşterea consumului de oxigen şi a producţiei de căldur ă
- Scopul si obiectivele studiului
- Diagnosticul (Tabelul 1)
Bibliografie
ANALIZA REZULTATELOR TRATAMENTULUI LARINGITELOR CRONICE CU REGESAN Elvira Gariuc Catedra Otorinolaringologie USMF „Nicolae Testemiţanu” Summary Analysis of treatment results of chronic laryngitis with Regesan The treatment of laryngitis has always been difficult. This happens because the pathomorphological processes occurring in the larynx tissues are multiple and diverse. It was choosen the most appropriate preparation – Regesan (grapeseed oil), with the following components: tocopherols 90-135 mg% fatty acids, 80%; miristinic – up to 0,15, palmitic – 6,9 to 8,4; palmitoleinic to 0.3; stearin - 2.2 to 3.9; oleinic - 13.69 to 20.5, linoleic - 65.4 to 1.5, linoleic and arachidonic - 0.3 - 1.5. 200 patients with chronic laryngitis were treated. The result of the treatment manifested by a positive evolution in catarrhal and atrophic laryngitis of 71.6% and 71.4% respectively. Rezumat Tratamentul laringitelor totdeauna a fost dificil. Acest fapt se lămureşte prin aceea că procesele patomorfologice care au loc în ţesuturile laringelui sunt multiple şi diverse. A fost ales cel mai adecvat preparat – Regesanul (ulei din seminţe de struguri), care prezintă următoarele componente: tocoferoli 90 – 135 mg %; acizi graşi , 80%; miristinic – până la 0,15; palmitic – 6,9 – 8,4; palmitoleinic până la 0,3; stearinic – 2,2 – 3,9; oleinic – 13,69 – 20,5; linoleic – 65,4 – 1,5; linoleic şi arahidonic – 0,3 - 1,5. Au fost trataţi 200 de bolnavi cu laringite cronice. Rezultatul tratamentului s-a manifestat printr-o evoluţie pozitivă în laringita catarală şi atrofică de 71,6% şi respectiv 71,4%. Actualitatea temei Una din problemele dificile ale afecţiunilor laringiene este tratamentul laringitelor cronice. Acest fapt se lămureşte prin aceea că factorii favorizanţi, declanşatori şi alţii sunt diferiţi, iar mecanismele de dezvoltare şi evoluţie clinică a laringitelor cronice sunt complexe şi diferite. În confirmarea celor descrise foarte concludent este viziunea profesorului Constantin I. Bogdan, 2001[5] referindu-se asupra tratamentului nodulilor vocali prin care el afirmă că nu disfonia este dată de nodulul vocal ci nodulul este consecinţa disfoniei. Disfonia hiperfuncţională rămânând nemodificată va întreţine în continuare tulburarea de fonaţie. El subliniază că în primul rând trebuie tratată cauza adică disfonia hiperfuncţională, care netratată la timp duce la apariţia proceselor inflamatorii şi edematoase în laringe. Autorii [1, 2, 3] propun următoarele principii de tratament ale laringitelor cronice. După opinia acestor specialişti eforturile medicilor şi în primul rând al otorinolaringologilor trebuie să fie direcţionate în următoarele direcţii:
Procedurile fizioterapeutice – electroforeză cu soluţie de 2% de Kaliu iodat, fonoforeză cu hidrocortizon, inhalaţii cu corticosteroizi, precum şi administrarea preparatelor dimedrol, diazolin şi altele au fost utilizate cu efect pozitiv de către Матвеева Н.В., 1996[10]. Din datele bibliografice constatăm că în ultimul timp tot mai larg se foloseşte Regesanul - preparat cu acţiune citoprotectoare şi regeneratoare, în diferite domenii ale medicinei – gastroenterologie - L. Şerbeniuc, V. Ghicavîi, 2003[7]; oftalmologie- Бенделик Е., Алсалием Сулайман, 2005[9]; otorinolaringologie- A. Antohi, 2005[4]; şi alte specialităţi ale medicinei: pediatrie, boli infecţioase la copii, combustiologie etc. Totodată acest preparat nu s-a utilizat în tratamentul laringitelor cronice. În alegerea medicamentelor pentru tratamentul laringitelor