Anexă la Hotărârea nr. 33 din 27 februarie 2009 a Consiliului Judeţean Giurgiu
Yüklə 2,07 Mb.
|
2. PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE 2.1. Descrierea generală a judeţului Giurgiu 2.1.1 Scurtă prezentare a judeţului Situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, Giurgiu face parte din cele 7 judeţe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia, fiind străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică şi meridianul 25°59` longitudine estică. Suprafaţa judeţului este de 3526 km2, reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării. În partea nordică se învecinează cu judeţul Dâmboviţa, la Nord - Est cu judeţul Ilfov, la Vest cu judeţul Teleorman, la Est cu judeţul Călăraşi, iar la Sud, pe o lungime de 76 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.
Reşedinţa Reşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunăre al Ţării Româneşti, aflat la 65 km de capitala ţării, pe drumul european E70, ce leagă vestul Europei de zona balcanică şi de Orientul Mijlociu (pe ruta Bucureşti – Sofia - Atena sau Bucureşti - Istambul). Port pe malul stâng al Dunării, municipiul Giurgiu este situat vis – a - vis de oraşul Ruse (Bulgaria). Populaţia judeţului În judeţul Giurgiu, populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 este de 285347 locuitori, din care în mediul urban 88583 locuitori, iar în mediul rural 195305 locuitori. Tendinţa în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei stabile din judeţul Giurgiu este de scădere, având în vedere că la 1 ianuarie 2004 populaţia era de 288018 locuitori, iar la 1 ianuarie 2005 - de 286208 locuitori.
Teritoriul judeţului cuprinde 78,98 % terenuri agricole, 10,75 % terenuri cu vegetaţie forestieră, 3,96 % ape şi bălţi şi 6,31 % alte terenuri (clădiri şi curţi, drumuri, căi ferate etc.). Fondul funciar al judeţului este reprezentat de o suprafaţă de 352602 ha, din care 278519 ha teren agricol şi 74083 ha teren neagricol. Terenul agricol reprezintă 78,98 % din suprafaţa judeţului, din care teren arabil 261082 ha, păşuni 11776 ha, fâneţe 82 ha, vii 4194 ha şi livezi 831 ha. Suprafaţă neagricolă este de 74083 ha (21,01% din suprafaţa judeţului), din care: păduri - 38068 ha, drumuri - 7369 ha, curţi/construcţii - 13705 ha, terenuri neproductive - 1120 ha.
Altitudinea maximă, înregistrată în nordul judeţului, în satul Cartojani, este de 136 m deasupra nivelului mării, iar altitudinea minimă, de 12 m deasupra nivelului mării, se înregistrează în lunca Dunării. Din punct de vedere geomorfologic, în cadrul judeţului Giurgiu se individualizează două tipuri de forme de relief şi anume: - câmpie fluviuo-lacustră, acoperită cu depozite loessoide, tabulară, nefragmentată, alcătuind în fapt cea mai mare parte a suprafeţei judeţului; - câmpie aluvială, holocenă, de subsidenţă, cu aspect de albie majoră, reprezentând luncile dezvoltate de-a lungul râurilor şi în special, de-a lungul Dunării. Lunca Dunării, influenţată de acţiunea directă a fluviului, cu lăţimi ce pot ajunge în unele locuri la 10 km, este îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe, fiind transformată în teren agricol. Aspectul, extinderea şi structura luncii Dunării au fost condiţionate de modificările petrecute în dinamica fluviului, ca urmare a variaţiilor climatice eustatice şi neotectonice din postglaciar. Depozitele au grosimi cuprinse între 15 m şi 35 m, fiind constituite structural din două complexe litologice: - complexul bazal, alcătuit din nisipuri şi pietrişuri - complexul superior, predominant argilo-nisipos. Aluvionarea şi colmatarea intensă ulterioară a luncii au dus la dezvoltarea unui microrelief variat şi la ridicarea nivelului albiei Dunării. În spaţiul municipiului Giurgiu, lunca are altitudini de 20-27 m, fiind îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe şi transformată în teren agricol. În apropiere de municipiul Giurgiu se întâlnesc braţe şi canale, adaptate pe foste gârle, a căror utilitate este legată de navigaţie, agricultură