Anna karenina
parte că era un băiat neinzestrat.. Dinapoi r: era
Yüklə 3,26 Mb.
|
| nvlirpk departe că era un băiat neinzestrat.. Dinapoi r: era
majf -moiţ iaaBateat decit băieţii pe care profesară dădeai dfrEpfr ştMji ita Scricua. Din punctul de vedere al n ≪roia sa inveţe ceea ce i se preda. MK≫ăţa. fiindcă sufletul lui avea cei' Şţ fta≫selii.U; de LUC impuse de părinte ş : cerşite erau in contradicţie cu educat' _ r incepu cu ei o adevărată luptă. Avea nouă ani, era copil, dar ştia eă are suflet, şi ii sectmp. M il apăra a^a cum ocroteşte pleoapa ochiul ;. Ufea pe nimeni sa-i pătrundă in suflet fără cheia iu ^ducătorii săi se plingeau că nu voia să inveţe,, dar sufl ibera insetat de cunoştinţe. Serio]_a invăţa de. laKapit jul lui f Biaoh ăst ym 1≫ nu te pentru un de la ≪laaacă, de la Niadenka, ele la YasUi Lukici, da* nu de la gwrfesori. Apa, pe care tatăl şi profesorul lui principal o aş&qpiau să vină la moara lor, curgea de mult şi mişca alte oieri.
NacJeţţfca, nepoata Lidiei Ivanovna. Dar pedeapsa asta se schim}≫ă intr-o fericire pentru copil. Vasili Lukici era in toane bune şi-i arată cum se fac morile de vint. Toată seara o petrecu lucrind şi visind cum să clădească o moară care &ă te poată invirti şi pe tine : să te apuci cu miinile de aripile ei, sau să te legi de ele şi să te invirteşti. Serioja nu se gindi la mama sa toată seara. Dar după ce se culcă In pat, işi aduse aminte de dinsa şi incepu să se roage in fekii lui ca maică-sa să nu se mai ascundă, şi miine, de ziua lui, să vină la el. —Vasili Lukici, ştii pentru ce m-am mai rugat ? —Ca să inveţi mai bine ? —Nu.
—Pentru jucării ? —Nu. N-ai să ghiceşti. Pentru ceva minunat. Dar asta e o taină. Cind are să se impimească, am să-ţi spun, N-ai
ghicit? —Nu. Nu ghieesc. Spune-mi dumneata, zise Vasili Lukici zimbind, ceea ce i se intimpla rar. Hai, culcă-te, că sting luminarea. —Fără luminare se desluşeşte mai bine ceea ce văd, Li ce na-am rugat. Era cat pe-aci să-ţi spun taina ! rise Serioja vesel. Cu laminarea stinsă, i se păru lui Serioja că o simte şi o aude pe maică-sa lingă el. Stătea aplecată asupră-i şi-i mingiia cu o privire plină de iubire. Apoi răsăriră nişte mori, un briceag... Toate se amestecară şi Scrioja adormi. XXVIII Cimi sosiră la Petersburg, Vronski şi Anna traseră la unul din cele mai mari hoteluri. Vronski se stabili separat la parter, iar Anna — la etajul intii, cu fetiţa, doica şi cameristei, intr-un apartament mare, compus din patru camere.
