Revizuirea legislaţiei existente în scopul asigurării independenţei şi imparţialităţii sistemului judecătoresc, inclusiv asigurarea imparţialităţii şi eficienţei procuraturii, precum şi în scopul consolidării capacităţii justiţiei.
Asigurarea (1)implementării noii legislaţii cu privire la procuratură în conformitate cu standardele europene.
Participarea la elaborarea Strategiei complexe generale de reformare şi consolidare a sistemului de justiţie în Republica Moldova care să cuprindă toate domeniile justiţiei: sistemul judecătoresc, sistemul de executare, reforma instituţiilor penitenciare, reforma procuraturii, avocaturii şi notariatului, prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judecătoresc, garantarea drepturilor omului.
executat
În cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi Comisiei Europene privind sporirea independenţei, transparenţei şi eficienţei justiţiei în Republica Moldova reuniunii din 17 aprilie 2007 experţii Consiliului Europei au menţionat unele aspecte ale reformei Procuraturii cu caracter pozitiv, inclusiv, împuternicirile Procurorului General sînt bine definite şi limitate, cu unele rezerve ce ţin de numirea procurorilor în funcţie, suspendarea, demiterea, sancţionarea lor, care urmează să fie efectuate cu consultarea unui organ eligibil al procurorilor etc.
În scopul implementării recomandărilor respective prin ordinul Procurorului General nr. 81/8 din 27 aprilie 2007 a fost instituit un grup de lucru pentru elaborarea propunerilor de modificare şi completare a Legii cu privire la Procuratură în vederea ajustării ei la standardele europene. Grupul de lucru din cadrul Procuraturii Generale a elaborat proiectele de Legi privind organizarea Procuraturii, cu privire la statutul procurorului şi Consiliul Superior al Procuraturii. Variantele conceptuale ale proiectelor de lege ce ţin de reforma Procuraturii au fost expediate subdiviziunilor Procuraturii pentru expunerea opiniei. Proiectele de lege de asemenea au fost traduse în limba engleză şi trimise experţilor Consiliului Europei pentru examinare şi expunerea opiniei.
La 26-27 iulie curent proiectele de lege menţionate au fost prezentate de grupul de lucru la reuniunea comună cu experţii Consiliului Europei Dl Jorge Dias Duarte, Dl. James Hamilton şi Dl. Carlos Sousa Mendes, fiind apreciate de experţi ca acte normative ce întrunesc majoritatea elementelor necesare reformării Procuraturii în conformitate cu exigenţele impuse de oportunitatea aderării la Uniunea Europeană.
La 15 noiembrie, Procuratura Generală şi Consiliul Europei au organizat masa rotundă privind reformarea Procuraturii, la care au fost invitaţi experţi ai Consilului Europei, reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti şi ai societăţii civile. În cadrul mesei rotunde au fost prezentate proiectele de legi privind organizarea Procuraturii, cu privire la statutul procurorului şi Consiliul Superior al Procuraturii şi recomandările experţilor CoE asupra acestor proiecte de legi. În luna decembrie, Procuratura Generală a unificat cele trei proiecte de lege cu privire la reformarea organelor Procuraturii în unul singur şi a iniţiat procedura de avizare internă în vederea înaintării acestui proiect final Guvernului pentru aprobare şi transmitere ulterioară Parlamentului pentru examinare.
I-ul semestru 2007
Operarea modificărilor necesare în cadrul legal, în scopul garantării împuternicirilor bine definite şi limitate ale Procurorului General
La 22 martie 2007, Parlamentul a aprobat în a doua lectură proiectele legilor: pentru modificarea şi completarea Legii nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, pentru modificarea articolului 6 al Legii nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură şi privind modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a Legii cu privire la Procuratură. Legea pentru modificarea şi completarea Codului cu privire şa contravenţiile administrative şi a Legii nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură a intrat în vigoare la 6.07.2007.
La 17 aprilie 2007, a avut loc masa rotundă „Reforma Procuraturii în Republica Moldova” organizată de către Programul Comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei privind Sporirea Independenţei, Transparenţei şi Eficienţei Justiţiei în Republica Moldova, in cooperare cu Procuratura Generală a Republicii Moldova.