sau potenţialul turistic. Spre nord se profilează Câmpia Burnasului, care domină cu peste 80 m nivelul apelor fluviului, având o suprafaţă tabulară slab fragmentată, cu mici denivelări datorate crovurilor sau văilor temporare. Clima Clima este de tip temperat continental, punându-şi amprenta asupra tuturor componentelor învelişului geografic. Clima continentală, cu ierni reci şi veri călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă dintre cele mai mari din ţară. Caracterul continental al climei este dat de amplitudinile termice mari, de peste 22ºC între anotimpurile extreme şi de un regim al precipitaţiilor cu o mare variabilitate în cursul anului. Frecvenţa, durata şi intensitatea fenomenelor meteorologice de iarnă (îngheţ, brumă, polei, ninsori) sunt destul de mari, în timp ce vara fenomenul caracteristic rămâne evapo - transpiraţia (peste 700 mm anual), la care se adaugă roua, furtunile cu grinduri şi suhoveiurile. Reţeaua hidrografică În judeţul Giurgiu există două bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunărea şi bazinul hidrografic Argeş, cu o bogată reţea de râuri. Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 847 km (în bazinul hidrografic Dunăre – 122 km, iar în bazinul hidrografic Argeş – 725 km). Această reţea este completată de bălţi, lacuri naturale (13,44 km2) şi lacuri artificiale (28,07 km2). Cursul Dunării în judeţul Giurgiu are o direcţie generală V-E, cu o albie minoră de 0,650 – 1km lăţime. Râul Argeş se caracterizează printr-o vale lungă, cu multe meandre, iar în aval de Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată, având formă trapezoidală cu lăţimea de 60 m, pentru debite uzuale de 250 mc/s. Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de curgere datorat amenajărilor hidrotehnice complexe. Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului este de 0,24 km/km2. Principalele cursuri de apă sunt: Dunărea şi râul Argeş - cu principalii afluenţi: Neajlov, Câlniştea, Dâmbovnic, Sabar, Ciorogârla. Pe teritoriul judeţului Giurgiu există un număr de 115 lacuri de acumulare, din care 7 (6 permanente şi 1 nepermanent) aflate în administrarea A.N. “Apele Române”, care au folosinţă complexă, 40 aflate în administrarea Companiei de Administrare a Fondului Piscicol şi 68 aflate în administrarea consiliilor locale şi a agenţilor economici. Vegetaţia Vegetaţia este de tipul silvo-stepă, în cuprinsul judeţului distingându-se subraioanele vegetaţiei tipice luncilor, ale câmpurilor cu graminee (în alternanţă cu pâlcuri de pădure în care predomină specii de salcâmi) şi subraionul pădurilor de câmpie joasă - vechiul codru al Vlăsiei (în prezent în mare parte distruse în beneficiul suprafeţelor agricole). Vegetaţia forestieră este constituită la nord de Lunca Dunării din păduri de stejar pedunculat (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubesces), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), ulm (Ulmus foliacea), arţar tătăresc (Acer tataricum), corn (Cornus mas). Pădurile din luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcie (Salix alba), plop (Populus alba), anin negru (Alnus glutinoasa). Resurse Resursele naturale neregenerabile Bogăţiile naturale ale subsolului sunt constituite de zăcămintele de petrol din partea de nord a judeţului şi pietrişurile şi nisipurile care se extrag din albiile râurilor şi a fluviului Dunărea. Resurse naturale regenerabile Caracteristica principală a acestor resurse constă în capacitatea lor de regenerare continuă, în condiţii normale de viaţă a ecosistemelor în care se găsesc. Ele sunt practic inepuizabile, dar în acelaşi timp sunt destructibile sub influenţa unor factori externi care produc transformări, uneori ireversibile, asupra cadrului lor existenţial. În condiţiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate menţine stabil sau poate creşte. Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care susţin economia judeţului în prezent şi se prefigurează că ponderea acestora este în continuă creştere.