cronice ne-am folosit de recomandările savanţilor în materie (Ababii I., Maniuc M., Erencov V., 2004[3] ; Ghicavîi V., 1993, 2004), precum şi de propria noastră experienţă în ceea ce priveşte tratamentul laringitelor cronice. Suntsov V.V., 1999[8] recomandă pentru tratamentul laringitelor cronice inhalaţii cu ajutorul aparatului de construcţie proprie care asigură o inhalaţie sincronă şi diferenţiată. În aceste cazuri au fost folosite antibiotice, hidrocortizon, dioxidin, extraturi din ierburi, vit. A oleioasă, stimulanţi biologici şi a.m.d. Rezultatul tratamentului patologiei laringiene în general şi a laringitelor cronice în special v-a depinde de mai mulţi factori. De: - forma procesului patologic;
Pluzhnikov M.S., Lopotco A.Y, 1996[6] recomandă folosirea energiei LASER în unele afecţiuni din cadrul O.R.L., deoarece LASER-ul are acţiune analgezică, antiedemică şi antiinflamatoare. Scopul lucrării Stabilirea eficacităţii preparatului autohton Regesan în tratamentul laringitelor cronice. Sarcinile lucrării
Materiale şi metode Au fost supuşi studiului 200 de bolnavi cu laringite cronice. Pacienţii au fost examinaţi după o schemă specială care a inclus: anamneza generală şi specială otorinolaringologică, examenul general pe organe şi sisteme, mai ales a celui respirator, examenul special care include laringoscopia indirectă, directă, iar în unele cazuri folosirea laringoscopiei suspendate prin utilizarea tehnicii Kleinsasser şi a microscopului. Rezultate La baza analizei rezultatelor tratamentului au fost puse evoluţia simptomatologiei subiective şi obiective a laringitelor cronice. Vom analiza dinamica simptomatologiei subiective şi obiective la bolnavii cu laringite cronice după tratamentul aplicat cu Regesan. Tab. 1. Date comparative între plângerile bolnavilor cu laringite cronice până şi după tratament cu Regesan
Datele prezentate în tabelul de mai sus permit să afirmăm că tratamentul aplicat la bolnavii cu laringite cronice a fost efectiv despre ce ne convingem dacă analizăm dinamica semiologiei subiective la aceşti bolnavi din tabelul 1. Incidenţa medie a efectului pozitiv este de 70,1%. Pentru a confirma eficacitatea tratamentului am analizat dinamica semnelor obiective la bolnavii cu laringite cronice după tratament (tabelul 2). Majoritatea absolută a semnelor obiective – endoscopice a laringitelor cronice după tratament s-au ameliorat, fapt ce corespunde şi vine în concordanţă cu dinamica semiologiei subiective. Tab. 2. Date comparative între semnele obiective a bolnavilor cu laringite cronice până şi după tratament
Totodată aceste date din tabele ne demonstrează că tratamentul bolnavilor cu Regesan al laringitelor cronice este eficient. 
Fig. 1. Eficacitatea tratamentului bolnavilor cu laringită cronică în dependenţă de forma laringitei cronice Din datele prezentate în figura 1 care reflectă eficacitatea tratamentului bolnavilor cu laringite cronice în dependenţă de forma laringitei cronice observăm că Regesanul este indicat preponderent la bolnavii cu laringită cronică catarală şi atrofică unde rezultatele pozitive la aceşti bolnavi constituie 71,6% şi 71,4% respectiv. Discuţii Din rezultatul studierii bibliografiei contemporane la tema: „Analiza rezultatelor tratamentului laringitelor cronice cu Regesan”, s-a constatat că laringitele cronice prezintă o problemă dificilă în ceea ce priveşte tratamentul lor. Cauza principală la acest capitol este condiţionată de mai mulţi factori. Îi voi numi numai pe trei din ei:
