Cartea Federatiei Romane de Natatie



Yüklə 4.46 Mb.
səhifə36/58
tarix16.08.2018
ölçüsü4.46 Mb.
1   ...   32   33   34   35   36   37   38   39   ...   58

Tabelul nr.2


NIVELUL I

GRUPA B – fete 11 ani, băieţi 11 – 12 ani


Nr.

Indicatori

Fete 11 ani

Băieţi 11 ani

12 ani

1.

Nr. săpt. preg. şi concurs / an

40

40

40

2.

Nr. săpt. odihnă / an

12

12

12

3.

Nr. săpt. odihnă în vară

8

8

8

4.

Nr. mediu de lecţii în apă / săpt.

6 – 8

6 – 8

6 – 8

5.

Nr. mediu de lecţii pe uscat / săpt.

6

6

6

6.

Nr. de concursuri pe an

6 – 8

6 – 8

6 – 8

7.

Durata medie a lecţiei în apă

90 – 120’

90 – 120’

90 – 120’

8.

Durata medie a lecţiei pe uscat

30’

30’

30’

9.

Volumul mediu de înot pe lecţie (km)

3 – 3.5

3 – 3.5

3 – 3.5

Tabelul nr.3


NIVELUL II
Fete 12 – 13 ani , Băieţi 13 – 15 ani




Nr.

Indicatori

Fete

Băieţi

1.

Nr. săpt. preg. concurs / an

44

44

2.

Nr. săpt. refacere între ciclul I – II

2

2

3.

Nr. săpt. refacere între îi – III

1

1

4.

Nr. săpt. odihnă în vară

5

5

5.

Nr. mediu de lecţii în apă / săpt.

8

8

6.

Nr. mediu de lecţii pe uscat / săpt.

3 – 6

3 – 6

7.

Nr. de concursuri pe an

8 – 10

8 – 10

8.

Durata medie a lecţiei în apă

2.30 ore

2.30 ore

9.

Durata medie a lecţiei pe uscat

45’

45’

10.

Volumul mediu de înot pe lecţie (km)

5 - 6

5 – 6

Tabelul nr.4


NIVELUL III


Fete 14 – 15 ani, băieţi 16 – 17 ani, Seniori


Nr.

Indicatori

Juniori

Junioare

Seniori

1.

Nr. săpt. preg. concurs / an

46

46

46

2.

Nr. săpt. refacere între ciclul I – II

2

2

2

3.

Nr. săpt. refacere între îi – III

1

1

1

4.

Nr. minim de lecţii în apă / săpt.

8

8

8

5.

Nr. minim de lecţii pe uscat / săpt.

4 – 6

4 – 6

4 – 6

6.

Nr. de concursuri pe an

8 – 10

8 – 10

8 – 10

7.

Durata medie a lecţiei în apă

2 - 3

2 - 3

2 – 3

8.

Durata medie a lecţiei pe uscat

60’

60’

60’

9.

Volumul mediu de înot pe lecţie (km)

2 – 2.8

2 – 2.8

2 – 2.8


CAPITOLUL XXII
CURS METODIC DE ÎNOT

SELECŢIE, ÎNVĂŢARE, PERFECŢIONARE



    1. BAZELE TEORETICE ALE SELECŢIEI




      1. CRITERII, APRECIERI




  1. Antropometrice:

  • Dezvoltarea fizică; nivelul de dezvoltare fizică generală în funcţie de sex, grupă de vârstă;

- Examenul antropometric va cuprinde următoarele măsurători:

- Statura (înălţimea)

- Greutatea

- Înălţimea bustului – se măsoară din şezând

- Lungimea membrelor inferioare

- Anvergura



  • În selecţia iniţială principalele cerinţe se referă la o serie de date simple ca înălţimea, greutatea, anvergura şi bineînţeles starea de sănătate generală.