În mod indiscutabil, dintre resursele regenerabile, pe primul loc sunt resursele de apă, în special fluviul Dunărea (pe o lungime totală de 76 Km la nivelul judeţului Giurgiu), la care se adaugă râul Argeş. Fluviul Dunărea Acest fluviu, al doilea ca mărime din Europa, cu un debit mediu la intrarea în ţară de 170 miliarde mc/an, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale. De aceea, se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre (85 miliarde mc/an). Principalele sisteme hidroameliorative de pe teritoriul judeţului Giurgiu, care au ca sursă de alimentare fluviul Dunărea sunt: - amenajarea Gostinu-Greaca, pe o suprafaţă de 16168 ha; - terasa Mihai Bravu, cu o suprafaţă de 14419 ha; - amenajarea Malu Roşu-Gostinu, pe o suprafaţă de 6292 ha; - amenajarea Giurgiu-Răzmireşti A+C, cu suprafaţa de 77056; - amenajarea Vedea-Slobozia, pe o suprafaţă de 4217 ha; - amenajarea Remuş-Oinacu, cu o suprafaţă de 945 ha.
Prin priza de la Crivina se realizează alimentarea cu apă a Municipiului Bucureşti. Se asigură astfel cca. 40% din necesarul de apă potabilă şi cca.70% din necesarul de apă industrială, respectiv un debit de 18,8 mc/s. Râul Argeş reprezintă sursa de alimentare pentru următoarele amenajări pentru irigaţii: - amenajarea Ilfovăţ, ce se întinde pe o suprafaţă de 4498 ha; - amenajarea Mihăileşti, pe o suprafaţă de 2137 ha; - amenajarea Argeş - km 23, cu o suprafaţă de1296 ha. Piscicultura – amenajarea piscicolă Slobozia. Sol Judeţul Giurgiu are o suprafaţă agricolă de 278.519 ha, din care teren arabil 261.528 ha. Solurile caracteristice pentru această zonă fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice şi cele cambice. În luncile râurilor se întâlnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul râurilor Câlniştea şi Neajlov, datorită excesului de umiditate, apar soloneţurile (cu exces de săruri). Păduri Pădurile au atât valoare economică, prin masa lemnoasă exploatată, cât şi valoare ecologică, un hectar de pădure producând circa 10 t oxigen pe zi (de 5 -10 ori mai mult decât orice alt covor vegetal, cu condiţia ca arborii să fie sănătoşi). Acestea au rolul cel mai important în menţinerea şi reglarea echilibrului ecologic pe mari suprafeţe. Suprafaţa ocupată de păduri este de 37.905 ha. S-a observat o corelaţie între cantitatea de precipitaţii căzută şi suprafaţa împădurită. Faţă de anul 2004, suprafaţa forestieră a scăzut cu aproximativ 201 ha, în special din cauza tăierilor necontrolate de masă lemnoasă. 2.1.2. Arii protejate Rezervaţii naturale Aria naturală protejată reprezintă o zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetrul legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice cu valoare ecologică, ştiinţifică şi culturală deosebită. La nivelul judeţului există 1 parc natural, 3 rezervaţii naturale şi 8 situri propuse a face parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000. Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare a habitatelor, precum şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, pe teritoriul judeţului Giurgiu s-au instituit mai multe categorii de arii naturale protejate. Acestea sunt:
Zona Comana, având o suprafaţă de 24.963 ha, a fost declarată Parc Natural prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Rezervaţiile Pădurea Oloaga–Grădinari şi Pădurea Padina Tătarului, inclusiv Balta Comana, au fost incluse în Parcul Natural Comana. 
Pădurea Oloaga – Grădinari, localizată pe teritoriul comunei Comana, are o suprafaţă de 248 ha, este o rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei de Ruscus aculeatus (ghimpele). Pădurea Padina Tătarului este localizată pe teritoriul comunei Comana, are o suprafaţă de 230 ha şi este o rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei Paeonia peregrina var. romanica (bujorul românesc). Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică a numeroase ecosisteme naturale (păduri şi pajişti), cu o mare diversitate biologică. Rezervaţia Manafu Pădurea Manafu este situată pe teritoriul localităţii Ghimpaţi şi are o suprafaţă de 28 ha. Este o rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc - Paeonia peregrina varianta romanica. Rezervaţia Teşila P Bujor românesc - Paeonia peregrina Rezervaţia naturală Cama Dinu Păsărica Zona ostroavelor Cama - Dinu - Păsărica, cu o suprafaţă de 2400 ha, a fost declarată rezervaţie naturală prin HG nr. 1143/2007. Această zonă reprezintă un eşantion tipic de luncă inundabilă, în care se găsesc plantaţii de nuc american şi glădiţă, perdele de viţă sălbatică şi hamei, păduri de stejari seculari cu ulm şi plop negru. Totodată au fost identificate specii de plante, inclusiv specii de plante acvatice, specii de muşchi şi ciuperci.