În cadrul Mesei rotunde cu privire la reforma Procuraturii, care a avut loc la 17 aprilie 2007, experţii Consiliului Europei au menţionat unele aspecte ale reformei Procuraturii cu caracter pozitiv, inclusiv, împuternicirile Procurorului General sînt bine definite şi limitate, cu unele rezerve ce ţin de numirea procurorilor în funcţie, suspendarea, demiterea, sancţionarea lor, care urmează să fie efectuate cu consultarea unui organ eligibil al procurorilor etc.
În scopul implementării recomandărilor respective prin ordinul Procurorului General nr. 81/8 din 27 aprilie 2007 a fost instituit un grup de lucru pentru elaborarea propunerilor de modificare şi completare a Legii cu privire la Procuratură în vederea ajustării ei la standardele europene.
La 7 iunie, reprezentantul Procuraturii Generale a participat la şedinţa comitetului coordonator al Programului comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei privind implementarea reformelor democratice în Republica Moldova, la reuniune fiind puse în discuţie mecanismele de elaborare şi implementare a Strategiei complexe generale de reformare şi consolidare a sistemului de justiţie.
În cadrul Procuraturii Generale au fost elaborate proiectele de Lege privind organizarea Procuraturii, cu privire la statutul procurorului şi Consiliul Superior al Procuraturii. Variantele conceptuale ale proiectelor de lege ce ţin de reforma Procuraturii au fost trimise subdiviziunilor Procuraturii pentru expunerea opiniei. Proiectele de lege, de asemenea, au fost traduse în limba engleză şi transmise experţilor Consiliului Europei pentru examinare şi expunerea opiniei.
Modificările şi completările operate în acest sens ale acestor proiecte legislative se referă în exclusivitate la recomandările experţilor Consiliului Europei, în special în ceea ce priveşte: formarea în cadrul Procuraturii a unui organ de autoadministrare a procurorilor – Consiliul Superior al Procurorilor, ca garant al independenţei Procuraturii; modalitatea de numire a procurorilor ierarhic inferiori de către Procurorul General în condiţiile art.125 alin (2) din Constituţie, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor; solicitarea opiniei Consiliului de calificare a procurorilor la numirea în funcţie şi atestarea procurorilor, care urmează să fie constituit pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor; revizuirea modului de sancţionare a procurorilor pentru încălcările de lege, de către Procurorul General cu acordul Consiliul Superior al Procurorilor; constituirea Consiliul disciplinar pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor pentru examinarea cazurilor de abateri disciplinare şi a disciplinei de muncă ale procurorilor în vederea prezentării propunerilor de sancţionare disciplinară a procurorilor; modalitatea de acordare a dreptului procurorului de a contesta decizia de sancţionare în instanţa de judecată, etc.
La 26-27 iulie, curent proiectele de lege menţionate au fost prezentate de grupul de lucru la reuniunea comună cu experţii Consiliului Europei Dl Jorge Dias Duarte, Dl. James Hamilton şi Dl. Carlos Sousa Mendes, fiind apreciate de experţi ca acte normative ce întrunesc majoritatea elementelor necesare pentru operarea reformei Procuraturii, în conformitate cu exigenţele impuse de oportunitatea aderării la Uniunea Europeană.
În cadrul reuniunii avute loc în perioada 26-27 iulie între reprezentanţii Procuraturii Generale şi experţii CoE, pe marginea proiectelor de modificare şi completare a legislaţiei cu privire la Procuratură, în luna august au fost reintroduse noi modificări la proiectele de Legi privind organizarea Procuraturii, cu privire la statutul procurorului şi Consiliul Superior al Procuraturi referitor la garantarea împuternicirilor bine definite şi limitate ale Procurorului General, în conformitate cu Recomandările Consiliului Europei şi cerinţele experţilor CoE dnii Jorge Dias Duarte, James Hamilton şi Carlos Sousa Mendes. Noile modificări au fost sistematizate şi traduse în limba engleză, fiind expediate experţilor nominalizaţi în vederea expunerii şi verificării lor prin prisma Recomandărilor Consiliului Europei la acest compartiment.