  • Se cunoaşte din literatură şi sondajele efectuate de Ministerul Sănătăţii, că procentajul privind creşterea în relaţie cu vârsta şi sexul este următorul:

- la băieţi 10 ani înălţimea este 78,2% la fete 84,3%

- la băieţi 11 ani -“- 80,9% la fete 87,75%

- la băieţi 12 ani -“- 84,8% la fete 91,8%

- la băieţi 13 ani -“- 87,1% la fete 95,3%

- la băieţi 14 ani -“- 91,2% la fete 97,6%

- la băieţi 15 ani -“- 95,2% la fete 99,05%

- la băieţi 16 ani -“- 98,1% la fete 99,56%

- la băieţi 17 ani -“- 99,5% la fete 99,87%

În general, din observaţiile noastre reiese că majoritatea sportivilor se încadrează în aceste procente. Această relaţie între vârstă şi procentul de creştere nu este valabilă la copii sub 10 ani.


  • Anvergura va reprezenta în general 106% din înălţime, lungimea membrelor superioare şi inferioare, reprezintă un indiciu important în selecţia sportivilor pentru performanţă.

  • În cadrul selecţiei primare, criteriile antropometrice ocupă un loc important, în general copiii care sunt longilini, cu greutate medie, cu labele picioarelor şi mâinile mari, vor fi în mod sigur apţi pentru performanţă.

  • În perioada 8, 13, 14 ani, antrenorii trebuie să urmărească cu mare atenţie dinamica dezvoltării fizice generale şi în funcţie de antecedentele familiei să modeleze pregătirea în vederea favorizării organismului în această perioadă de creştere foarte importantă.

  • În general se recomandă ca la nivelul copiilor între 8 şi 12 ani şi juniorilor mici între 13-15 ani, planificarea pregătirii anuale să prevadă cel puţin câte 10 zile de odihnă în decembrie, aprilie şi cel puţin 40 de zile în august-septembrie.

  • Din observaţiile noastre, reiese că majoritatea copiilor câştigă câţiva centimetri în înălţime în perioada de vacanţă (august-septembrie), când se recomandă să nu se efectueze nici un fel de antrenamente.




  1. Motricitatea

Se recomandă ca vârsta selecţiei pentru înotul de performanţă să fie în jurul vârstei de 7-8 ani. Considerăm o pierdere de timp şi energie inutilă înaintea acestei vârste. Desigur copii pot fi iniţiaţi în înot de la vârsta de 4-5 ani, dar aceasta trebuie să privească numai acomodarea cu apa, învăţarea unor exerciţii şi cât mai multor jocuri care să dezvolte orientarea, echilibrul în apă.

Având în vedere experienţa acumulată în ultimii 40-50 de ani şi urmărind literatura de specialitate, în proporţie de 90%, copii care au început foarte devreme activitatea sportivă (antrenamentul), la vârste mici 5-6 ani, au abandonat sportul de performanţă la vârsta de 14-15 ani.

O serie de calităţi motrice, ca de exemplu viteza, sunt puţin perfectibile. Această calitate nativă poate fi influenţată destul de puţin şi în general pe baza perfecţionării tehnicii, a creşterii forţei şi rezistenţei. În general în jurul vârstei de 14 ani ajung la 90% din capacitatea de viteză maximă băieţi, iar fetele la circa 98%, în jurul acestei vârste se poate stabili cu mare precizie natura probelor în care sportivii vor da randamentul maxim.

- Îndemânarea, atât generală cât şi cea specifică, este o calitate motrică complexă, simţul echilibrului, orientării în spaţiu, coordonarea mişcărilor membrelor şi multe alte componente de bază a motricităţii se dezvoltă foarte devreme, în jurul vârstei de 12 ani. Structura ariei motrice are acelaşi aspect ca la adulţi, iar analizatorul chinestezic la 14 ani este asemănător cu cel al maturilor. - Forţa – Această calitate are ca substrat morfo-funcţional sistemul neuromuscular la general, atât fetele cât şi băieţii nu pot face faţă satisfăcător cerinţelor de forţă mai înainte de 16 ani fete, 88 % din forţa la maturitate, băieţi la vârsta de 18 ani, 85-90%. Totuşi fetele la 14 ani şi băieţii la 16 ani dezvoltă 4/5 din forţa pe care o vor avea la maturitate, acest nivel fiind suficient de ridicat pentru a îngădui începerea antrenamentelor specializate de la aceste vârste.