Reieşind din această situaţie ne-am propus ca scop utilizarea preparatului Regesan în tratamentul laringitelor cronice, intuind că acest preparat ar fi cel mai potrivit în tratamentul laringitelor cronice, având în vedere rezultatele tratamentului cu Regesan a altor boli. Preparatul Regesan (certificat de înregistrare al MS al R. Moldova nr. 5476 din 3.XI. 2001), reprezintă un ulei dens, verde închis, limpede, cu miros specific de ulei, insolubil în apă, solubil în alcool de 96%, cu densitatea 0,93 – 0,937, ce conţine 80% acizi graşi şi nesaturaţi, ingredienţi activi (tocoferol, acizi graşi liberi etc.) de neînlocuit şi indispensabil pentru organismul uman, absolut necesari pentru regenerarea ţesuturilor. Obţinut prin presare la rece şi centrifugare a seminţelor plantei Vitis Vinifere. Printre ingredienţii activi a uleiului din seminţe de struguri sunt:
Tocoferolii sunt bine cunoscuţi ca substanţe cu proprietăţi marcante antioxidante. Acţiunea farmaceutică de bază: a acestui preparat este stimulator al proceselor de regenerare a ţesuturilor. În afară de aceasta uleiul posedă proprietăţi antioxidante, regeneratorie, citoprotectoare şi mai are un efect hipolipemiant. Se recomandă de a fi utilizat în afecţiunile însoţite de deteriorarea pielei şi mucoaselor în traume, arsuri, ulcere trofice, ulcere gastrice şi duodenale, în dereglarea integrităţii ţesuturilor. Până la momentul de faţă Regesanul a fost utilizat în caz de: - keratite posttraumatice (L. Baxan, V. Ghicavîi, I. Tîbîrnă, V. Butorov,2005) - maladii infecţioase cu sindroame: stomatita aftoasa, intertrigo, hemocolita (G. Rusu, Chişinău, 2001) - afecţiuni ale tubului digestiv însoţite de diaree (prof. M. Rudi, 2001) - ulcer duodenal ( prof. V. Dumbrava, 2001) - în tratamentul gastritei (Serbeniuc L., Ghicavîi V., 2003[7] ). A fost utilizat deasemenea şi în miringoplastie şi a demonstrat că este un bun stimulator a regenerării transplantului (A. Antohii, 2005[4]). O întrebuinţare largă Regesanul a avut şi are în combustii.
Analiza şi sinteza acestor date au stabilit că rezultatul tratamentului depinde de:
- Forma laringitelor cronice. Un efect mai înalt şi mai durabil a fost obţinut la bolnavii cu laringite cronice catarale şi atrofice. - Regesanul este un remediu adecvat şi eficient în tratamentul bolnavilor cu laringite cronice. - Tratamentul trebuie să fie complex şi să se petreacă după un program bine determinat. - Lipsa recidivelor frecvente şi a complicaţiilor la bolnavii care au primit Regesan în caz de laringita cronică se lămureşte prin aceea că bolnavii au fost bine selectaţi pentru acest tratament. În acelaşi timp ei, bolnavii au respectat în tocmai prescripţiile medicului curant. - Lipsa recidivelor frecvente şi a complicaţiilor la bolnavii care au primit Regesan în caz de laringita cronică se lămureşte prin proprietăţi marcante antioxidante a acestui preparat. Regesanul de asemenea stimulează procesele de regenerare a ţesuturilor, are o acţiune citoprotectoare şi un efect hipolipemiant. - Metoda aplicată la aceşti bolnavi este bine tolerată de ei şi este simplă, se poate administra de orice medic. - Costul tratamentului este sub costul altor metode de tratament. - Tratamentul laringitelor cronice trebuie să fie mixt, individualizat şi complex (local şi general). Bibliografie
6. Pluzhnikov MS, Lopotko AI., Low-intensity laser irradiation in otorhinolaryngology //, Vestn Otorinolaringol. 1996 Mar-Apr;(2):5-14. 7. Serbeniuc L., Ghicavîi V., Uleiul din seminţe de struguri – remediu nou cu proprietăţi gastroprotectoare//, Info-med, Revistă ştiinţifico – practică N 1, 2003, p. 37-39 8. Suntsov VV., Selective synchronous inhalation and device for its conduction //, Vestn Otorinolaringol. 1999;(5):51-53. 9. Бенделик Е., Алсалием Сулайман, „Regesan”в лечении травматического кератита характеризующегося поверхностными дефектами роговицы //, Info – med. Revistă ştiinţifico – practică, N2 (8) 2005, p.41-43 10. Матвеева НВ, Нарушение голоса при доброкачетвенных нодозных образованиях голосовых складок у вокалистов. Лечение и реабилитация //, Вестник оториноларингологии. 6, 1996, стр 30-32
