Biblioteca Central Universitara "Mihai Eminescu"

Obiectiv turistic: Biserica Sfantul Spiridon

Prezentare:


Biserica "Sfantul Spiridon" a fost construita intre anii 1747-1752, in incinta Spitalului Clinic nr.1 cu sprijinul boierului carturar Stefan Bosie, caruia i s-au alaturat apoi hatmanul Vasile Ruset si negustorul Anastasie Lipscanul din Corfu.
Intre 1804-1805 biserica a fost reconstruita din temelii.
Biserica Sfantul Spiridon ilustreaza noua conceptie arhitecturala bazata pe ideea tratarii unitare a spatiului interior, destinat credinciosilor si rezultat aici din imbinarea adecvata a elementelor particulare celor doua tipuri de biserici clasicizante: central si longitudinal. Astfel, naosul si pronaosul sunt reduse la o singura nava care are, la Vest, un pridvor, iar la Est, altarul, ambele incaperi fiind ceva mai inguste decat nava centrala.
Spre Apus, un vestibul cu un mic depozit si o casa de scara conduc la cafas.
In arhitectura bisericii predomina dreptunghiul.
Clopotnita de la intrarea in manastirea spital, zidita la 1786(dupa cum indica data inscrisa deasupra portii) in forma culionului de papura pe care-l purta Sfantul Spiridon, a cunoscut trei stadii, fiind refacuta intre 1807-1808 si apoi reparata la 1862. Pentru perioada dintre 1808 si 1862 se pastreaza o infatisare a monumentului redata de o gravura din albumul lui J.Ray in 1862. In aceasta prezentare turnul se compune din trei parti suprapuse: partea inferioara care cuprinde gangul boltit de intrare, ne apare sub forma unui bloc cubic masiv, de piatra netencuita avand pe laturi, mici ferestruici etajate; deasupra acestui corp masiv, care serveste drept soclu restului zidirii, se afla camera clopotelor, fiind mai zvelta si prezentand, pe fiecare fata cate o deschidere arcuita. A treia parte a edificiului, cea superioara, ofera un acoperis bulbar, de o structura fina si de inspiratie ruseasca.
Reparatia de la 1862 vizeaza acoperisul care ofera acum o cupola in forma de culion(caciula), tot de inspiratie ruseasca.
Turnul de la Sf. Spiridon servea de intrare in incinta manastirii, altadata inchisa intre ziduri, zidul de la fatada urmand traseul actualului grilaj al spitalului.
Pictura murala de pe pandantivele cupolei ii reprezinta pe cei patru evanghelisti.
Cupola naosului este zugravita cu chipul Domnului Iisus Pantocrator iar altarul e pictat cu imaginea Sfintei Treimi.
Imitatia de marmura cu ornamentatii din interior dateaza din anul 1863. Pictura catapetesmei a fost realizata, in aceeasi perioada cu biserica, de artistul Eustatie Altini. In 1863 catapeteasma a fost reparata si poleita cu aur prin grija logofatului Dimitrie Ghica.
Biserica poseda numeroase valori inestimabile: obiecte de cult din metale pretioase, vesminte arhieresti, carti de cult ferecate in argint aurit si cu reprezentative scene biblice, donate bisericii de catre personalitati care au trecut pragul acestui sfant lacas.
Mormintele ctitorilor si tronul arhieresc se gasesc in biserica.
In partea din dreapta naosului, intre catapeteasma si tronul arhieresc se gaseste icoana facatoare de minuni a Sfantului Ierarh Spiridon, pictata in stil bizantin de catre Matei Dunaevschi din Liov, in anul 1757.
Demna de mentionat este si prezenta celor doua fantani(cismele) care incadreaza intrarea in curtea spitalului Sf. Spiridon, fiind asezate de o parte si de alta a gangului boltit de la parterul turnului. Caracteristic pentru formele si ornamentatia lor baroca de origine oriental-mediteraneana, aceste fantani au o plastica decorativa asemanatoare cu cea a cismelei de la manastirea Golia. Construite din piatra, toate trei cismelele sunt compuse sub forma unor portaluri oarbe.
Inscriptiile in limba turca, pe partea superioara a fantanilor, mentioneaza ca ele au fost construite in anul 1765, in timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica al III-lea. Pe cismeaua din stanga intrarii se gasesc inscriptiile in limba romana : "Fantana lui Siloam, scaldatoare lui Solomon/ Piraile facatorului de minuni Spiridon /Izvorasc sanatate intr-a bolnavilor lacas /Desfatare, viiata a tuturor in Ias..."
Toate aceste fantani impresioneaza prin caracterul lor monumental si prin abundenta de mijloace decorative.
Ctitorie a trecutului, Biserica Sf. Spiridon e una din comorile inestimabile ale Iasului, incantatoare mereu pentru ochiul vizitatorului, ilustrand marturii elocvente ale unor civilizatii si vremuri apuse

