Atelierul Arhipera atelier experimental de arhitectura interesului public septembrie 2016 Cuprins

Publicarea activităţii Arhipera

Activităţile Arhipera fac obiectul articolelor publicate în revistele de specialitate Zeppelin, Urbanismul serie nouă, Argument, Philobiblion, OASE (Olanda). Presa a reflectat activităţile Arhipera prin articole publicate în revistele Dilema Veche, Forbes, ziarele Adevărul, România Liberă, Ultima oră, precum şi de multe publicaţii on-line, blog-uri, platforme culturale şi media etc.

Arhipera participă la concursuri interne și internaționale de arhitectură și urbanism. În iulie 2015, Arhipera a obținut două premii 1 și o nominalizare in cadrul concursului Anualei de arhitectură cu titlul “Construind comunitatea”.

Evenimente de comunicare

Realizările programului Atelierul Arhipera sunt comunicate în mediul academic, profesional şi ONG prin evenimente realizate la sediul ARHIPERA, în alte locuri care se constituie în noduri informaţionale, precum şi în comunităţile unde Arhipera îşi desfăşoară activitatea.

Serile deschise ale ARHIPERA

În cadrul programului “Serile deschise ale ARHIPERA”, aflat în derulare, studenţii pot organiza evenimente de comunicare, dezbateri, lecturi şi conferinţe, în vederea creării de parteneriate cu instituţii de învăţământ superior, fundaţii şi asociaţii care activează în zona intervenţiei sociale, misiuni diplomatice etc.

Comunicări ştiinţifice interne şi internaţionale

Studenţii participă activ la conferinţe şi comunicări ştiinţifice din ţară şi străinătate, cu rolul de a populariza modelul educaţional, de cercetare şi intervenţie comunitară Arhipera. Materialele de prezentare sunt elaborate individual şi colectiv, iar studenţii intră astfel în circuitul schimburilor de experienţă interne şi internaţionale, beneficiind astfel de suport instituţional şi finanţarea deplasărilor.

Figure Studenţi Arhipera la diferite evenimente de comunicare interne si internaţionale

IMPACT ŞI DURABILITATE

Atelierul Arhipera reprezintă un model educaţional ce poate fi preluat şi alte instituţii de învăţământ superior de arhitectură, ce poate fi continuat în cadrul formării continue a OAR, cu scopul generării arhitecturii interesului public în România. Prin acest concept înţelegem o arhitectură democratică, echitabilă şi inclusivă, practicată la scară naţională, capabilă să soluţioneze, împreună cu instituţiile europene şi ale statului, problema accesului la o locuire în conformitate cu legislaţia europeană pentru categoriile defavorizate.

Programe de arhitectură a interesului public, finanţate cu fonduri europene (Fondul social european, programe POCU, POCA, fonduri norvegiene, elvețiene etc) vor putea ameliora semnificativ situaţia locuirii devaforizate din România şi vor genera un segment de piaţă în care vor putea practica mulţi arhitecţi.

Pentru acest lucru este necesar să începem instruirea studenţilor arhitecţi şi pe a arhitecţilor cu privire la concepte esenţiale ale noului cadru al practicării profesiei în vederea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, cum ar fi arhitectură socială participativă, proiectare comunicativă, construire comunitară, regulament proscriptiv etc.

REGULAMENTUL ŞCOLII DE ARHITECTURĂ SOCIALĂ PARTICIPATIVĂ ARHIPERA

Înscrieri

În anul universitar 2016-2017, Şcoala Internaţională de Arhitectură Socială Participativă Arhipera 4.0 va avea o singură grupă de maxim 24 de studenţi și maxim o grupă de 24 de elevi.

În perioada 15octombrie (ora 9.00) – 21 octombrie (ora 17.00) se primesc înscrieri la secretariatul Arhipera. Candidaţii vor aduce următoarele documente în copie simplă, îndosariate: scrisoare de intenţie, CV, copie după C.I.

Documentele pot fi trimise și în format digital, la adresa [e-mail].

Se pot înscrie elevi de liceu, studenţi şi absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior din România sau din alte ţări, indiferent de profilul studiat/ absolvit.