Catedra Otorinolaringologie USMF " Nicolae Testemiţanu" Clinica ORL, IMSP SCR Summary Principles of diagnosis and treatment of the lingual ectopic thyroid Lingual thyroid is a rare embryological anomaly and originates from failure of the thyroid gland to descend from the foramen caecum to its normal ectopic pre-laryngeal site. Its identification is of great significance, since it may constitute the only functional thyroid tissue in the body and may inadvertenly be destroyed as a result of histological biopsy procedures. The lesion consists of a tumor mass of thyroid tissue located at the base of the tongue, in the region of the foramen caecum linguae. In case of ectopic goiter, dysphagia, disphonia, airway obstruction and haemorrhage appear, but the treatment is surgery. Rezumat Tiroida linguală ectopică reprezintă o anomalie rară, ce apare ca urmare a unui defect de migrare în timpul dezvoltării embrionare a glandei tiroide, tiroida rămânând la nivelul foramen cecum. Depistarea formaţiunii de volum are o mare importanţă, deoarece poate constitui o glandă funcţional-normală în organism, care ar putea fi distrusă ca rezultat al procedurii de biopsie. Aspectul tiroidei ectopice linguale prezintă o masă tumorală de ţesut tiroidian situată la baza limbii, la nivelul foramenului cecum. În caz de gusă ectopică, apare disfagia, dispnea, obstrucţie a căilor aeriane şi hemoragie, iar tratamentul este chirurgical. Actualitatea Patologia glandei tiroide este una dintre cele mai frecvente maladii ale glandelor endocrine, devenind o problemă medico-socială în toată lumea. Glanda tiroidă ectopică, apare datorită unui viciu de dezvoltare al canalului tireoglos. Cauza exactă a acestor abateri rămвne necunoscută. 80% din ectopii sunt cele linguale(2,4), pînă în prezent fiind documentate în literatura de specialitate aproximativ 400 cazuri(1,6,13), dintre care 10% au fost identificate doar la autopsie(1,6). Pe parcursul ultimilor ani, оn chirurgia guşii ectopice au fost obţinute succese semnificative, ce a ce a permis reducerea considerabilă a letalităţii, practic pană la 0%, şi a micşorat procentul complicaţiilor postoperatorii legate cu tehnica intervenţiei chirurgicale(14). Cu toate acestea, rezultatele funcţionale postoperatorii nu satisfac cerinţele practice. Problema în cauză este legată cu survenirea hipotiroidiei postoperatorii.
Studierea dezvoltării embrionare a glandei tiroide ectopice Stabilirea momentele cheie în diagnosticul precoce a tiroidei ectopice linguale Principii de tratament a guşei ectopice linguale Materiale si metode Lucrarea prezintă un reviu al literaturii selective de specialitate. Studiile au fost efectuate оn baza literaturii disponibile, tratatelor editate referitor la patologia studiată, cât şi a materialelor oferite de serviciul Internet. Totodată menţionăm, că în cadrul clinicii ORL, IMSP SCR, se află la evidenţă două paciente cu diagnosticul menţionat, de vârsta 23 şi 26 ani, la care tiroida linguală a fost diagnosticată pe baza testelor funcţionale tiroidiene şi scintigrafie. În ambele cazuri, nu s-a determinat o obstrucţie a căilor respiratorii, iar semnele minore pe care le prezintă ambele paciente, nu prezintă la moment un pericol pentru viaţă şi nu necesită intervenţie chirurgicală. Rezultate si discutii Primordiul tiroidian este evidenţiabil din