Zona ostroavelor Cama - Dinu - Păsărica, deşi are o suprafaţă redusă ca dimensiune, adăposteşte cea mai mare colonie mixtă de stârci lopătari şi cormorani mari din zona Giurgiu. Dintre populaţiile de păsări identificate în zonă, multe specii reprezintă procente importante din populaţiile de păsări care cuibăresc în România, cum ar fi: stârcul lopătar, stârcul galben, stârcul cenuşiu, stârcul de noapte, egreta mică, egreta mare, cormoranul mare. Natura 2000 Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate, ce are drept scop protejarea speciilor şi habitatelor vulnerabile datorită activităţilor antropice ce se desfăşoară pe teritoriul lor natural, în întreaga Europă, cuprinzând:
Situri de Importanţă Comunitară COMANA Situl Comana se suprapune în mare parte cu Parcul Natural Comana, aflându-se pe teritoriul administrativ al următoarelor localităţi: Comana, Singureni, Mihai Bravu, Băneasa, Prundu, Gostinari, Călugăreni, Greaca şi Hotarele. Acest sit are suprafaţa de 25332,6 ha. Habitatele prezente în acest sit constituie un mediu de viaţă prielnic pentru multe specii de păsări şi animale, diversitatea mare a acestora fiind explicată prin varietatea şi abundenţa hranei. Principalele habitate existente în zona Comana sunt reprezentate de: pajişti xerice, umede şi sărăturate, precum şi păduri de Quercus pedunculiflora (stejar brumăriu), Quercus pubescens (stejar pufos), Fraxinus excelsior (frasin), Carpinus betulus (carpen), Ulmus carpinifolia (ulm) şi zone umede (Balta Comana). GURA VEDEI - ŞAICA - SLOBOZIA Având o suprafaţă de 5742,1 ha, situl Gura Vedei-Şaica-Slobozia face parte din Lunca Dunării Inferioare şi se întinde pe două judeţe: Giurgiu şi Teleorman. Teritoriul aferent judeţului Giurgiu cuprinde localităţile: Slobozia, Malu, Vedea şi Găujani. Importanţa sitului constă în prezenţa speciilor de peşti caracteristici Dunării, precum şi a amfibienilor şi reptilelor din zona inundabilă. Speciile de peşti întâlnite aici sunt: Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvârluga), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu), Gymnocephalus schraetzer (răspăr), Misgurnus fossilis (ţiparul), Rhodeus sericeus amarus (boarţă), Zingel zingel (pietrar) şi Zingel streber (fusar mic). LUNCA MIJLOCIE A ARGEŞULUI Situl Lunca mijlocie a Argeşului este situat pe teritoriul a două judeţe: Giurgiu şi Dâmboviţa, pe cursul râului Argeş. Suprafaţa acestui sit este de 3634,8 ha. Importanţa acestui sit constă în prezenţa unor specii de peşti, cum ar fi: Aspius aspius (avat), Barbus meridionalis (mreană vânătă), Gobio kessleri (porcuşor de nisip), Sabanejewia aurata (dunăriţă). Habitatul acestora este ameninţat de lucrările hidrotehnice şi de captarea apei din râuri, o măsură de protecţie care se impune fiind păstrarea unor sectoare din râul Argeş în regim natural, având drept scop reducerea poluării de orice fel.