- Rezistenţa organică generală, este condiţionată de starea de sănătate şi de stadiul de dezvoltare a aparatului cardio-vascular şi apreciată din punct de vedere biologic de consumul maxim de oxigen pe minut. Inima, principalul organ al aparatului cardio-vascular, atinge volumul ei maxim de dezvoltare şi nivelul cel mai înalt al consumului maxim de oxigen după 19 ani, vârstă la care substratul morfofuncţional al rezistenţei organice generale, poate fi considerat maturizat şi capabil volumului inimii copiilor şi adolescenţilor se poate face cu mult înainte de această vârstă dar nu mai jos de 14 ani la fete şi 16 ani la băieţi, când, atât volumul inimii cât şi consumul maxim de oxigen ajunge la cca.80% din valorile pe care le vor avea la vârsta adultă.

- Detenta, o calitate combinată, la care iau parte viteza şi forţa, fiind expresia puterii musculare maxime, dezvoltată în minimum de timp. Ca şi rezistenţa, viteza, forţa şi această calitate atinge un nivel corespunzător la vârsta de 14 ani fetele şi 16 ani băieţii.

- Mobilitatea articulară, are ca substrat morfo-funcţional sistemul osteo-articular şi musculo-ligamentar. Ea reprezintă capacitatea de a efectua mişcări cu amplitudine mare, gradul ei de dezvoltare făcând posibilă valorificarea celorlalte calităţi şi deprinderi necesare. Mobilitatea atrage valori maxime la vârsta de 15-16 an, dar poate fi obţinută mult mai uşor în copilărie.


  1. Calităţi psihice

Nu se poate vorbi de efort fizic, fără a aminţi de capacitatea psihomotrică a individului.

Capacitatea de performanţă-efort este determinată de 4 factori globali sintetici (după M.Epuran):



  1. Aptitudini sportive, care sunt exprimate prin:

- inteligenţă motrică, înţelegerea sarcinilor, uşurinţa însuşirii sarcinilor, imunitatea la factori stresanţi;

- capacitatea mobilizării energiei;

- capacitatea de refacere.

- Aptitudinile afective, dau echilibru afectiv, refacerea după eşec, succes, rezistenţă la stres.

- Aptitudinile cognitive, care influenţează capacitatea de performanţă şi prin extensie capacitatea de efort, sunt atenţia (orientarea ei, stabilitate, volum, etc.), percepţiile, memoria. Deosebit de importante pentru capacitatea de efort sunt aptitudinile volitive ca : energia, dârzenia, perseverenţa, combativitatea, rezistenţa la durere. Voinţa reprezintă factorul regulator, conştient de dirijarea acţiunilor pentru atingerea unui scop.

- Aptitudinile temperamentale, sunt în strânsă legătură cu motivaţia, cu interesele, răspunderea şi elanul energetic, echilibru, mobilitate şi stabilitate în conduita în şi pentru efort.



  1. Ambianţa, poate influenţa capacitatea de efort prin condiţiile materiale şi sociale în care se desfăşoară activitatea de pregătire a sportivilor (echipament, baze sportive, cazare, etc.), securitatea şcolară şi profesională, relaţiile social afective ale sportului în grup sau relaţiile cu şi din familie.

  2. Antrenamentul, ca proces pedagogic, deliberat conceput, desfăşurat sistematic, în cadru organizat, respectând principiile de bază ca specificitatea, progresivitatea şi supraîncărcarea şi care are ca scop dirijarea şi organizarea efortului sportivilor pentru realizarea performanţelor.

  3. Atitudinile, dau ca orientare spre scop, concepţie şi filozofia de viaţă a persoanei, iar trebuinţele, interesele, tendinţele reprezintă infrastructura personalităţii. Atitudinile sunt formate din interese, motive, aspiraţii, sentimente moral sociale. Atitudinea asigură cunoaşterea temei corporale, coordonarea generală şi segmentară, echilibru dinamic şi static, orientarea spaţio-temporală, capacitatea de mobilizare voluntară, perseverenţa, toate deosebit de importante pentru pregătire, deci pentru creşterea capacităţii de efort şi a capacităţii de pregătire.