săptămânile 3-4. Glanda tiroidă reprezintă o prelungire endodermală la baza limbii, conectată cu locul de origine printr-o tijă, care pe parcurs, datorită unui proces de migrare caudal, se transformă în ductul tireoglos, care se extinde de la foramen cecum de lвngă baza limbii, până la istmul tiroidian. Rămăşiţele tisulare pot persista de-a lungul traseului acestui tract sub formă de „tiroidă linguala", chisturi sau noduli ai tireoglosului, sau, ca o structura ce se continuă cu istmul tiroidian, denumită lobul piramidal. Ultimul nu se distinge de obicei, exceptвnd cazurile în care restul glandei este mărit. Rar, tiroida linguală poate fi singurul ţesut tiroidian funcţional. În aceste cazuri secreţia sa poate sa nu fie suficientă pentru menţinerea unui status fiziologic normal (eutiroidian), avвnd posibilitatea de transformare carcinomatoasă în 1-3% de cazuri(7,9). Aplazia tiroidei şi funcţională a ţesutului tiroidian ectopic sunt cauze ale hipotiroidiei neonatale sporadice (1 din 4.000-5.000 nou-nascuti), care raspunde tratamentului precoce. Până la 70% din pacienţi cu tiroida linguală au hipotiroidism şi 10% suferă de cretinism(3). Pentru prima dată, Since Hickman (1869),a descris primul caz de tiroidă linguală(1,2,3).Tiroida ectopică linguală este o anomalie relativ rară, având o prevalenţă variabilă între 1:100000 şi 1:300000 şi o incidenţă între 1:4000 şi 1:10000(1,2,4), cu o pondere de 4F:1B(1,2,3), astfel genul feminin fiind supus unui risc major de manifestare a patologiei date, poate să apară la orice vârstă , dar cel mai frecvent în timpul copilăriei, adolescenţei, menopauzei şi în timpul sarcinii. Acest fenomen, probabil, are loc atunci cвnd indicii de hormoni tiroidieni se măreşte, determinând creşterea nivelului de TSH. Aproximativ 33-62% din pacienţi cu tiroida ectopică linguală au hipotiroidism cu un nivel mărit de TSH(12,13). Buckman, a descries în cadrul reviu selectat, 140 cazuri de tiroidă linguală simtomatică la femei, dintre care 30% s-a manifestat la pubertate, 55% оntre vвrstele de 18 - 40 ani, 10% la menopauză şi doar 5% la vârstnice(3). De obicei, diagnosticul se suspectă la un examen de rutină a orofaringelui, deoarece patologia poate fi asimtomatică iniţial. Astfel, poate fi evidenţaită o formaţiune de volum, având dimensiunile de la câţiva milimetri până la câţiva centrimetri, solidă, netedă sau mamelată, culoarea poate varia de la roşu la albastru-roşu întunecat, cu ulceraţie, situată la baza limbii. Semnele apărute sunt legate de mărirea în volum a ţesutului tiroidian, declanşându-se astfel guşa linguală, provocând disfagie, disfonie cu stomatolalie, dispnee, uneori senzaţie de sufocare sau chiar hemoragie. Diagnosticul diferenţial se face cu tumorile vasculare, granuloma teleangectatică, teratoame, limfangioame, chisturi branhiale, adenoame, fibroame, lipoame. Tiroida linguală este diagnosticată pe baza testelor funcţionale tiroidiene şi scintigrafia. Unii autori afirmă, de asemenea, că ultrasonografia, tomografia compiuterizată axială, precum şi rezonanţa magnetică nucleară sunt utile pentru a furniza informaţii despre localizarea şi extinderea glandei tiroide linguale. Explorarea paraclinică funcţională TSH mărit Valorile T3 (N 50-150 ěg) şi T4 (N 4,5-9,5 μg), PBI (N 4-8 μg) Testele dinamice - necesare pentru investigarea feed-back-ului reglator: testul Werner (de frenare cu hormoni tiroidieni) – pozitiv şi testul Querido (de stimulare cu TSHpozitiv). Indiferent de localizarea ţesutului tiroidian aberant, scintigrafia cu Tc-99 este explorarea care stabileşte existenţa acestuia prin evidenţierea caracterului iodocaptant al formaţiunii(vezi fig. 1).
