Biroul consilierului economic

6INVESTITII

In perioada 2006-2010 Suedia a atras investitii straine directe (ISD) in valoare totala de 260 mld. €. Cu un nivel al investitiilor straine raportate la PIB de 79% in 2009 (fata de 53% in 2005 si 41% in 2000), Suedia este una dintre cele mai internationalizate economii.

In 2009 existau in Suedia 13.636 companii straine, avand un total de 625.564 angajati (1/4 din totalul angajatilor suedezi din sectorul privat).

Sectoarele care atrag cele mai multe investitii straine sunt: chimie si industria medicamentelor (19%), servicii financiar-bancare si de asigurari (10%), masini si echipamente (10%), serviciile de alimentare cu energie si apa (9%), comertul cu marfuri (9%).

În ultimii zece ani, ponderea investitiilor din tările UE-27 in totalul ISD în Suedia a crescut de la aprox. 60% în 2000 la 80% în 2009; investitiile provenite din Statele Unite ale Americii au scăzut de la aproximativ 23% la aproximativ 7% în aceeasi perioadă. Astfel, cele mai importante investitii provin din: Olanda (358 mld. SEK), Luxemburg (341 mld. SEK), Marea Britanie (315 mld. SEK), Finlanda (226 mld. SEK), Danemarca (182 mld. SEK), SUA (164 mld. SEK), Norvegia (151 mld. SEK), Germania (131 mld. SEK).

Prin faptul ca Suedia si-a creat o imagine de pionier in adoptarea tehnologiilor de vârf, cu o populatie educata, destul de diversificata din punct de vedere etnic si foarte receptiva, Suedia este vazuta de multe companii internationale ca o piata test pentru noile produse.

In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; transferul in strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de investitii, royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de companii este liber. O filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii, precum dividende, dobânzi, etc pot fi transferate liber in strainatate. O firma suedeza cu capital strain poate primi credite de la compania mama sau de la orice alte institutii financiar-bancare straine.

6.1Tipuri de companii

In vederea efectuării de activităti economice, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societăti comerciale, in una dintre următoarele forme:

• 
  societăti cu răspundere limitată
  
• 
  sucursale (filiale) ale unei companii străine
  
• 
  societăti in comandita simplă sau pe actiuni
  
• 
  societăti cu actionar unic
  
• 
  societăti cooperative (asociatii de afaceri).
  

Capitalul social minim necesar unei societăti este 100.000 SEK, in cazul societătilor private si de 500.000 SEK in cazul celor publice.

In general investitorii straini infiinteaza in Suedia companii cu raspundere limitata sau filiale ale companiei mama. O filiala a unei companii internationale, conform legislatiei suedeze, este tratata ca si o companie suedeza. Acelasi regim juridic se aplica atât companiilor ai caror actionari sunt straini, cât si celor cu actionari suedezi.

6.2Fiscalitate

6.2.1Regim fiscal aplicat companiilor

Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 28%, in general, in anumite situatii putând ajunge la numai 25%.

Toate veniturile unei companii sunt taxate cu 28%, inclusiv câstigurile din capital.

Determinarea venitului impozabil se face in baza bilantului anual, contul de profit si pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele contabile in conformitate cu GAAP (principiile contabile general acceptate). De altfel, legislatia interna privind taxarea urmareste indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor curente (current assets).

Dividendele si câstigurile din capital rezultate in urma vânzarii de actiuni sunt exceptate de la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a introdus “participation exemption rules” in ceea ce priveste dividendele si câstigurile din capital aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de afaceri.

6.2.2Regim fiscal aplicat angajatilor

Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (de la 32% la 57% in functie de nivelul venitului).

Se pot deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca depasesc 7000 SEK; de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de 1000 SEK, daca se prezinta dovezile necesare.

Impozitul aplicat pentru dividende, câstiguri de capital si veniturilor din proprietati imobiliare este de 30%.

6.2.3Taxe si impozite indirecte

Taxa pe valoare adaugata (TVA) este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este redusa la 12% sau 9% (in special produse agro-alimentare si tiparituri, servicii hoteliere). Alte taxe se percep pentru benzina, alcool, tutun, energie, loterie, jocuri de noroc si vehicule cu motor.

7IMPORTUL DE PRODUSE IN SUEDIA

Din momentul aderarii la Uniunea Europeana au devenit operationale si aplicabile toate regulile si reglementarile UE in materie de import, tariful de import al UE din tari din afara Uniunii fiind aplicabil si in Suedia.

Odata cu aderarea României la UE, produsele românesti pot fi importate liber in Suedia, fara nici un fel de restrictii.

7.1Taxa pe valoare adaugata - TVA

Bunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata (TVA). Nivelul general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare si diversi aditivi pentru industria alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte materiale cu caracter documentar si informativ TVA este 9%. Pentru medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza luându-se ca baza valorea in vama (CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in cazul in care acestea exista (suprataxe de import, accize etc).

7.2Alte taxari si taxe de import

O taxa anti-dumping poate fi pereceputa in cazul in care unele produse sunt importate la preturi mai mici decât pretul lor normal. Aceasta taxa se plateste peste taxa vamala ordinara. Accizele sunt taxe aplicate unui anumit gen de produse importate din afara UE si se aplica la alcool, tigari si tutun, energie si unii combustibili. Alte taxe de import pot fi percepute pentru controlul calitatii produselor, pentru unele plante sau produse proaspete destinate consumului local. Aceste taxe pot fi mult mai ridicate decât cota TVA.

Datorita necesitatii de a creste competitivitatea prin pret, se practica pe scara extinsa vânzarea de la importator direct catre retailer, evitându-se vânzatorii en-gross.