Biblioteca Central Universitara "Mihai Eminescu"

Obiectiv turistic: Manastirea Galata

Prezentare:


"Iasul este mai mult decat o ilustra capitala a Moldovei. Printre zidurile sale salasluiesc comori de arta si de istorie naturala, pe care nici o alta urbe a Romaniei de azi nu le poseda cu atata imbelsugare." (Nicolae Iorga)
O imagine a Iasilor, de la 1677 ofera o imagine a orasului cu "manastirile si bisericile adapostite ca niste corabii intr-un port" si un peisaj arhitectural al contrastelor izbitoare ce te va impresiona prin maretia si gravitatea zidurilor din jurul bisericilor si manastirilor, prin simfonia clopotelor si pitorescul dealurilor pe care e asezat Iasul.
Manastirea Galata se gaseste de 400 de ani pe dealul Miroslava putand fi observata cu usurinta din diferite locatii ale Iasului.
Biserica manastirii poarta hramul "Inaltarea Domnului", fiind sfintita in 1584.
Numele provine de la un un cuvant de origine turceasca care tradus in romana inseamna "poarta".
Monumentul pune in evidenta, trasaturile caracteristice ale noii orientari a arhitecturii moldovenesti in sec al XVI-lea, fiind zidita de domnitorul Petru Schiopul intre anii 1583-1584, in a doua sa domnie.
In prima domnie, in 1579, voievodul facuse o prima manastire - a "Galatei de vale"- care, precum spune cronicarul Nicolae Costin, "fara zabava s-au risipit". Din aceasta a mai ramas doar un clopot.
Biserica actuala a Galatei "din deal" este zidita dupa alte norme decat bisericile vechi din Moldova de pana atunci, totusi dispozitii generale ale planului moldovenesc s-au pastrat. Zidul de piatra ce inconjoara Galata s-a construit incepand din anul 1735 iar partea superioara a turnului clopotnita s-a adaugat in vremea lui Mihail Sturza.
In plastica decorativa exterioara, se constata influenta munteneasca prin aplicarea principiului impartirii fatadelor in doua registre.
Ca plan si proportii, biserica Galata este asemanatoare cu unele biserici moldovenesti zidite de Stefan cel Mare, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu, cu exceptia turlelor care sunt acum in numar de doua si a ferestrelor(cate trei) de la abside.
Biserica este una de proportii mari, cu decor sculptat si un interior ce se imparte in cinci incaperi: absida altarului, naosul, camera mormintelor sau gropnita, pronaosul si pridvorul.
La biserica Galata, pentru prima data, zidul despartitor dintre naos si gropnita a fost inlocuit cu arcade sprijinite pe coloane.
Biserica Manastirii Galata preia sistemul moldovenesc al arcelor diagonale, bazele stelare si, mai cu seama, cresterea gradata si avantata a siluetelor.
Pictura originala a bisericii nu se mai pastreaza fiind distrusa odata cu catapeteasma si alte obiecte bisericesti de incendiul din 1762.
La inceput, manastirea a fost resedinta domneasca. In anul 1865, in incinta manastirii a functionat o scoala de sericicultura, in 1863 a devenit inchisoare militara iar dupa anul 1990 a devenit manastire de calugarite.
In urma restaurarilor din 1961 se descopera mormantul doamnei Maria Amirali din Rodos, sotia lui Petru Schiopul, decedata in 1588, mormant ce continea si obiecte pretioase.
Biserica Manastirii Galata a servit ca model bisericii Aroneanu, Manastirii Dragomirna si Manastirii Trei Ierarhi.
Manastirea Galata este un monument de arta ce relateaza tot atat de veredic ca si o cronica, despre viata spirituala ce s-a desfasurat de plaiurile moldave, e o expresie a culturii, un izvor de frumusete, de bucurii si de profunde trairi estetice ce impresioneaza prin maiestria tehnica si armonia constructiei.