    1. ETAPELE ACTIVITĂŢII DE SELECTARE, PREGĂTIRE

ÎN ÎNOTUL DE PERFORMANŢĂ


      1. INIŢIEREA, ÎNVĂŢAREA ÎNOTULUI

        1. VÂRSTA OPTIMĂ

Aşa cum am arătat în capitolul anterior din punct de vedere a capacităţii organismului de a începe activitatea organizat, se pot desprinde următoarele concluzii:

  • Iniţierea în înot poate începe la vârste mici 4 – 6 ani cu condiţia ca obiectivul principal să fie acomodarea cu mediu, învăţarea echilibrului, orientării în apă, coordonarea mişcărilor simple şi învăţarea unor exerciţii din tehnica procedeelor.

  • Invăţarea Înotului este obligatoriu să înceapă după vârsta de 7 ani, vârsta şcolarizării, atunci când copilul capătă noţiuni de disciplină, se cultivă atenţia, se măreşte bagajul de cunoştinţe teoretice şi practic. De fapt aici se petrece prima parte a selecţiei “SELECŢIA PRIMARĂ” copiii sunt aleşi pe baza criteriilor morfofuncţionale şi psihice.

În această fază se detaşează următoarele criterii de selecţie:

  • măsurători antropometrice simple (înălţime, greutate, anvergură);

  • se stabilesc relaţiile cu familia;

  • se fac teste simple în mediu acvatic (plutire, coordonare);

  • se testează calităţi psihice (curaj, perseverenţă, atenţie).

Cuantificarea acestor criterii rămâne la aprecierea coordonatorului fiecărui centru, având la bază experienţa acumulată şi observaţiile privind media de înălţime, gradul de implicare în efortul de performanţă, dorinţa de afirmare, interesele părinţilor, etc.
1.2.1.2. METODICA INIŢIERII ÎN ÎNOT

  • Iniţierea se efectuează, în funcţie de vârstă pe unul sau mai multe cicluri de lecţii;

  • Un ciclu de lecţii are o durată de două săptămâni cu 12 lecţii a câte 80’ – 120’





Nr.

crt.


SARCINA LECŢIEI



SCOPUL


DOZARE

Pe uscat În apă


1.

Pregătire fizică pe uscat

Exerciţii de acomodare cu apa

  • scufundări

  • învăţarea respiraţiei în apă

  • noţiuni de plută simplă pe piept cu sprijin

Dezvoltarea fizică generală.

Noţiuni de coordonare simplă.


Acomodarea cu apa, învăţarea unor poziţii şi mişcări simple în apă. Învăţarea respiraţiei (inspiraţie – expiraţie în apă).

20’

2x15’


pauză 5’ pe uscat

2.

Pregătire fizică pe uscat

  • exerciţii de coordonare

  • exerciţii mobilizate (simple)

  • învăţarea poziţiei de plută simplă pe piept

Exerciţii de acomodare cu apa

  • scufundări

  • învăţarea respiraţiei

  • pluta pe piept cu sprijin

Joacă în apă cu colacul


Dezvoltarea fizică generală.

Noţiuni de coordonare.

Învăţarea unor poziţii în apă.

Acomodarea cu apa, învăţarea unor poziţii şi mişcări simple în apă: respiraţia, pluta pe piept, mişcare liberă în apă.



20’

2x20’


cu 5’ pauză

15’


3.

Pregătire fizică pe uscat

  • exerciţii coordonare

  • exerciţii mobilizate

  • învăţarea unor poziţii (pluta pe piept, pluta pe spate)

Exerciţii de acomodare cu apa

  • scufundări

  • învăţarea respiraţiei

  • pluta pe piept cu sprijin la perete sau instructor

  • pluta pe spate cu sprijinul instructorului

Joacă în apă cu colacul

Dezvoltarea fizică generală.

Noţiuni de coordonare.

Învăţarea unor poziţii de bază în înot.

Acomodarea cu apa, învăţarea unor poziţii şi mişcări simple în apă.

Mişcare liberă în apă.

20’

3x15’ cu 5’ pauză

20’


4.