Figura 1. Scanarea glandei ectopice tiroide Managementul tratamentului tiroidei linguale crează controverse. Atunci cвnd tiroida linguală este asimptomatică şi pacientul se află într-o stare de eutiroidie, nu este necesar nici un fel de tratament, pacientul, doar, trebuie să fie conştient că poate să urmeze o transformare cu apariţia ulterioară a complicaţiilor. Unii autori consideră că ablaţia chirurgicală completă a glandei cu tratament hormonal de substituţie este tratamentul de elecţie. În literatura de specialitate sunt descrise mai multe abordări chirurgicale: ablaţie prin faringotomie laterală sau trans-hioidă şi ablaţie trans-orală. Abordul chirurgical prin ablaţia trans-orală a formaţiunii de volum este folosită în cazul dimensiunilor mici ale glandei şi prin acest procedeu pot fi evitate posibilele complicaţii din partea structurilor anatomice profunde cervicale (cum ar fi lezarea nervului lingual, formare de fistulă, infecţii şi cicatrici vizibile, etc), în timp ce abordările externe pot controla mai bine hemoragia şi sunt recomandate pentru mase voluminoase. Pentru abordul trans-oral sunt utilizate instrumente reci cu coagulator monopalar şi laser CO2 sau diodic (10,11). Cazurile, în care glanda tiroidiană ectopică linguală este unica glandă tiroidiană funcţional-normală din organism, după unii autori, ea trebuie autotransplantată, pentru a evita un hipotiroidism permanent. Autotransplantul nu este necesar în cazurile de eradicare chirurgicală parţială, deoarece se poate de оnlocuit prin terapie hormonală de substituţie. La Pacienţii în vârstă, cu instalarea guşei ectopice de dimensiuni mici, având localizare anterioară şi simptomatologie respectivă, este indicată metoda trans-orală de ablaţie a formaţiunii. Abordarea chirurgicală respectivă este mai puţin agresivă, dar nu poate preveni transformarea malignă şi posibilitatea de recidivare, în plus nu permite un control suficient, în ceea ce priveşte sângerarea în timpul operaţiei. La pacienţii mai tineri, sau în cazul formaţiunilor mai mari şi profund situate în partea caudală a bazei limbii, ablaţia totală a tiroidei ectopice ar putea fi alegerea cea mai potrivită. Оn acest caz, autotransplantul nu este necesar, dar se indică o terapie hormonală de substituţie. Îngrijirea postoperatorie are drept scop asigurarea permeabilitîţii căilor respiratorii. De obicei, acest lucru se realizează prin traheostomie temporară sau menţinerea unui tub nazo-traheal în primele 24 h după intervenţie chirurgicală. Intubarea sau traheostomia nu ar trebui eliminate pвnă la instalarea hemostazei adecvate şi confirmarea permeabilităţii căilor respiratorii. Concluzii 1.Tiroida ectopică linguală reprezintă o anomalie rară de dezvoltare, iar tratamentul este controversat, din cauza rarităţii bolii. 2.Tratamentul pacienţilor, care prezintă semne minore, este conservator şi constituie tratament hormonal de substituţie. 3.Intervenţia chirurgicală se recomandă în cazurile, cвnd se determină o obstrucţie a căilor respiratorii . 4. Evaluarea funcţiei tiroidiene este recomandată înainte şi după intervenţie chirurgicală, datorită riscului de instalare a hipotiroidismului post-operator.
1 Ulug T, Ulubil SA, Alagol F. Dual ectopic thyroid: report of a case. J Laryngol Otol 2003;117:574-6. 2 Chanin LR, Greenberg LM. Pediatric upper airway obstruction due to ectopic thyroid: classification and case reports.Laryngoscope 1988;98:422-7. 3 Sauk JJ. Ectopic lingual thyroid. J Pathol 1970;102:239-43. 4 Gallo A, Leonetti F, Torri E, Manciocco V, Simonelli M, DeVincentiis M. Ectopic lingual thyroid as unusual cause of severe dysphagia. Dysphagia 2001;16:220-3. 5 Steinwald OP Jr, Muehrcke RC, Economou SG. Surgical correction of complete lingual ectopia of the thyroid gland.Surg Clin North Am 1970;50:1177-86. 6 Mussak EN, Kacker A. Surgical and medical management of midline ectopic thyroid. Otolaryngol Head Neck Surg 2007;136:870-2. 7 Weider DJ, Parker W. Lingual thyroid: review, case reports, and therapeutic guidelines. Ann Otol Rhinol Laryngol 1977;86:841-8. 8 Puxeddu R, Pelagatti CL, Nicolai P. Lingual thyroid: endoscopic management with CO2 laser. Am J Otolaryngol 1998;19:136-9. 9 Umut M, Ozcan M. Lingual thyroid. Otolaryngol Head and Neck Surg 1996;115:483-4. 10 Chandra K, Bhat K. Surgical management of lingual thyroid: A Report of four cases. J Oral Maxillofac Surg 2000;58:223-7. 