Taxe

Taxa de înscriere, care va fi folosită la finanţarea activităţilor didactice, deplasărilor în comunitate execuţiei proiectelor studenţilor şi activităţilor de construire comunitară pentru grupuri vulnerabile, este de 400lei. Taxa de înscriere la şcoala de vară este de 800 lei, acoperind cazarea, transportul și 3 mese pe zi pe durata școlii (6 zile, cinci nopți), precum și achiziționarea materialelor necesare realizării proiectelor studenților la scara 1:1. Personalul didactic, nedidactic și auziliar al Arhipera, însărcinat cu implementarea programului, nu va fi remunerat din aceste fonduri colectate.

Calendar

Luni, 24 oct. 2015, ora 18.00 va avea loc festivitatea de deschidere a Atelierului Arhipera.

Condiţii de promovare

Cursanții înscrişi în semestrul 1 promovează în semestrul a doilea prin acumularea a cel puţin 1,5 credite.

Pentru a putea participa la Şcoala de vară Arhipera 2017, care va avea loc în cursul vacanţei de vară (la o dată care va fi precizată), toţi cursanții trebuie să acumuleze minim 3,5 credite la atelierul semestrului 2.

Pentru a putea obţine diploma de absolvent al Atelierului Arhipera, cursanții trebuie să fi obţinut cel puţin nota 8 la atelier, precum şi să fi acumulat minim 7 credite pe durata celor 2 semestre şi a şcolii de vară, la cursul de vară arhitectură socială participativă, atelier și practică.

Acordarea creditelor

Cursuri

Pentru cursuri, numărul de credite se acumulează astfel:

-0,5 credite pentru prezenţa de cel puţin 70% la cursuri şi activităţile aferente acestora

-0,5 credite pentru contribuţia personală a studentului la desfăşurarea activităţilor educaţionale

-0,5 credite pentru inovaţii, idei noi, activităţi extracurriculare promovate de student în cadrul cursului

-0,5 credite examen
Total 2 credite / curs/ semestru.
Date fiind structura curriculei şi modul de acordare a creditelor, nu se va organiza sesiune de restanţe.

Atelier

(pentru fiecare dintre cele 2 proiecte)

-0,5 credite pentru prezenţa de cel puţin 70% la atelier şi la activităţile aferente acestuia

-0,5 credite pentru contribuţia personală a studentului la desfăşurarea activităţilor de atelier

-0,5 credite pentru inovaţii, idei noi, activităţi extracurriculare promovate de student în cadrul atelierului

-0,5 credite pentru obţinerea notei minime 8 la proiect

Total 2 credite / proiect

Practică

-1 credit pentru prezenţa la toate activităţile aferente practicii

-1 credit pentru contribuţia personală a studentului la desfăşurarea activităţilor

Nota bene: Creditele sunt un instrument intern de analiză a activităţii cursanţilor Atelierului Arhipera. Ele nu sunt transferabile şi nici nu pot fi echivalate cu credite acordate de alte unităţi de învăţământ. Creditele Atelierului Arhipera pot fi acumulate doar în cadrul activităţilor din curricula atelierului şi nu pot fi folosite decât în sistemul de promovare al acestuia.

Premii

Studenţii care vor cumula 10 credite pe parcursul anului universitar vor fi premiaţi.

Orar

Orarul cursurilor şi planificarea activităţilor de teren şi extracurriculare se vor stabili după examenul de admitere, astfel încât toţi cursanţii să poată participa la acestea.

Anexa 1

Manifestul grupului de arhitectură socială participativă Arhipera

ARHIPERA

_arhitectură pe limită_

Ce este Arhipera?
Arhipera este manifestarea arhitecturii în Peras (<πέρας, gr. - limită). Este intersecţia dintre arhitectură şi limită. Este arhitectură pe limită. Iar limita poate fi spaţială, temporală, conceptuală, morală; poate fi de natură fizică, incluzând tectonicul şi biologicul; poate fi impusă sau asumată; poate fi mobilă sau fixă. Arhipera se aşează pe margine, hotar, graniţă, construită pe linia unde două entităţi separate se ating fără a se contopi. Rolul ei este să devină posibilă şi să aparţină ambelor. Altfel spus, să deschidă limita, să o anhileze.

Arhitectura are nevoie de un context care să o genereze. Arhipera se desfăşoară într-un context incapabil să genereze arhitectură: aşezări aflate în sărăcie extremă.

Arhitectura este funcţiune şi formă. Arhipera propune o funcţiune minimală şi o formă eliberată de estetizări. Arhipera are ca obiective incluziunea socială şi crearea unui model de intervenţie urbană şi arhitecturală pentru construirea de locuinţe sociale în situaţii limită.

Arhitectura negociază relaţia dintre interior şi exterior. Arhipera propune un spaţiu construit permeabil, maleabil, permisiv şi un spaţiu deschis susceptibil de a fi convertit în încăpere.

Arhitectura are contururi determinate, are suprafaţă şi perimetru. Arhipera evoluează, se transformă, se metamorfozează, se hibridizează. Este o matrice de creştere. Are perimetru doar la un moment dat. Este o fiinţă vie, un organism care se dezvoltă organic.

Arhitectura răspunde unui program economic şi social. Arhipera este generată de social şi susţine un program economic. Arhipera urmăreşte un efect social maxim utilizând un minim de resurse materiale.

Arhitectura este concepută de arhitect. Arhipera este concepută de arhitect şi comunitate, este rodul proiectării participative.

Arhitectura este dependentă de un buget. Arhipera generează bugetul necesar. Arhipera reciclează, reinterpretează, reintegrează.

Arhitectura trebuie întreţinută astfel încât să-şi menţină aspectul originar. Arhipera se modifică odată cu fiecare intervenţie. Se reinventează în timpul utilizării.

Despre Arhitectura socială participativă

“Aflată la intersecţia celor trei sfere (arhitectura, socialul şi participarea cetăţenească), arhitectura socială participativă acţionează potrivit celor trei valori fundamentale: libertate, solidaritate şi echitate. Libertatea devine solidară atunci când acţionează pentru sporirea libertăţilor grupului aflat în situaţie de vulnerabilitate, prin responsabilitate. Libertatea arhitecturii devine etică atunci când foloseşte raţionalitatea comunicativă. Gestul arhitectural se eliberează de fortuit, de arbitrar şi se comunică raţional către utilizatorii luaţi în proiect (Liiceanu). Când solidaritatea este atinsă sub aspect etic, adică doar atunci când produce egalitatea de capabilităţi (Sen), putem vorbi despre dreptate socială.

Libertatea se materializează prin procesul creaţiei arhitecturale, echitatea prin consens în definirea variabilei focale (Sen), iar solidaritatea prin suportul social, prin alocarea de timp, prin proiectarea pro-bono. Toate aceste procese se structurează într-o acţiune comunicativă (Habermas), al cărei scop este recunoaşterea intersubiectivă (Habermas) a argumentelor tuturor părţilor implicate.

Arhitectura socială participativă porneşte de la informare şi consultare pentru definirea inventarului prin resemantizarea (Zevi) operată de arhitect ca efect al participării. Setează invarianţii (Zevi) şi oferă alternative (Davidoff). Construieşte spaţiul evaluativ (Sen) necesar deliberărilor în vederea atingerii consensului pentru fiecare etapă a proiectării comunicative (Forester, Innes) realizate nu pentru utilizator, ci cu utilizatorul (Habraken). Acesta dobândeşte autonomie (Turner) şi generează regulamentul local proscriptiv (Turner). În final, deleagă decizia către utilizator, iar acesta, împreună cu arhitectul şi constructorul, refac triada originară (Hundertwasser, Fathy, Zevi, Alexander).

Locuinţa astfel proiectată construieşte relaţia edificiu-oraş-teritoriu (Zevi), dă seama de unicitate (Habraken), devine expresia locuirii şi este suportivă (Turner). Relaţia casă-mediu şi utilizator-casă devin o relaţie naturală (Habraken). Programul de construire comunitară (Hamdi, Naparstek), aplicat prin proiecte, generează politici publice, capabile să producă schimbarea socială.

Reluând definiţiile propuse în cadrul sintezei preliminare, arhitectura reprezintă consensul dintre libertatea pozitivă a beneficiarului şi libertatea negativă a arhitectului. Arhitectura socială apare atunci când arhitecţii acţionează prin prisma solidarităţii, iar arhitectura socială participativă se manifestă atunci când echitatea girează libertatea şi solidaritatea. Cele trei concepte (libertate, echitate şi solidaritate) sunt necesare şi suficiente pentru a circumscrie atât metodele arhitecturii sociale participative, cât şi produsele acesteia.” (Lorin Niculae)

Figure Proiect Arhipera pentru Centru de viaţă independentă Dumeni (stud. arh. Andrei Ardeleanu. îndrumător: dr. arh. Lorin Niculae, 2012)

Anexa 2

Feed-back referitor la şcolile de vară Arhipera

“Din perspectiva mea, Scoala de Vara Arhipera 3.0_2014 reprezinta multi pasi inainte din multe puncte de vedere: studentii prezenti pentru prima data la acest tip de workshop au avut sansa de a experimenta transpunerea unui proiect arhitectural pe santier; studentii care au mai participat si la editiile precedente, au putut consolida aceste cunostinte; cele trei familii de beneficiari din Belciugatele si-au putut vedea casele incepute si au avut ocazia sa comunice proiectantilor dorintele lor; eu personal, am putut analiza aceste proiecte participative foarte indeaproape, cu toti actorii implicati prezenti la fata locului si inter-relationati. In incercarea de a implementa acest tip de abordare a proiectului de arhitectura in Romania, Scoala de Vara Arhipera ofera atat bazele teoretice, cat si exemple concrete, cu toate avantajele si greutatile ce apar intr-un astfel de proiect. Mai mult, prezenta in mijlocul echipei Arhipera, mi-a conferit un sentiment de apartenenta la o viziune comuna asupra arhitecturii. Mi-as dori ca pe viitor scolile de vara Arhipera sa evolueze in directia unei platforme de intalnire si dialog pentru toti cei interesati de arhitectura sociala participativa in contextul local.” (arh. Simona Gruter-Birgaoanu, doctorand Universitatea Bauhaus Weimar, feed-back referitor la Şcoala de vară Arhipera, ediţia 3.0, 2014)

Figure Lucrare practică de iluminarea spaţiilor arhitecturale, în cadrul Scolii de vară Arhipera, ediţia 3.0, Belciugatele, 2014

“Scoala de vara Arhipera: eu am numit-o ca fiind prima experiență a unui arhitect cu arhitectura. Cea mai mare parte a timpului am petrecut-o pe șantier, construind "o machetă scara 1:1". Am trecut prin sentimente multiple, se construia dupa indicatiile mele, se tinea foarte mult cont de ceea ce spun, am trecut de la teama responsabilității până la gândirea serioasă a unui adult, nu se mai punea problema de a fi matur, eram deja arhitect.” (stud. arh. Andrei Coman, feed-back referitor la Şcoala de vară Arhipera, ediţia 3.0, 2014)

“Ca participant al fiecarei Scoli de vara Arhipera de pana acum, simt ca aceasta se reinventeaza de la an la an si aduce in prim plan probleme de actualitate ale arhitecturii contemporane din Romania in relatia sa cu utilizatorul si cu comunitatea. Scoala de vara de anul acesta a fost speciala din punctul de vedere al comunicarii foarte bune intre echipa de proiectare si executia pe santier a solutiilor propuse. A fost un exemplu de urmat in buna practica a arhitecturii sociale participative si ne-a oferit ocazia sa folosim cunostintele acumulate pana acum in exercitiul proiectarii. S-a unit o echipa completa, deschisa si creativa, iar relatiile de comunicare si de invatare legate in timpul atelierelor de proiectare au fost cele mai importante pentru mine in experienta Scolii de vara Arhipera 3.0.” (stud. arh. Anca Creţu, feed-back referitor la Şcoala de vară Arhipera, ediţia 3.0, 2014).

Figure Participanți la Scoala de vară Arhipera, ediția a 4-a, 2015

“Cel mai mare lucru pe care il poti face cuiva nu este sa ii dai din bogatiile tale, ci sa le scoti la iveala pe cele care sunt ascunse in el insusi." (Benjamin Disraeli)

Arhitectura are puterea sa influenteze viata omului intr-un mod deliberat, folosindu-se de la raporturi ergonomice ale corpului omenesc pana la impresii vizuale...luandu-se acesta ca prim-scop, se folosesc in ziua de azi materiale, tehnologii cat mai complexe si avansate.

Tinandu-se in prim plan astfel de bogatii materiale, in ciuda evoluarii cat mai inaintate arhitectura de azi neglijeaza de multe ori natura ori grupurile de oameni din ce in ce mai mari aflati pe "limita", si acesta numai din cauza faptului ca sunt mai importante aceste bogatii si nu cele ascunse in adancul omului.

Figure Locuinţa Tara, Belciugatele, construită în timpul şcolilor de vară din Belciugatele (2013 şi 2014)

In cadrul experientei adunate in scoala de vara Arhipera, consider ca una dintre cele mai importante  si valoroase caracteristici ale Arhipera este faptul ca, raportandu-se la un contact cat mai direct cu omul, foloseste arhitectura sa schimbe intai omul insusi . => omul schimbandu-se, se schimba mediul de construit; omul raportandu-se intr-un alt mod la mediul si oamenii din jurul sau... Aceasta e parerea mea despre Arhipera.” (stud. arh. Timea Farkas, feed-back referitor la Şcoala de vară Arhipera, ediţia a doua, 2013)

“Pe mine m-a impresionat foarte mult scoala de vara. Am terminat anul universitar foarte dezamagita si suparata pe mine si nu ma asteptam de la scoala de vara sa ma scoata din starea asta, poate doar sa o intensifice. Am avut un gand sumbru ca nu o sa ma descurc, ca o sa fie un program mult prea incarcat si ca nu o sa fac fata. Astea au fost gandurile cu care am plecat de acasa. Gandurile cu care m-am intors au fost la polul opus: am reusit sa realizez ceva ce pe multi oameni nici macar nu ii intereseaza, si anume sa fac primii pasi in schimbarea vietii unor oameni ca mine, doar cu mai putin noroc in viata si cu un background cultural complet diferit.

Am ramas surprinsa sa vad cat de diferite au fost activitatile sustinute, comparativ cu ceea ce se intampla in facultate. Mi-a placut si m-a energizat faptul ca nu am mai stat la planseta, in sensul traditional, si nici in fata unui laptop, si ca datele temei se compuneau pe masura ce discutam cu niste oameni reali, cu probleme reale. Mi s-a parut interesant de descoperit modul oamenilor de a locui si de a se raporta la comunitate, relatiile care se creeaza intre membrii familiei si intre familie si restul comunitatii. Mi s-a parut si mai interesant modul in care aceste lucruri te pot determina sa actionezi in cadrul unui proiect, modul de a aseza constructia, modul in care ea se deschide sau nu spre exterior, in ce fel si cat anume.

Consider ca exercitiul desfasurat m-a facut sa inteleg mai bine care este rolul meu ca arhitect in devenire in societate si care sunt valorile pe care trebuie sa le urmez pentru a modifica pozitiv mediul in care traiesc.

Figure Cătălin, pe şantierul casei Tara (2014)

Referitor la activitatile de pe santier, trebuie sa precizez ca am ramas surprinsa de modul in care un proiect devine realitate, prin toate improvizatiile si modificarile ce se realizeaza la fata locului; ceea ce ma face sa ma gandesc mai serios, in timpul realizarii unui proiect, la modul in care materialul este prelucrat si utilizat la fata locului si deci la modul in care eu pot sa il propun prin desen astfel incat calitatile lui sa fie pe deplin utilizate.

In final, precizez ca toate cele trei activitati: proiectarea, lucrul pe santier si prezentarile teoretice au fost bine dozate, astfel incat sa reusim sa profitam de pe urma tuturor in egala masura si sa aflam lucruri interesante.

Ma bucur ca am participat la aceasta activitate si ma bucur ca am avut alaturi si am fost indrumata de o echipa de oameni creativi, inteligenti si determinati!” (stud. arh. Lia Nicolescu, feed-back referitor la Şcoala de vară Arhipera, ediţia a doua, 2013)

LISTA ILUSTRAŢIILOR