Chiar in ziua sosirii, VronsTsA se duse la fratele său. O găsi acolo şi pe maică-sa, venită cu treburi de la Moscova. Mama şi cumnata il intimpinară ca de obicei; ii puseră intrebări cu privire la călătoria lui in străinătate ; vorbiră despre cunoscuţi comuni, dar nu pomeniră nici un cuvint despre relaţiile sale cu Anna. Fratele lui insă veni a doua dimineaţă la Vronski şi-1 intrebă de dinsa. Alexei ii iuse deschis că el socoate legătura sa cu Karenina ca o nicie, că nădăjduieşte să obţină divorţul şi atunci se va ura cu dinsa. Iar pină atunci o socoteşte soţia sa, ca irice soţie legitimă, şi-1 roagă să spună asta mamei şi ievestei sale. *i — Dacă societatea nu incuviinţează lucrul acesta, mi-e .Indiferent, zise "Vronski. Dar dacă neamurile vor să intreţină relaţii de rudenie cu mine, atunci trebuie să fie in aceleaşi relaţii şi cu soţia mea. ., Fratele mai mare, care respecta totdeauna părerile mezinului, nu prea ştia dacă acesta avea dreptate ori nu, pină cind lumea nu va rezolva această chestiune. in "ceea fce-1 privea insă pe dinsul personal, n-avea nimic impotrivă j şi se duse la Anna impreună cu Alexei. Faţă de fratele său, ca şi faţă de toată lumea, Vronski ii spunea Annei ≪dumneata≫ şi se purta cu ea ca şi cum ar fi fost o cunoştinţă apropiată. Se subinţelegea insă ea Jratele său cunoştea raporturile dintre ei şi vorbiră impreună despre plecarea Annei la moşia lui Vronski. - Cu toată experienţa lui mondenă, Vronski — din pricina . noii situaţii in care se afla — căzu intr-o ciudată eroare. j El, mai bine ca oricine, ar fi trebuit să ştie că porţile socie- ' taţii aveau să rămină inchise pentru ei. Dar el işi inchipui, printr-un raţionament absurd şi neintemeiat, că vederile i vsoeietis^ se schimbaseră, emancipindu-se de vechile pre-j judecăţi, datorită progresului rapid general (ajunsese,I fărăsăwşi dea seama, un.partizan al tuturor progreselor) şil ca nu era incă nimic hotărit in problema admiterii lor inl societate. ≪Fără indoială, se gindea Vronski, societatea din| preajma curţii n-o va primi. Dar prietenii pot şi trebuie să inţeleagă situaţia aşa cum se cuvine.≫ --iftj Poţi să şezi ceasuri in şir cu picioarele subtihW in aceeaşi poziţie, dacă ştii că nu te impiedică nimic să-ţi schimbi poziţia. insă dacă ştii că eşti silit să stai eşa, cu picioarek 10 strinse capeţi circei, iar picioarele tecep să se smueeaso&< şi să se intindă in direcţia dorită. Vronski era in aceeaşi situaţie faţă de societate. Deşi ştia in fundul sufletului că le era interzis accesul in societate, el incerca să vadă dacă lumea nu s-a schimbat şi dacă totuşi n-o să-i primească. Inţelese in curind că dacă porţile societăţii erau deschise pentru el personal, ele rămineau inchise pentru Anna. Ca la jocul de-a şoarecele şi pisica, miinile care se ridicau pentru dinsul se lăsau numaidecit in jos faţă de Anna. Una dintre primele doamne din societatea Petersburgului pe care o văzu Vronski a fost vara lui, prinţesa Tverskaia. — in sfirşit ! il intimpină Betsy cu bucurie. Dar Anna ce face ? Ce bine-mi pare ! Unde locuiţi ? imi inchipui că Petersburgul nostru vă ingrozeşte după minunata voastră călătorie. Imi inchipui luna voastră de miere la Roma. Ce e cu divorţul ? L-aţi isprăvit ? Vronski observă că entuziasmul lui Betsy scăzu cind află că nu incepuse incă divorţul. — Ştiu că are să mi se arunce piatra, urmă Betsy, dar am să mă duc la Anna. Da. Am să mă duc negreşit. N-aveţi să rămineţi mult timp aici ? intr-adevăr, Betsy veni in aceeaşi zi la Anna. Tonul său era insă cu totul altul decit mai inainte. Se mindrea, vădit, cu indrăzneala ei şi ţinea ca Anna să-i preţuiască devotamentul prieteniei sale. Nu rămase decit zece minute, povestind ultimele noutăţi mondene, iar la plecare adăugă : — Nu mi-aţi spus cind incepeţi divorţul. Să presupu nem că mie personal nu-mi pasă ; dar alţii, mai rigorişti, au să vă ingheţe cu răceala lor pină o să vă căsătoriţi. E foarte simplu acum. Qa se jait.1 Aşadar, plecaţi vineri? Păcat că n-am să pot să vă mai văd pină atunci. Din tonul lui Betsy putea să-şi dea seama ce avea de aşteptat de la societate. Totuşi el mai făcu o incercare in familia lui. N-avea nici o nădejde in ajutorul mamei sale.' Ştia că aceasta, căreia Anna ii plăcuse atit de mult la inceput, cind făcuse cunoştinţă cu dinsa, acum era neindurătoare faţă de ea, fiindcă distrusese cariera fiului său. Punea insă mari speranţe in Varea, cumnata sa. işi inchi- Yüklə 3,26 Mb. Dostları ilə paylaş:
|