11 Turgut S, Murat-Ozcan K. Diagnosis and treatment of lingual thyroid: A review. Rev Laryngol Otol Rhinol 1997;118:189-92. 12Giovagnorio F. Lingual thyroid: value of integrated imaging. Eur Radiol 1996;6:105-7. 13 Declerck S, Casselman JW, Depondt M. Lingual thyroid imaging. J Belg Radiol 1993;76:241. 14 Internet Particularităţile clinico-anatomice şi de diagnostic ale glandei tiroide Eusebiu Sencu, Eduard Cernolev, Ruslan Eşanu, Natalia Sclifos, Nina Capitan, Andrei Panfil, Cezara Andreev Catedra ORL USMF “N.Testemiţanu”, Clinica O.R.L., IMSP SCR Summary Clinico-anatomical and diagnosis features of the thyroid gland Thyroid hormones have a metabolic effects in various tissues of the body by increasing oxygen consumption and heat production that as a principal role but also have specific effects on different organs such as the increasing frequency and cardiac onset, increasing the activity of digestive, skeletal effects contributing to the increase bone modeling and control center respiratory effects on muscles, nervous system. All these effects are exacerbated in hyperthyroidism and reduced in hypothyroidism, being directly responsible for specific clinical picture. Rezumat Hormonii tiroidieni au efecte metabolice în diferite ţesuturi ale organismului prin creşterea consumului de oxigen şi a producţiei de căldură ca rol principal, dar au şi efecte specifice în diferite organe cum ar fi creşterea frecvenţei si debitului cardiac, cresterea activităţii digestive, modificări scheletice ce contribuie la creşterea si modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatură şi sistem nervos. Toate aceste efecte sunt exacerbate în hipertiroidism şi diminuate în hipotiroidism, fiind responsabilă în mod direct de tabloul clinic specific. Actualitatea Afecţiunile tiroidiene, în special guşa multinodulară, cu sau fără hipertiroidie, au o incidenţă sporită, ajungând la o prevalenţă de 20-50% din populaţie. Statisticile consideră că numai 5% din nodulii tiroidieni sunt maligni, deşi studii necroscopice au evidenţiat încă din anii ‘50 că incidenţa carcinomului tiroidian ocult este de peste 30%. Studii recente au constatat o creştere continuă a incidenţei neoplaziilor tiroidiene în întreaga lume; astfel, incidenţa cancerului tiroidian a crescut în SUA de la 3,6 / 100000 locuitori în 1973 pînă la 8,7 / 100000 locuitori în 2002. Dintre formele histologice, creşterea cea mai spectaculoasă a avut-o cancerul papilar: de la 2,7 / 100000 la 7,7 / 100000 . Scopul si obiectivele studiului
Metode si materiale Tiroida este o glandă cu secreţie internă, în regiunea antero-cervicală, localizată anterior de tractul laringo-traheal. Are forma literei "H", fiind alcatuită din 2 lobi uniţi printr-un istm. Are aproximativ 25-30 grame. Înălţimea si grosimea lobilor este de aproximativ 6 cm. E de culoare brun roşcată si are consistentă moale. Istmul reprezintă o lamă de ţesut glandular comprimată în sens antero-posterior cu o lăţime de 1 cm şi o înalţime de 1,5 cm. • faţa anterioară este convexă şi vine în raport cu lama pretraheală a fasciei cervicale şi cu muşchii subhioidieni • faţa posterioară este concavă şi vine în raport cu inelele traheale 2-4 • marginea superioară este concavă şi din partea ei stînga se desprinde o prelungire de parenchim, numita piramida lui Laurette. • marginea inferioară - de la nivelul ei pleacă venele tiroidiene inferioare
Glanda tiroidă este învelită de teaca tiroidiană şi acoperită anterior de lama profundă a tecii cervicale mijlocii, posterior de lama viscerală a fasciei cervicale, iar inferior se continuă cu aponevroza tiropericardică. În interiorul tecii se află capsula proprie, cea care aderă la parenchim, iar între capsulă şi teacă se găseşte ţesutul celular lax si vasele sanguine.
Este asigurată de ramuri terminale din artera tiroidiană superioară şi din tiroidiană inferioară. Venele sunt reprezentate de:
Sunt reprezentate de nodulii prelaringieni si pretraheali, cei prelaringieni drenează în nodulii recurenţiali, iar aceştia la rîndul lor în nodulii jugulari interni. Inervaţia Glanda tiroidă e inervată de nervii ce pornesc de la nucleii simpatici( n. thyroidei) şi de la porţiunea cervicală a nervului vag (n.laryngei superioris-r.externi, n. laryngei recurrentes) Diagnosticul (Tabelul 1) Yüklə 0,67 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