Respectivele proiecte de legi au fost revizuite în conformitate cu recomandările formulate în acest sens de experţii Consiliului Europei, fiind discutate împreună cu reprezentanţii atât ai autorităţii judiciare din Republica Moldova cât şi cu reprezentanţi ai societăţii civile de profil, în cadrul reuniunii comune din 15 noiembrie 2007 – eveniment organizat de Consiliul Europei şi Procuratura Generală. În luna decembrie, Procuratura Generală a unificat cele trei proiecte de lege cu privire la reformarea organelor Procuraturii în unul singur şi a iniţiat procedura de avizare internă în vederea înaintării acestui proiect final Guvernului pentru aprobare şi transmitere ulterioară Parlamentului pentru examinare.
Aprilie
Asigurarea implementării recomandărilor experţilor CoE şi Comisiei Europene în vederea garantării împuternicirilor bine definite şi limitate ale Procurorului General
În curs de executare În funcţie de rezultatele promovării proiectului de lege cu privire la reformarea organelor Procuraturii vor fi elaborate măsuri concrete în vederea asigurării implementării recomandărilor experţilor CoE în ceea ce priveşte garantarea atribuţiilor bine definite şi limitate ale Procurorului General.
Pe parcursul anului
Exercitarea dreptului de regres al statului în conformitate cu Legea nr. 353 din 28 octombrie 2004 cu privire la Agentul Guvernamental
executat
Pe parcursul anului 2007, au fost întreprinse măsuri pentru realizarea drepturilor procurorului stipulate în art.447 lit.c) şi 449 lit.g) din Codul de procedură civilă, fiind înaintate 9 cereri de revizuire, în legătură cu faptul aflarea cauzei pe rol la CEDO.
Deasemenea, au fost verificate 38 cauze civile (examinate de CEDO), prin prisma art.17 al Legii nr. 353-XV din 28.10.2004 ,,Cu privire la Agentul guvernamental” în scopul intervenirii cu acţiune de regres împotriva persoanelor alr căror activitate, cu intenţie sau din culpă gravă, a constituit temei pentru adoptarea hotărârii privind plata obligatorie din bugetul de stat a sumelor stabilite prin hotărârea Curţii sau prin acord de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei.
S-a stabilit că la momentul judecării cauzelor civile menţionate de către instanţele judecătoreşti a RM, legislaţia naţională nu prevedea dreptul statului de a înainta cererii de regres împotriva persoanelor a căror activitate, cu intenţie sau din culpă gravă, a constituit temei pentru adoptarea hotărârii privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotărârea Curţii sau prin acord de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei. În afară de aceasta, nu au fost constatate cazuri când persoanele cu funcţii de răspundere au acţionat cu intenţie sau din culpă gravă în cazurile când RM a fost condamnată de CEDO.
Trimestrul I
Asigurarea funcţionalităţii Institutului Naţional al Justiţiei:
identificarea sediului Institutului Naţional al Justiţiei;
elaborarea Statutului Institutului Naţional al Justiţiei;
elaborarea şi îmbunătăţirea programelor de formare iniţială;
elaborarea de ghiduri practice cuprinzînd modele de acte procedurale;
elaborarea şi îmbunătăţirea programelor de formare continuă – actualizarea periodică a programelor de formare continuă;
consolidarea capacităţii administrative a Institutului Naţional al Justiţiei (dotarea logistică, pregătirea reţelei de formatori);
stabilirea structurii interne;
crearea bibliotecii Institutului Naţional al Justiţiei;
elaborarea prognozei pentru 5 ani a locurilor anunţate la concursul de admitere la Institutul Naţional al Justiţiei pentru judecători, procurori şi executori judecătoreşti, aprobarea planurilor de învăţămînt şi programelor didactice
Executat
Procuratura Generală (Centrul de pregătire a cadrelor Procuraturii) a contribuit la elaborarea, de comun cu Ministerul Justiţiei, a proiectului Legii cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei. Legea privind Institutul Naţional al Justiţiei a fost adoptată de Parlament (Legea nr. 152-XVI din 08.06.2006). 4 procurori fac parte din Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei. Pentru asigurarea funcţionării Institutului Naţional al Justiţiei, la 10 ianuarie 2007, prin Hotărârea Guvernului nr. 25 s-a dispus transmiterea imobilului situat în str. Lazo nr. 1 mun. Chişinău în folosinţa Institutului Naţional al Justiţiei pentru utilizare cu titlu de sediu., Ulterior la 22 februarie 2007, la şedinţa Consiliului Institutului a fost adoptat Statutul Institutului Naţional al Justiţiei. În baza curricumului de formare iniţială în cadrul IJN a fost desfăşurat un curs de instruire pentru procurorii recent angajaţi în organele Procuraturii care a avut loc în perioada 23.12.2006-23.02.2007. În vederea asigurării procesului de instruire continuă a procurorilor, în cadrul INJ au fost elaborate 10 programe noi de formare continuă a procurorilor, care au fost realizate.
În perioada 14 iunie-14 iulie, Comisia pentru organizarea examenelor de admitere din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei a înregistrat un număr de 163 cereri pentru concursul de admitere, din care un număr de 42 cereri – pentru ocuparea funcţiei de judecător şi 121 - de procuror. Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a organizat, în condiţiile prevăzute de Regulamentul cu privire la suplinirea posturilor didactice şi remunerarea muncii lor, aprobat la şedinţa Consiliului Institutului din 06.06.2007, concursul pentru suplinirea posturilor de formator în cadrul INJ.
În cadrul şedinţei din 30 august 2007, Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a aprobat rezultatele examenelor de admitere la Institut şi listele candidaţilor la funcţia de judecător şi la funcţia de procuror, care au susţinut concursul de admitere şi s-au plasat pe primele 10 şi, respectiv, 20 de locuri. Prin ordinul directorului executiv al Institutului Naţional al Justiţiei nr. 61/1A din 30.08.2007, candidaţii enumeraţi în aceste liste au fost înmatriculaţi la Institut urmând să absolve cursurile de instruire iniţială cu durata de 18 luni.
Prin scrisoarea nr. 33/317 din 28.08.2007, tuturor angajaţilor Procuraturii li s-a propus pentru studiere sistematică codurile-model de conduită a funcţionarilor publici ( adoptate la cea de-a 106 - a sesiune a Comitetului de Miniştri la 11 mai 2000), însoţite de Memorandumul explicativ.
În luna septembrie au fost definivate proiectele programelor de studii pentru cei 30 audienţi, care au susţinut examenele de admitere la INJ.
În octombrie 2007 au fost începute cursurile pentru cei 30 audienţi ai Institutului Naţional al Justiţiei. Până la data de 5 octombrie 2007, Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a prelungit termenul limită pentru înscrierea la concursul pentru suplinirea posturilor didactice în cadrul INJ. Concursul suplimentar a fost organizat pentru suplinirea funcţiilor de formatori la disciplinele: drept comunitar, limba străină, administrarea cauzelor contravenţionale, tactica criminalistică, expertiza judiciară, retorica şi arta comunicării, procedura de executare în cauzele penale, civile, contravenţionale şi de contencios administrativ. Prin ordinul Procurorului General nr. 830-p din 27.09.2007, în conformitate cu programul cursului practic de iniţiere în profesia de procuror, audienţii INJ au fost repartizaţi la cursul de studii practice în procuraturile de sector ale municipiului Chişinău şi în procuraturile specializate, pentru perioada 01.10.07-18.10.07.
În perioada lunii noiembrie au fost continuate studiile în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei pentru cei 30 audienţi, conform programului de studiu pe anii 2007-2008. La 9 noiembrie a avut loc deschiderea oficială a INJ la care a participat Preşedintele Republicii Moldova dl. Vladimir Voronin şi Secretarul General al Consiliului Europei, dl. Terry Davis.
În luna decembrie, au fost continuate cursurile de instruire iniţială a audienţilor INJ, fiind aprobat programul examenelor pentru I-ul semestru de studii 2007-2008.
Pe parcursul anului
Implicarea la crearea sistemului de justiţie pentru minori în vederea instrumentării şi judecării în bune condiţii a cauzelor cu minori, precum şi pentru executarea măsurilor educative sau a pedepselor pronunţate
Executat
În perioada I-ului trimestru, procurorii Procuraturii Generale au organizat seminare de instruire a procurorilor specializaţi în domeniul justiţiei juvenile la care a fost abordată problematica ce ţine de: „Procedura specială în cauzele privind minorii”, „Protecţia drepturilor copilului şi reforma sistemului de justiţie juvenilă”, „Prevenirea şi combaterea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Deasemenea, Procuratura Generală a întreprins acţiuni de implementare a modificărilor la Codul de Procedură Penală, adoptate prin Legea nr.184 din 29.06.2006, conform cărora exercitarea urmăririi penale în cauzele privind minorii a fost transmisă procurorilor. A fost elaborat şi expediat procurorilor chestionarul privind organizarea şi efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei cu privire la răspunderea minorilor pentru contravenţiile administrative, precum şi a părinţilor în cazurile de neîndeplinire a îndatoririlor de supraveghere, educaţie, şi instruire a copiilor.
În scopul prevenirii criminalităţii între minori în perioada I-ului trimestru a fost generalizată activitatea privind respectarea drepturilor copilului în casele de copii şi şcolile - internat pentru copii orfani, iar nota informativă respectivă a fost expediată Ministerului Educaţiei şi Tineretului pentru informare şi luarea de atitudine.
În vederea promovării reformei sistemului de justiţie juvenilă în Republica Moldova Procuratura Generală, în comun cu Institutul de Reforme Penale, Curtea Supremă de Justiţie şi UNICEF a organizat conferinţa de presă cu tema: „Reforma sistemului de justiţie juvenilă în Republica Moldova”.
Procurorul Eugen Rusu, şeful secţiei minori şi protecţia drepturilor omului a Procuraturii Generale Procuratura Generală a participat în calitate de expert din partea Republicii Moldova la cele două reuniuni a Comitetului de Experţi ai Consiliului Europei la Strasbourg (05 – 09.02.2007 şi 26 – 30.03.2007), la care s-a elaborat proiectul Convenţiei Consiliului Europei împotriva abuzului şi exploatării sexuale a copiilor, care a fost prezentat Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei pentru aprobare.
În luna iulie, Procuratura Generală a stabilit principiile directorii în domeniul creării sistemului de justiţie juvenilă în vederea instrumentării şi judecării în bune condiţii a cauzelor privind minorii, precum şi pentru executarea măsurilor educative sau a pedepselor pronunţate. Respectivele principii directorii au fost materializate prin stabilirea sarcinilor relevante conform prevederilor Codului de procedură penală referitor la competenţa procurorului de exercitare a urmăririlor penale pe cauzele în privinţa minorilor. La baza elaborării şi stabilirii Principiilor Directorii în cadrul Procuraturii Generale au stat reglementările internaţionale şi regionale, precum şi reglementările naţionale în domeniu.
La 29 noiembrie, reprezentatul Procuraturii Generale a participat la lucrările seminarului privind implementarea sistemului de probaţiune în cadrul Departamentului de Executare a MJ în privinţa delicvenţilor juvenili, organizat de Ministerul Justiţiei în comun cu UNICEF. Pe parcursul perioadei de referinţă au fost depuse 2 recursuri în anulare la Curtea Supremă de Justiţie, în privinţa a 2 minori condamnaţi pentru comiterea de infracţiuni, în vederea îmbunătăţirii situaţiei.
În perioada 5-7 decembrie (Berlin, Republica Federativă a Germaniei), reprezentantul Procuraturii Generale a participat la lucrările Conferinţei internaţionale pe problemele privind implementarea Convenţiei de la Haga din 25.10.2007 privind aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii. Ca rezultat al vizitei sus-menţionate, procuratura va iniţia pentru anul 2008 procesul de ajustare a legislaţiei naţionale la prevederile Convenţiei nominalizate. Deasemenea, 3 procurori din cadrul Procuraturii Generale au participat în calitate de formatori la cursurile de instruire iniţială a audienţilor INJ pe problemele privind justiţia juvenilă şi rolul procurorului la instrumentarea cauzelor penale privind minorii.
Ca rezultat al competenţei instituite, au fost înaintate 59 recursuri în anulare în privinţa a 63 minori în vederea ameliorării situaţiei create prin condamnările pronunţate în privinţa lor de instanţele inferioare.
Pe parcursul anului
(3)
Asigurarea eficienţei luptei împotriva corupţiei
(1)Asigurarea progresului în implementarea recomandărilor Grupului de State din cadrul Consiliului Europei împotriva Corupţiei (GRECO).
Implementarea Recomandărilor CoE privind delimitarea competenţelor dintre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne
Executat
În vederea consolidării activităţii organelor naţionale în domeniul luptei împotriva corupţiei, reprezentanţii Procuraturii Generale au participat în luna noiembrie 2006 la masa rotundă organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu participarea reprezentanţilor MAI, CCCEC, la care a fost pusă în discuţie problema delimitării competenţelor în domeniul urmăririi penale, şi în special, la efectuarea urmăririi penale a cazurilor de corupţie, dintre Procuratură, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Ministerul Afacerilor Interne. Poziţia Procuraturii Generale la acest compartiment a fost expusă în cadrul întrunirii respective, precum şi a fost reiterată Ministerului Justiţiei prin scrisoarea nr.11/8601 din 21.11.2006. Astfel, constatăm că în prezent, potrivit prevederilor art.266, 269 şi 270 din Codul de procedură penală, inclusiv în lumina noilor modificări operate în Cod prin Legea nr.264-XVI din 28.07.2006, în vigoare de la 03.11.2006, competenţa acestor organe la efectuarea urmăririi penale este clar delimitată. În conformitate cu actuala redacţie a art.269 din Codul de procedură penală, a fost lărgită substanţial competenţa CCCEC la efectuarea urmăririi penale, sub controlul procurorului, pentru infracţiunile comise de către subiecţi speciali: deputaţi, membri ai Guvernului, judecători, procurori şi ofiţeri de urmărire penală, iar în cazul infracţiunilor prevăzute la art.191, 195, 327-329 din Codul penal competenţa CCCEC a fost redusă la cazurile în care prejudiciul respectiv a fost cauzat în exclusivitate autorităţilor şi instituţiilor publice, întreprinderilor de stat sau bugetului public naţional, prevederi legale care se înscriu şi în recomandările misiunii experţilor PACO Moldova.
La începutul lunii martie curent Procuratura Generală a examinat proiectul Legii pentru completarea art. 266 din Codul de procedură penală, iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne, în care se releva posibilitatea extinderii competenţei organelor de urmărire penală ale MAI la efectuarea cercetărilor în cauzele penale ce privesc infracţiunile economice, infracţiunile săvârşite de persoanele cu funcţii de răspundere şi persoanele care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti şi alte organizaţii nestatale, inclusiv infracţiuni de corupţie, în cazurile în care acestea sînt constatate nemijlocit de către subdiviziunile MAI.
Prin răspunsul adresat Ministerului Afacerilor Interne (nr.19/1/07-100 din 12.03.2007) Procuratura Generală a susţinut parţial ideea extinderii competenţei organelor de urmărire penală din cadrul MAI şi a propus ca, în scopul evitării dublării şi paralelismului în activitatea organelor de control economico-financiar şi competenţei, la capitolul infracţiuni economice să le fie atribuită competenţă mixtă (după organul care a depistat infracţiunea) articolelor 236, 237, 250 şi 254-261/1 din Codul penal şi să rămână competenţa mixtă a CCCEC şi SV la investigarea infracţiunilor prevăzute de articolele 248 şi 249 din Codul penal. Un răspuns analogic a fost dat şi Ministerului Justiţiei.
Totuşi, în cadrul Procuraturii Generale, în baza ordinului Procurorului General nr. 163 din 28.06.2006 s-a dispus ca toate cauzele instrumentate pe cauzele de corupţie, care conform CPP sânt atribuite în competenţa CCCEC, să fie transmise prin ordonanţa de declinare a procurorului de la organul de urmărire penală al organelor MAI la organul de urmărire penală al CCCEC, prin intermediul procuraturii Anticorupţie. Această măsură a fost dispusă în vederea asigurării competenţei bine delimitate la investigarea cauzelor de corupţie dintre CCCEC, MAI şi Procuratură.