Obiectiv turistic: Bojdeuca "Ion Creanga"

Prezentare:


Se zice ca Iasul a creat cei mai multi poeti si povestitori si cele mai multe muzee fiind un "oras-muzeu" si "o cetate a poetilor".
Bojdeuca lui Ion Creanga a fost inaugurata ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romane si prima casa memoriala din Romania.
Barbatul ce pacatuise mergand la teatru, tunzandu-si coada diaconiceasca si tragand cu pusca dupa ciorile din curtea bisericii Golia din Tg Cucu si-a trait aici ultimii ani de viata (1872-1889).
Casa construita inainte de 1850 in Valea Plangerii, mahalaua Ticau, o ulicioara "plina de noroi cand sunt ploi mari si indelungate, zise si putrede, iar la seceta gemea colbul pe dansa" e una tipic taraneasca, modesta, cu cerdac, doua odaite si patru ferestre in forma de cruce. In mahalaua Ticau, la bojdeuca de valatuci se muta poetul impreuna cu fiul Constantin de 12 ani, dupa divortul de Ileana.
Planul "bojdeucii" aminteste de structura tripartita a locuintei traditionale romanesti, cuprinzand o tinda la mijloc, iar incaperile situate de o parte si de alta a ei. In cazul de fata, cele doua incaperi sunt asezate la dreapta si la stanga unei tainice tinde care duce undeva in spatele casei, spre cerdacul unde, uitandu-se "pe cerul plin de minunatii", Eminescu ii povestea lui Creanga "atatea lucruri frumoase".
Iubitorul de cultura poate contempla aici exponatele originale care au ramas de la scriitor in cele doua camere: cea cu hornul asemanator celui din casa parinteasca de la Humulesti si cea de "curat", unde a fost gazduit Mihai Eminescu in anul 1876.
"Bojdeuca de casuta", cum o numeste insusi marele povestitor Ion Creanga, cu o perspectiva incantatoare spre dealurile Ciric si Sorogari, cu acoperisul lasat si batut in dranita adusa de la Neamt, cu prispa si cerdac, inconjurata de flori si arbori, pastreaza si astazi aceeasi fermecatoare ambianta intocmai ca-n vremurile de odinioara, constituind un loc de popas si meditatie, de intoarcere la propriul nostru inceput.
Bojdeuca lui Ion Creanga ne ofera marturii ale traditiilor noastre, ne infatiseaza elemente caracteristice caselor populare de deal, cu accentul pus pe cerdacul (pridvorul) cu stalpi de lemn.
Veronica Micle si Mihai Eminescu ii vor trece des pragul bojdeucii in ultimii ani de viata.
Aici s-a cunoscut si imprietenit cu Eminescu la indemnul caruia a scris intrega sa opera: Povestirile, Povestile si Amintirile.
Curtea Bojdeucii e pazita de bustul de granit al povestitorului, realizat de Iftimie Barleanu in 1968 precum si de o statuie realizata de studenti ai Academiei de Arte plastice.
Exponatele originale din Bojdeuca sunt reprezentate de portretul in ulei real ce dateaza din 1889, pictat de V. Musnetanu, nisipernita, tocul si calimara cu care si-a scris opera, ceasul si tabachera, covoarele din lana vopsita in culori naturale, soba cu horn, masuta rotunda din lemn, linguri, vase de lut din sec XIX, toate sunt marturii ale traditiei populare si a modestiei taranului moldovean.
Langa Bojdeuca o cladire spatioasa adaposteste o biblioteca si o expozitie documentara ce ilustreaza drumul vietii lui Creanga: scolar, preot, invatator, scriitor, precum si colectia revistei "Convorbiri literare".
Anual se organizeaza patru sarbatori: 2 ianuarie - ziua inmormantarii, 1 martie - ziua de nastere care se sarbatoreste cu manifestarea ce poarta de numele de "Martisoare la bojdeuca din Ticau", 14-15 aprilie zilele Bojdeucii - inaugurarea primului muzeu memorial literar din Romania, 31 decembrie-ziua mortii, "Colinde la Bojdeuca."
Astazi in bojdeuca turisti de peste tot din lume respira aerul dulce-amar al "Amintirilor"