Situat în judeţul Giurgiu, pe teritoriul administrativ al următoarelor localităţi: Găiseni, Floreşti-Stoeneşti, Vânătorii Mici, Crevedia Mare şi Bolintin Vale, acest sit are o suprafaţă de 4760,9 ha. Situl Pădurea Bolintin cuprinde cea mai întinsă pădure de stejar din România. În cadrul acestui sit se conservă structuri forestiere importante şi exemplare seculare de stejar în 3 din cele 28 tipuri de habitate forestiere naturale protejate din România: - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun - Păduri dacice de stejar şi carpen - Zăvoaie cu Salix alba (salcie) şi Populus alba (plop alb). Arii de Protecţie Specială Avifaunistică COMANA Situat pe teritoriul administrativ al localităţilor: Comana, Singureni, Mihai Bravu, Băneasa, Prundu, Gostinari, Călugăreni, Greaca şi Hotarele, situl Comana este populat de o mare varietate de specii aparţinând avifaunei. Acest fapt se datorează formelor variate de relief. Prin depunere de aluviuni, se formează locuri excelente pentru hrănire. Stabilizarea aluviunilor prin fixarea unor asociaţii vegetale au creat condiţii de adăpost şi reproducere pentru un număr însemnat de specii caracteristice zonelor umede: Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Fulica atra (lişiţa), Alcedo athis (pescăraş albastru), dar şi numeroase specii de paseriforme. Pădurea Comana este situată la limita sudică a bălţii şi constituie un habitat deosebit pentru păsări. Dintre speciile care se concentrează în zona de lizieră a pădurii se menţionează prădătorii de zi, mai multe specii de ciocănitori şi unele paseriforme. Această zonă reprezintă un punct important şi în migraţia răpitoarelor, observându-se aici Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Accipiter nisus (uliu păsărar), Falco peregrinus (şoim călător), Falco subbuteo (şoimul rândunelelor) şi altele.
Cu o suprafaţă de 5951,1 ha, cuprinde ostroavele de pe malul românesc al Dunării între kilometrul 454 şi 430, întinzându-se, pe raza a două judeţe: Giurgiu şi Călăraşi. Teritoriul aferent judeţului Giurgiu cuprinde “Ostrovul fără nume”. Pe arealul propus al sitului se întâlnesc specii de păsări de pasaj, sedentare şi migratoare. Profitând de condiţiile excelente de hrană şi odihnă păsările folosesc acest loc şi pentru reproducere. Dintre speciile de păsări întâlnite aici amintim: Ardea cinerea (stârcul cenuşiu), Ixobrychus minutus (stârcul pitic), Egetta alba (egreta mare), Riparia riparia (lăstunul de mal) şi mai multe specii de raţe. OSTROVUL LUNG GOSTINU Având o suprafaţa de 15936,4 ha, situl cuprinde o parte din teritoriile administrative ale localităţilor: Prundu, Puieni, Pietrele, Băneasa, Gostinu, Braniştea şi ostroavele de pe Dunăre dintre kilometrii 482 şi 462. Această zonă umedă reprezintă un adevărat areal pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări ocrotite prin Directiva Păsări, Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn. Diversitatea mare de specii localizate în acest sit este explicată prin varietatea locurilor de cuibărit, dar şi prin abundenţa hranei. Numeroase specii de păsări folosesc acest sit ca areal de reproducere şi pasaj: Aythya nyroca (raţa roşie), Egreta alba (egreta mare), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Pelecanus crispus (pelicanul creţ).