Obiectiv turistic: Manastirea Golia

Prezentare:


Vasile Lupu a zidit "laudate manastiri" intre care si Golia, "peste toate manastirile aici in tara mai iscusita." (M. Costin)
Ascunsa intre ziduri groase si inalte, usi ferecate ca o cetate, biserica "stralucita si bogat inzestrata" imbina "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc" asa cum reiese din descrierea facuta, la 1711, de Petru cel Mare al Rusiei. Cel "moschicesc" e reprezentat de trasaturile arhitecturii rusesti, cel "grecesc" de trasaturi bizantine, iar cel "lesesc" reprezinta Renasterea de caracter baroc, raspandita atunci, ca in mai toate tarile din centrul Europei, de unde Vasile Lupu a adus mesteri.
Golia este inchinata Manastirii Vatoped din muntele Athos (1614) si poarta hramul "Inaltarea Domnului."
Biserica are alura de cetate si pastreaza un interior de factura bizantina, trilobat: pranaos, naos si altar.
Impunatorul edificiu este inconjurat cu puternice ziduri de aparare, incheiate la colturi prin turnuri bastioane, iar pe latura de miazazi a incintei se inalta turnul-clopotnita, "micul turn rasaritean al Goliei, de 30 m, refacut in 1900, turn ce "nu are pereche in toate aceste tari prin inaltime, largime si maretie".
In partea stanga a turnului intrarii e o cismea in zidul manastirii ce dateaza din vremea lui Al. Moruzzi, 1766, decorata in stil baroc si o casa cu cotloane in care a locuit Ion Creanga cat a slujit aici.
Biserica "Doamnei" pastreaza din mobilerul original tronurile domnesti, un policandru cu insemnele lui Vasile Lupu, patru sfesnice comandate in Danemarca si o frumoasa catapeteasma din 1838.
Golia iese din tiparul constructiilor din acea vreme. Acoperisul, unicat ca model e strajuit de sapte turle, frontoanele de la ferestre sunt impodobite cu sculpturi decorative. Planul exterior e rectangular, cu ziduri inalte care se sprijina pe patru epifastri de factura corintica ancorati intr-o cornisa.
Biserica poarta numele marelul logafat Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic.Vechea biserica, de proportii mici, zidita de acesta la jumatatea secolului al XVI-lea, a disparut cu desavarsire. A fost apoi refacuta in urma unor incendii si cutremure, cladirea de azi fiind ctitorie a lui Vasile Lupu, terminata de fiul sau, Stefanita.
Aceasta monumentala constructie impresioneaza atat prin dimensiunile sale (30m lungime, 13m latime si 30m inaltime) cat si prin bogatia decorului sculptat in spiritul arhitecturii baroce.
Coronamentul, refacut in sec al XVII-lea este alcatuit din sase cupole in fila, sistemul de boltire fiind o combinatie intre traditionalele arce piezise moldovenesti si cele rusesti.
Fatadele, construite din piatra alba, fatuita, sunt decorate cu o ordonanta de pilastri clasici cu capiteturi corintice, care sustin un antablament de inaltime redusa, iar "totul da un placut efect de frunzaris marmorean". Acest antablament este compus dintr-o arhitrava simpla, o friza impodobita cu sculpturi de moda italieneasca si o cornisa cu mutuli si console. Ferestrele sunt incadrate de alti pilastri care se sprijina pe console si care sunt incoronati de frontoane triunghiulare.
Accesul se realizeaza printr-un pridvor prevazut cu doua usi laterale.
120 de trepte urcate asigura o panorama splendida asupra Iasului. Pictura din interior a fost refacuta in repetate randuri astazi pastrand putine fresce originale.
Aici au fost oficiate cununiile domnesti ale lui C-tin Duca si Maria Brancoveanu, Antich Cantemir cu Catrina, biserica luand numele de "biserica a cununiilor."
Astazi adaposteste institutul cultural misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.