Anna karenina

8*

10

litti

.ulrtt

>ie≪

pentru Anna. işi dadei seama după expresia feţei ei că

Anna işi aduna ultimele puteri ca să-şi joace pină la capăt

rolul : să păstreze aparenţa unui calm desăvarşit —• ceea ce

izbuti perfect. Acei care nu o cunoşteau pe Anna şi nici

cercul ei, şi care nu puteau auzi expresiile de compătimire,

indignare şi de mirare ale femeilor, fiindcă Anna işi ingăduise

să se arate in public cu atita indrăzneală in toată

strălucirea frumuseţii sale şi a podoabei de dantele — aceia

admirau calmul şi frumuseţea acestei femei şi nu bănuiau

că ea indunj chinul omului legat la stilpul infamiei.

Văzind că se intimplase ceva. dar neştiind ce anume,

Vronski, plin de ingrijorare, se indreptă spre loja fratelui

său, nădăjduind să afle acolo ceva. Trecu prin sală in-tradins

in partea opusă lojii sale şi se intilni la ieşire cu

fostul lui comandant de regiment, care stătea de voi'bă cu

doi cunoscuţi. Vronski auzi rostindu-se numele soţilor Karenin

şi observă că fostul său comandant de regiment se

grăbise să-i spună tare pe nume, privindu-şi semnificativ

interlocutorii.

—Ah. Vronski ! Cind treci pe la regiment ? N-ai să

scapi fără un chef. Doar dumneata eşti stilpul

regimentu

lui ! ii strigă comandantul.

—imi pare foarte rău, dar n-o să am timp. Să lăsăm

pe altă dată, răspunse Vronski şi urcă in fugă scările,

indreplindu-

se spre loja fratelui său.

Bătrinn contesă, maică-sa, cu cirlionţii de culoarea oţe~

lului, era şi ea in loja fiului său. Alexei intilni pe Varea,

insoţită de prinţesa Sorokina. pe coridorul lojilor de sus.

După ce conduse pe prinţesa Sorokina la mama ei.

Varea il luă pe cumnatul său de braţ şi incepu numaidecat

să vorbească cu el despre ceea ce-1 interesa. Era atit de tulburată,

cum rar o văzuse mai inainte.

—Găsesc că este o laşitate şi o josnicie. Madame Kartasova

n-avea nici un drept s-o facă, Madame

Karenina...

incepu Varea,

—Dar ce s-a intamplat ? Eu nu ştiu nimic.

—Cum ? N-ai auzit ?

—iţi dai seama că eu trebuia să aflu cel din urmă.

—Există oare o fiinţă mai rea devii această Kartasova?

—Dar ce-a făcut ?

132

—Mi-a povestit bărbatul meu... A jignit-o pe Karenina.

Kartasov a "schimbat citeva vorbe cu ea, de la o lojă Ja

alta, şi soţia sa i-a făcut o scenă. Se pare că i-ar fi spus

ceva jignitor in gura mare şi ar fi plecat.

—Conte, vă pofteşte mama dumneavoastră, ii spyjşe

prinţesa Sorokina, scoţind capul pe uşa lojii.

—Te tot aştept, incepu maică-sa zimbind ironic. Niţpi

chip să te mai văd.

Alexei văzu că maică-sa nu-şi prea stăpini un zimlţet

de bucurie. *

—Bună seara, maman. Tocmai veneam la dumneata,

răspunse el cu răceală.

—Cum V Nu te duci foire Ixi cour ă madame Karenine?1

adăugă ea, după ce prinţesa Sorokina se dădu la o parte.

Elle ţait sensa.tion.~On aublie la Patti pour elle. 2 " .

—Maman, te-am rugat să nu-mi vorbeşti de asta, spuse

Alexei incruntindu-se.

-— "Vorbesc despre ceea ce vorbeşte toată lumea.

Vronski nu răspunse nimic şi, după ce schimbă cile va

cuvinte cu prinţesa Sorokina, ieşi. Se intilni in uşă cu fratele

său.

— Ah ! Alexei ! il intimpină fratele său. Ce murdărie !

O proastă şi nimic mai mult... Tocmai vroiam să mă duc la

ea. Hai impreună.

Vronski nu-1 mai ascultă. Cobori cu paşi repezi. Simţea

că trebuie să facă ceva, dar nu ştia ce anume. Era necăjit

impotriva ei, fiindcă ii pusese pe amindoi intr-o situaţie

falsă, dar in acelaşi timp era plin de milă pentru ea şi

răscolit de suferinţele ei. Cobori la parter şi se indreptă spre

loja Annei. Stremov stătea in picioare lingă lojă şi vorbea

cu Anna.

— Nu mai există temeri. Le moule en est brise. 3

Vronski se inclină inaintea ei şi se opri să vorbească cu

Stremov.

—• Mi se pare că ai venit tirziu şi n-ai auzit aria cea

mai frumoasă, spuse Anna lui Vronski, uitindu-se ironic la

dinsul, după cum i se părea lui. r

1 Sa faci curte doamnei Karenina ? (fr.). '

≪Face senzaţie. Pentru ea, lumea o uită pe Patti (ft1./. ■

I s-a stricat tiparul (expresie franceză), aşa ceva nu -se mai

133

-r*,'li*i iitrt ≪n critic teun, răspunse Alexei şi o privi eu

'/asprjaae. '[ , / * ; : '

-* Ca şi prinţttl Saşyin, adăugă Anna zambind. El e ae

părere că Patti ciatl p?ea tare. Mulţumesc, spuse ea, iuini

'cu mina ei miea, raiprinsă intr-o mănuşă lungă, programul.

. ridicat de Vrmtaă. in aceeaşi clipă, faţa ei frumoasă tas-.

' fcări; se iidieă şi trecu in fundul lojii.

, Dbservind <;ă in timpul actului următor loja ei jenase

goală, Vroraski părăsi parterul in şoaptele de protest ale

$ălii, incremenită in sunetele cavatinei, şi pleeă acasă.

Anna se şi intorsese. Ond intră la dinsa, Vronski o găsi

Imbrăcată aşa cum fusese la teatru. Şedea pe primul fotoliu

de la perete şi se uita drept inaintea ei, ii arumcă o pri-

Vire fără sS-şi schimbe atitudinea.

;', — Anna, rosti ei.

—Numai tu eşti de vină, wumai ţu J strigă ≪a, rMidlndu-

se cu glasul inecat in lacrimi ae ideznMe|de şi

nrrie.

—Te-am i*0&,'p;-i&M, Mq$Rp&t *& ai4. te! &xxei. Ştiam,

că ai să ai nejilafam...

—Neplăceri ! izbucni Anna A Jost ingrozitori N-am

jsă uit asta cit oi tr'ăa. Mi-a spuscsţfă-i e ruşine să stea

alături

dfe mim-.

—Vorba unei femei proaste, incercă s-≪' liniştească

Vronski. Dar de ce să rişti şi să prohod...

—iţi urăsc calmul. Nu trebuia să tnă faci să ajnng

aici.'Dacă ,m-ai fi iubit...

—Anna 1 Ce are a face asta cu dragostea mea ?

—t)a. Dacă m-aj ii iubit, ca mine... dacă ai fi suferit

ca mine... urmă Anna, privindu-1 cu o expresie -de

-spaimă≫

ii era milă de dinsa, insă il cuprinse fi ciuda. O laeredinţă

<§e dragostea lai, tfiaadeă ăşi dădlea seama că numai

a|a 4≫ pălea .potoli acum. Ma-i sspaae iaki un ≪u^int de mustrare,

dar in adancul sufletului era supărat pe ea.

Jar asigurările de dragate ale ]jai yxonsfci, po care

acesta Je socotea aSt de banale, iacii .se riişina să lf rostească,

Anna Io sorl>ea şi incetul cu incetul w poti>1<.;u

A doua zi. oi plecară la "ţară deplin impăcaţi.

PARTEA A ŞASEA

DARIA 'AL￡XAKBfiaftWA petrecu vara iiaap.ft-ima cu

toţi copiii la PokEawaiB^iev, ist saca sa, Kitty Lovia*. ha moşii,

ei-casa ajunsese atiidfc d&ăpăBsa.tă, incit Levint şi eu≫ sa1 o

convinseseră ii#-f≫ petreacă vaea la. din i i . Stepa≫ kadici

ora im-intat de aoeattfcăi hetăiitoe. Spu.iea eă≫-i p grozav df

rau că sluj&a. ≫u*4 lăsa. să-şi pearoacăi va*≫ t≫răimpreună

eu i'ainilia — ceea. ≪e ar fi fost pentro ' sul ce:\

mai mare iorii-ire; El răssase Iii Mbeecva şi1 din cind in

cind la ţară. penSru.≪ zi-doua. Afiara de Alexandrovna

cm toţi copiii oi ?i- cu guvernanta, fi≫ sciţilor Levin se

sosi găiea şi bat rina printrsa. Ea se datoare să-şi

saqpeiv^seze- fiica fără experienţă, ≪caee

intr-o amimită aiBuaţie≫. Pe lingă asia, Va≫≪aka,

prietena din siffăoaăitate, işi ţinu-r şi ei făgădui≫!≫1 ite- a

veni lia Kilty ^≪pă naăritiş <\ v -,:abilise l-i Pokrovskoie.

Aşa= că in casat lui Levirt erau i . - i nai rudele -; soţi≫ sale.

D≪$i I.< viii ii bsrbea pi inii. ii cam p.r , ■"luiasea jd oriniftHL.

la' Levhv≫ se vi-d'\m inăbuşite f'<≪ iawasa* ≪elementului Şcei

K.iţki≫, cum ii /icc:i el in şinei lui. rudele sale. se atfl-i unt

singur o-.\ pi-ie — Serghpi. I Datr şi ascesia era un om de

formaţie nu * nişev≫, aşa că spiritul <-

Levin-> se pierduse cu lotul.

in casa lui Levin, rămasă multa vreme goală, Sorfetea

aerau aii ta lume. incit aproape toate- odăile erau oej*p≫8isv

Mai in fiecare zi

aşestiH'-diti-se- la raasă, să fie nevoită a nunaăra. pe toţi

musa￡iffi şi * pune- Ia u măsuţă deoparte pe. al tnreisprezeci^

a 'Oepa* sau pe a treisprezecea nepoata. Kitty, care se

ţinear. cu rta de gfwpodăflri*; avea derfrahă heiWaie de eap

sa se