Având o suprafaţă de 22888,9 ha, situl Vedea–Dunăre IBA face parte din Lunca Dunării Inferioare şi se întinde pe două judeţe: Giurgiu şi Teleorman. Teritoriul aferent judeţului Giurgiu cuprinde localităţile: Slobozia, Malu, Vedea, Găujani şi Ostroavele Cama-Dinu-Păsărica. Obiectivul de conservare al sitului îl reprezintă speciile de păsări cu afinităţi biologice pentru vegetaţia de luncă şi habitatul de apă dulce continentală. Acest sit este folosit ca loc de odihnă, de reproducere şi pasaj de păsări ca: Alcedo atthis (pescăraş albastru), Ardea purpurea (stârc roşu), Ardeola ralloides (stârc galben), Aythya nyroca (raţa roşie), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Egretta alba (egreta), Himantopus himantopus (piciorong) şi altele. 2.1.3 Infrastructura Transporturile În judeţul Giurgiu se desfăşoară activităţi de transport rutier, naval şi feroviar. Transportul naval Judeţul Giurgiu beneficiază de principala arteră de navigaţie transeuropeană, partea de sud a acestuia fiind străbătută de fluviul Dunărea. Pe teritoriul oraşului Giurgiu este situat portul naval, comercial şi industrial Giurgiu. Transport rutier Localitatea Giurgiu a apărut atât ca obiectiv militar cât şi ca aşezare aflată la răscruce de drumuri importante, aici întâlnindu-se cândva drumurile Banului, Untului, Bucureştiului şi Olacului, ce se prelungeau mai departe spre sud, peste Dunăre, cu drumul “Stambulului”. Pe parcursul evoluţiei sale, reţeaua exterioară îşi păstrează direcţiile pe drumuri devenite europene, naţionale şi judeţene, după cum urmează:
Tabel 2.1.3.1 Infrastructura
2.1.4. Date demografice
Tabel 2.1.4.1 Evoluţia populaţiei Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică 2.1.5. Aşezări umane Structura administrativ-teritorială a judeţului se prezintă astfel: - 1 municipiu - Giurgiu - 2 oraşe: Bolintin Vale şi Mihăileşti - 51 de comune (cu 166 sate) În judeţ nu sunt localităţi izolate definite conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. 2.1.6. Dezvoltarea economică În datele statistice aferente anului 2005 s-au înregistrat următoarele ramuri de activităţi economice: agricultură şi vânătoare, silvicultură şi exploatare forestieră, industrie, construcţii, comerţ, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. Numărul mediu al salariaţilor din judeţul Giurgiu era 33194 de persoane, din care: - agricultură şi vânătoare - 2690 persoane - silvicultură, exploatare forestieră - 380 persoane - industrie - 8702 persoane - construcţii - 2295 persoane - comerţ - 4586 persoane - învăţământ - 2991 persoane - sănătate şi asistenţă socială - 3109 persoane
În judeţul Giurgiu, venitul lunar era în creştere, în anul 2006 înregistrându-se următoarele câştiguri salariale pentru o serie de domenii de activitate: Tabel 2.1.6.1. – distribuţia forţei de muncă şi venitul lunar
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2005, pe total judeţ, este de 814 lei/salariat, iar cel mediu net lunar – de 629 lei/salariat. Rata şomajului - la sfârşitul anului 2006 a fost de 5,6%. Tabel 2.1.6.2. - Evoluţia ratei şomajului la nivelul judeţului Giurgiu
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu 
PIB – evoluţia acestuia în perioada 2001-2005 este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 2.1.6.3. - Evoluţia PIB la nivelul judeţului Giurgiu
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu Turismul Regiune tipică de câmpie, judeţul Giurgiu dispune de un important şi variat potenţial turistic, legat fiind prin întreaga activitate din trecut şi prezent de Dunăre. Oraşul Giurgiu a reprezentat unul dintre cele mai importante porturi internaţionale dunărene, situându-se pe traseul coridorului de transport Pan- European nr.9. Municipiul Giurgiu (situat la 65 km sud de Bucureşti), a fost primul oraş legat feroviar de capitala ţării (1869). Prin construcţia podului rutier şi feroviar de peste Dunăre, numit „Podul Prieteniei”, (2.200 m lungime), oraşul a devenit un important centru de tranzit rutier, feroviar şi fluvial. Un alt punct de atracţie poate fi Podul Bizetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier şi feroviar construit în curbă din Europa. În judeţul Giurgiu se găsesc de asemenea numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vieţii sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Zestrea naturală a judeţului nu este foarte bogată, dar deţine câteva valori originale, care s-au impus prin valenţele lor estetice, recreative şi educative.
Unul dintre avantajele de care beneficiază judeţul Giurgiu, în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului (în cadrul rezervaţiilor naturale sunt specii de plante şi animale declarate monumente ale naturii, exemplare de floră şi faună care în alte zone au dispărut), realizându-se astfel o premisă importantă de dezvoltare în special a ecoturismului. Prin alegerea unor strategii adecvate de dezvoltare a turismului în zonă, se vor putea pune în valoare resursele existente, astfel încât Giurgiu să poată fi inclus în circuite turistice de interes. În anul 2006, capacitatea totală de cazare turistică existentă a fost de 986 locuri de cazare, din care în hoteluri 296 locuri, în moteluri 192, pe motonave 420, în pensiuni turistice urbane 40, iar în pensiuni turistice rurale 6 locuri de cazare. Numărul total de turişti care s-au cazat în anul 2006 în judeţul Giurgiu a fost de 15077 de persoane, cei mai mulţi dintre ei, în număr de 7110 cazându-se pe motonave.