Pregătire fizică pe uscat

  • exerciţii coordonare

  • exerciţii mobilitate

  • învăţarea respiraţiei

  • învăţarea plutei pe piept

  • învăţarea plutei pe spate

Exerciţii de acomodare cu apa

  • respiraţia

  • pluta pe piept şi spate cu sprijin

  • învăţarea plutei pe piept cu împingere de la perete

  • cu sprijinul instructorului

Joacă în apă cu colacul.

Dezvoltarea fizică generală.

Noţiuni de coordonare.

Învăţarea unor poziţii de bază pe uscat.

Acomodarea cu apa, învăţarea unor poziţii şi mişcări simple.


Învăţarea plutei pe piept.
Acomodare cu apa.

20’

3x15’ cu 5’ pauză

3x15’ cu 5’pauză

20’


5.

Pregătire fizică pe uscat

  • exerciţii coordonare

  • exerciţii mobilizate

  • învăţare pe uscat a mişcării picioarelor craul

  • învăţarea pe uscat a mişcării picioarelor spate

Exerciţii acomodare cu apa

  • respiraţie la perete

  • scufundări cu respiraţie

  • pluta pe piept şi pe spate cu sprijin la perete

  • învăţarea mişcării picioarelor craul cu sprijin la perete

Joacă în apă cu colacul

Dezvoltarea fizică generală.

Noţiuni de coordonare.

Învăţarea unor poziţii de bază pe uscat.

Acomodarea cu apa, învăţarea unor poziţii şi mişcări simple.

Acomodare cu apa.

20’

3x20’ cu 5’ pauză

20’



6.

Pregătirea fizică pe uscat

  • exerciţii coordonare

  • exerciţii mobilitate

  • exersare pe uscat a poziţiei de plută pe piept şi pe spate

  • exersarea mişcării picioarelor pe uscat craul

Exerciţii de acomodare cu apa

  • scufundări cu respiraţie

  • picioare craul cu sprijin picioare

  • picioare craul la perete

  • picioare craul cu scădere cu asistenţă (eventual colac umflat pe jumătate)

  • sărituri de pe marginea bazinului (gradual)

Joacă în apă cu colac



Dezvoltarea fizică generală.

Noţiuni de coordonare.

Învăţarea şi exersarea unor mişcări de bază din tehnica înotului craul şi spate.

Acomodarea cu apa.

Învăţarea şi aprofundarea mişcării picioarelor craul.

Metodica învăţării săriturii



  • din şezând

  • din genunchi

  • din picioare

Acomodare cu apa.

20’

3x20’ cu 5’ pauză

15’

10’


7.

Pregătire fizică pe uscat

  • exerciţii coordonare

  • exerciţii mobilitate

  • exersarea poziţiilor de bază

  • învăţarea mişcării braţelor craul

Exerciţii de acomodare cu pa

  • scufundări cu respiraţie

  • mişcarea picioarelor craul la perete

  • mişcarea picioarelor craul cu scândura (cu colac)

  • exersarea plutei cu craul de la perete cu asistenţă

  • învăţarea mişcării braţelor craul din plută cu picioare craul cu asistenţă

  • sărituri în apă de pe marginea bazinului în picioare şi pe piept

Joacă în apă cu colacul.

Dezvoltarea fizică generală.

Noţiuni de coordonare.

Învăţarea şi exersarea unor mişcări de bază din tehnica înotului craul şi spate.

Acomodarea cu apa.

Învăţarea şi aprofundarea mişcării picioarelor craul.

Metodica învăţării săriturii



  • din şezând

  • din genunchi

  • din picioare

Acomodare, orientare în apă.

20’

3x20’ cu 5’ pauză

15’

10’


8.

9.

10.



11.

SE REPETĂ LECŢIA NR. 7










12.

Pregătirea fizică generală.

  • perfecţionarea înotului craul fără respiraţie cu asistenţă

  • exersarea mişcării picioarelor craul cu scândura fără colac cu asistenţă

  • exersarea săriturii în apă pe piept cu 10-15m înot fără respiraţie cu asistenţă

Joacă în apă cu colacul jumătate umflat sau fără.



20’

3x20’ cu 5’ pauză

10’


10’





Dostları ilə paylaş:
1   ...   32   33   34   35   36   37   38   39   ...   58


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə