Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 28 din 18 mai 2007

Partea 1. COMERŢUL EXTERIOR

1.1. În anul 2006, comerţul exterior a atins suma de 3744,8 mil.dolari SUA, depăşind indicii anilor 2004 şi 2005 cu 36,0% şi, respectiv, 10,7%. Evoluţia relaţiilor comerciale în ultimii trei ani se prezintă astfel:

mil.dolari SUA

	Anii:			(+,-) Anul 2006 faţă de:
	2004	2005	2006	2004		2005
				sumă	%, p.p.	sumă	%, p.p.
Comerţul exterior	2753,7	3383,6	3744,8	991,1	36,0	361,2	10,7
Exportul	985,2	1091,3	1051,6	66,4	6,7	-39,7	-3,6
Importul	1768,5	2292,3	2693,2	924,7	52,3	400,9	17,5
Soldul balanţei comerciale: (- deficit)	- 783,3	-1201,0	-1641,6	x	de 2,1 ori	x	de 1,4 ori
Gradul de acoperire a importului prin export	55,7%	47,6%	39,0%	x	- 16,7 p.p.	x	- 8,6 p.p.
Ponderea exportului în volumul comerţului exterior	35,8%	32,3%	28,1%	x	- 7,7 p.p.	x	- 4,2 p.p.
Ponderea importului în comerţului exterior	64,2	67,7%	71,9%	x	7,7 p.p.	x	4,2 p.p.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică
1.2. Datele sus-indicate denotă menţinerea tendinţei de prevalare a importului în structura comerţului exterior, ponderea căruia a crescut în anul 2006 cu 7,7 şi, respectiv, 4,2 puncte procentuale faţă de perioadele precedente. Stoparea exportului mărfurilor tradiţionale pe piaţa externă, precum şi creşterea preţurilor mondiale la importurile de bază au determinat o manifestare nefavorabilă a comerţului exterior. Exporturile anului 2006 au totalizat 1051,6 mil.dolari SUA, volum inferior celui realizat în anul 2005 cu 39,7 mil.dolari SUA, iar importurile au evoluat la 2693,2 mil.dolari SUA, volum superior celor înregistrate în anii 2004 şi 2005 cu 924,7 mil.dolari SUA şi, respectiv, 400,9 mil.dolari SUA. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat înregistrarea în anul 2006 a unui deficit al balanţei comerciale în sumă de 1641,6 mil.dolari SUA, ceea ce depăşeşte deficitul anilor 2004 şi 2005 de 2,1 ori şi, respectiv, 1,4 ori.

1.3. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a înregistrat o descreştere semnificativă – de la 55,7% în anul 2004, pînă la 39% în anul 2006. Această descreştere s-a produs, în special, ca rezultat al barierelor impuse la importul mărfurilor din Moldova pe pieţele tradiţionale de export. Astfel, restricţiile impuse la importul moldovenesc de către Federaţia Rusă au dus la micşorarea exportului producţiei vinicole cu circa 130 mil.dolari SUA, iar stoparea reexportului de piei brute şi piei tăbăcite din Ucraina spre Italia a redus volumul exportului cu circa 45 mil.dolari SUA. (Sursă: Datele Ministerului Economiei şi Comerţului).

Partea 2. ÎNDEPLINIREA SARCINII DE COLECTARE A VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT ADMINISTRATE DE SERVICIUL VAMAL

2.1. Construcţia bugetului de stat, în prezent, se bazează în mod semnificativ pe încasările de impozite indirecte, ponderea cărora în anul 2006 a constituit circa 84,2% din veniturile totale ale bugetului de stat la componenta de bază. Partea preponderentă de impozite indirecte este administrată de organele vamale, care în perioada anilor 2005-2006 au înregistrat un impact sesizabil asupra acumulării veniturilor în bugetul de stat. Astfel, în perioada anului 2005, au fost acumulate venituri administrate de către organele vamale în sumă totală de 5647,5 mil.lei, înregistrînd o creştere, în raport cu anul 2004, de 1484,5 mil.lei, sau de 35,7%. Încasările similare ale anului 2006 au alcătuit 6772,1 mil.lei, ceea ce constituie o majorare faţă de anii 2004 şi 2005 de 2609,1 mil.lei (62,7%) şi, respectiv, 1124,6 mil.lei (19,9%). Prevederile definitive la venituri au fost realizate în proporţie de 102,9% în anul 2005 şi de 102,5% - în anul 2006, cea ce în valoare absolută depăşesc cu 153,1 mil.lei şi, respectiv, 164,0 mil.lei sarcinile bugetare anuale.

2.2. Cuantumul executării sarcinii de colectare a veniturilor de către organele vamale, pe structura tipurilor de plăţi, în perioada anilor 2005-2006, se prezintă astfel:


mil. lei


Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal şi ale Trezoreriei de Stat
Situaţia redată grafic mai sus denotă supraexecutarea sarcinii bugetare a anului 2005 atît în întregime, cît şi pe fiecare tip de plată vamală. Cel mai înalt grad de realizare (111,8%) s-a înregistrat la accize, date fiind încasările sporite ale accizelor obţinute în urma importului autoturismelor, determinate de modificările operate în legislaţia vamală şi fiscală. Analiza încasărilor lunare ale anului 2005 a constatat ritmul sporit de creştere a veniturilor începînd cu luna august, fapt condiţionat şi de implementarea la patru posturi vamale a programului pilot ASYCUDA World. Astfel, în perioada august-decembrie 2005, veniturile administrate de organele vamale au înregistrat o creştere medie lunară de 143,0 mil.lei.

2.3. Potrivit datelor prezentate în graficul de mai jos, şi în anul 2006 se atestă o sporire a realizării veniturilor administrate de organele vamale. Gradul de colectare a plăţilor vamale a fost diferit, variind de la 102,6% la accize pînă la 121,9% - la proceduri vamale. Creşterea cu 21,9 la sută a acumulărilor la taxa pentru proceduri vamale s-a produs în rezultatul majorării cuantumului taxei la unele poziţii tarifare. Se menţionează că influenţa majoră la depăşirea sarcinii bugetare pe anul 2006 au avut-o încasările de TVA, care deţin o pondere de 77,6% în totalul veniturilor şi care au înregistrat un grad de colectare de 103,2%, ceea ce în valoare absolută constituie 5268,1 mil.lei. Situaţia respectivă a fost determinată de creşterea volumului importurilor de mărfuri, precum şi de anularea unor facilităţi fiscale, în special, a facilităţii prevăzute în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal.

mil. lei


Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal şi ale Trezoreriei de Stat
2.4. Referitor la cele sus-redate, se cuvine să remarcăm că trecerea achitărilor drepturilor de import/export la un cont unic a avut un impact pozitiv asupra acumulărilor la bugetul de stat, precum şi asupra micşorării restanţelor agenţilor economici la plăţile vamale. Contul unic permite Serviciului Vamal de a ţine sub control riguros sumele calculate conform declaraţiilor vamale în dependenţă de sumele achitate de către agenţii economici şi tranzacţia operativă a operaţiunilor vamale indiferent de punctul de trecere vamală. În aceste condiţii s-a redus riscul fraudelor vamale în ce priveşte eschivarea de la achitarea plăţilor vamale la momentul efectuării tranzacţiilor economice şi formării restanţelor la drepturile vamale, precum şi se afirmă sporirea disciplinei de plătitor şi dobîndirea încrederii agenţilor economici.

2.5. Urmare verificărilor efectuate s-a constatat că din suma totală a încasărilor anului 2006 în valoare de 6770,3 mil.lei, 1273,4 mil.lei au fost achitaţi în numerar. Deşi art.125 alin.(1) din Codul vamal prevede plată drepturilor de import şi de export prin două modalităţi (în numerar şi prin virament), este necesar de ţinut cont că norma respectivă specifică cine plăteşte aceste drepturi – persoanele juridice şi persoanele fizice. Ultimele rar sînt deţinători de conturi bancare şi, evident, achită toate plăţile în numerar. Totodată, se relevă că unele persoane juridice frecvent achită totalmente sau parţial drepturile de import/export în numerar. Astfel, controlul selectiv al plăţilor efectuate pentru tranzacţiile perfectate prin BV mun.Chişinău a stabilit că, pe parcursul anului 2006, doi agenţi economici au achitat în numerar toate drepturile de import în sumă de 9,1 mil.lei şi, respectiv 7,4 mil.lei, iar unul - 96,5%, sau 6,4 mil.lei din drepturile vamale calculate. O astfel de situaţie ar putea pune la îndoială transparenţa şi veridicitatea activităţilor economice ale unor persoane juridice, care operează cu sume mari de numerar, evitînd efectuarea tranzacţiilor prin sistemul bancar.

2.6. În cadrul controlului a fost analizată şi structura veniturilor administrate de către organele vamale. Redăm mai jos dinamica realizării acestor venituri, pe structură:

mil.lei

	Executat 2004	% din total	Executat 2005	% din total	Executat 2006	% din total	(+-) Devieri ale anului 2006 faţă de:
							2004		2005
							Σ	%	Σ	%
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
Taxa vamală	310,6	7,5	425,5	7,5	457,4	6,8	146,8	47,3	31,9	7,5
Accize	745,4	17,9	986,0	17,5	847,0	12,5	101,6	13,6	-139,0	-14,1
TVA	2998,9	72,0	4074,2	72,1	5268,1	77,8	2269,2	75,7	1193,9	29,3
Proceduri vamale	105,5	2,5	145,1	2,6	193,9	2,9	88,4	83,8	48,8	33,6
TVS	0,6	-	15,3	0,3	1,8	-	1,2	200	-13,5	- 88,2
Alte venituri	2,0	0,1	1,4	-	3,9	-	1,9	95	2,5	178,6
T O T A L:	4163,0	100%	5647,5	100	6772,1	100	2609,1	62,7%	1124,6	19,9

Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal
2.7. Datele tabelului de mai sus demonstrează că deşi veniturile realizate în anul 2005 au crescut esenţial în comparaţie cu anul 2004 ponderea pentru fiecare tip de plată vamală în totalul veniturilor realizate a rămas aproximativ la nivelul anului 2004. Pe structură, partea preponderentă a plăţilor vamale îi revine TVA - 72,1% în totalul veniturilor anului 2005, fiind urmată de accize şi taxe vamale care constituie 17,5% şi, respectiv, 7,5%. Preponderenţa plăţilor vamale menţionate a rămas valabilă şi pentru anul 2006. Totodată, pe fundalul realizării sporite a veniturilor totale administrate de organele vamale se relevă o schimbare semnificativă a ponderii pe fiecare tip de plată vamală. Astfel, ponderea TVA în volumul total al veniturilor anului 2006 constituie 77,8%, înregistrînd o creştere de 5,7 puncte procentuale din contul reducerii ponderii accizelor şi taxei vamale cu 5 şi, respectiv, 0,7 puncte procentuale. În acelaşi timp, se atestă şi faptul reducerii în valoare absolută a încasărilor anului 2006, faţă de anul 2005, pe două tipuri de plăţi vamale – accize şi taxa vamală specială cu 139,0 mil.lei şi, respectiv, 13,5 mil.lei. Analiza datelor statisticii vamale demonstrează că la diminuarea încasărilor la accize în majoritate a influenţat volumul cantitativ al importului de benzină şi motorină realizat cu 6% sub nivelul anului precedent, iar la micşorarea încasărilor de la taxa vamală specială – volumul importului de zahăr din trestie sau sfeclă de zahăr. În această conjunctură, se relevă că măsurile de protecţie aplicabile importurilor, întreprinse de Guvern în vederea protejării producătorilor de zahăr autohtoni, şi-au atins scopul.