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu Agricultura Datorită resurselor de care dispune judeţul Giurgiu (fond funciar agricol excepţional, potenţial tehnic, resurse de apă), agricultura ocupă o pondere însemnată în activităţile economice; dotarea cu utilaje agricole este însă insuficientă, mai ales în noile condiţii de fărâmiţare a fermelor agricole. Trebuie subliniat că sistemul de irigaţii existent nu este utilizat la capacitate, în viitorul apropiat fiind necesară o analiză tehnică şi economică în vederea amenajării unor noi lucrări de irigaţii. 2.2 Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor 2.2.1 Generarea deşeurilor Datele prezentate în acest capitol se referă la deşeurile municipale şi cele asimilabile din comerţ, industrie şi de la instituţii, cuprinzând atât deşeurile colectate de către agenţii de salubritate, cât şi pe cele generate şi necolectate. Această din urmă categorie se referă în special la deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu beneficiază de servicii de salubritate. Având în vedere că la nivelul judeţului nu au fost efectuate măsurători privind cantităţile de deşeuri generate de populaţie, pentru calcularea acestora s-au luat în considerare ca indicatori de generare 0,9 kg/loc/zi – în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi – în mediul rural.
Indice de generare a deşeurilor municipale Tab.2.2.1.2 Evoluţia indicelui de generare deşeuri municipale
Sursă: APM Giurgiu * - până în anul 2006, zona rurală nu a fost deservită de servicii de salubrizare, întreaga cantitate generată fiind necolectată şi caculată cu un indice de generare de 0,4 tone/locxzi Compoziţia deşeurilor menajere În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor generate/colectate de la populaţie, întrucât nu au fost efectuate măsurători în acest sens, s-a luat în considerare compoziţia prezentată în PRGD. Tab. 2.2.1.3. Compoziţia deşeurilor
Sursă: PRGD 
Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale Având în vedere că nu au fost efectuate măsurători privind ponderea deşeurilor biodegradabile în cele municipale, s-a luat în considerare compoziţia prezentată în PRGD. Tab. 2.2.1.4. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale – PRGD
Sursă: PRGD 2.2.2 Colectarea şi transportul deşeurilor Date privind agenţii de salubrizare Tab. 2.2.2.1. Numărul agenţilor de salubritate – la nivelul anului 2006
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate Gradul de acoperire cu servicii de salubritate s-a calculat în funcţie de numărul de locuitori care beneficiază de serviciu de salubritate, conform datelor furnizate de operatorii de salubritate. Tab. 2.2.2.2. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate
Sursă: APM Giurgiu Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în municipiul Giurgiu, unde se preiau ambalaje din polietilen tereftalat (PET) de la un număr de 35426 locuitori. De asemenea, în oraşul Mihăileşti, operatorul de salubritate încearcă să preia de la populaţie selectiv hârtie, carton şi plastic, însă aplicarea colectării selective întâmpină dificultăţi din cauza slabei implicări a populaţiei. Dotarea agenţilor de salubrizare Tab. 2.2.2.3 Dotarea operatorilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec în anul 2006
Sursa: operatorii de salubritate Tab. 2.2.2.4. Dotarea operatorilor de salubrizare pentru colectarea separată a deşeurilor menajere în anul 2006
Sursa: operatorii de salubritate Tab. 2.2.2.5. Dotarea operatorilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor menajere în anul 2006
Sursa: operatorii de salubritate Date privind staţiile de transfer – nu există staţii de transfer la nivel de judeţ. 2.2.3. Valorificarea şi tratarea deşeurilor 2.2.3.1 Sortarea deşeurilor municipale – pe raza judeţului nu există instalaţii pentru sortarea deşeurilor. 2.2.3.2. Reciclarea deşeurilor municipale - se realizează în instalaţiile deţinute de agenţii economici menţionaţi în tabelul de mai jos: Tab. 2.2.3.2.1. Lista agenţilor economici reciclatori
Yüklə 2,07 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
