Cartea Federatiei Romane de Natatie

GRUPELE DE JUNIORI D 2 SI D 1

Scurtă introducere

Oficial sunt două grupe de juniori D 9-10 ani D II şi 11 ani D I în anul respectiv, dar la concursurile locale şi chiar naţionale se prezintă sportivi mai mici de 8-9 ani. Cerinţele regulamentului sunt destul de accesibile şi după o pregătire minimă, antrenorii îi testează deja pe micii săritori în concursuri realizând cu această ocazie şi o selecţie prematură.

Numărul de antrenamente ajunge la 6-8 pe săptămână, 30 lunar şi 24o anual cu toate că numărul de ore nu se ridică la mai mult de 500 anual. In perioadele de vacanţă se practică până la 12 antrenamente iar pregătirea în tabere la munte sau la mare sunt mai solicitante şi numărul de ore ajunge la 30 pe săptămână. În funcţie de ritmul de pregătire, numărul de antrenamente şi numărul de ore, aceste grupe sunt organizate pe o perioadă de doi ani şi jumătate, chiar trei ani. Aşa cum am mai arătat obiectivele tehnice trebuie să fie curente şi de perspectivă deoarece învăţarea săriturilor cu rotaţii mari se realizează în trepte şi durează mai mulţi ani .
JUNIORI D 2

Obiectivele de performanţă

Medalii la finalele naţionale de juniori D

Obiective tehnice

Trambulină 1m: Trambulină 3m: Platformă 5-7, 5m:

101-102-103-104 grupat sau echer 101-102-103-104 101-103-104

201-202-204 grupat 201-202-204 201-202-204

401-402-403 grupat 401-402-403 401-403

301-302 grupat 301-302 612-621

5223. 
      5132-5231 facultativ
      

Sol Salturi înainte, înapoi, contra şi răsturnat cu ajutor; îndreptări şi stând pe mâini

Scaun rotativ: 103-104-105-106-107 –2o2-203-204-206

Cauciuc: (se recomandă lonja de asigurare)

101-102-103-104/201-202-204/301-302/401-402

Trambulina pe sol: (se recomandă lonja de asigurare)

101-102-103-104, grupat sau echer

201-202-203-204, grupat

401-402-403-404, grupat

301-302-304, grupat

5122-5221-5223, cu lonja de şuruburi

Plasa elastică: (se recomandă lonja de asigurare)

Elanuri-balansuri-din genunchi în mâini-din şezând în stând-sărituri pe spate cu revenire în stând-sărituri pe piept cu corpul întins.

101-102-103-104, grupat sau echer

201-202-203-204, grupat

401-402-403-404, grupat

301-302-304, grupat

5122-5221-5223, cu lonja de şuruburi

Marginea bazinului sau platforma mică

101-102-201-202- 401-402-301-302, grupat

Platformă 3-5m

101-102-103-104/201-202/401-402-403/301-302/5122-5221/610-611-612-621

Se recomandă acomodarea la aparatul cu bule pentru o trecere uşoară la sărituri cu rotaţii mai mari, fie platformă fie trambulină 3m.

In această perioadă se pot face înregistrări video tot ca o acomodare la antrenamentele cu aparatura video şi pentru a se realiza o imagine a sportivilor privind execuţiile lor şi problemele de coordonare dirijată.

Aşa cum se cunoaşte deja, antrenamentele vor fi de pregătire fizică-generală si specifică, pe uscat şi în apă.

Antrenamentele tehnice capătă diferite caractere în funcţie de temele de rezolvat sau de obiective după cum urmează:

Antrenamente de acomodare. La reluarea activităţii sau la schimbarea locului de pregătire, cu ocazia participării la concursuri. Se practică individual sau cu întregul colectiv. De cele mai multe ori se organizează sub formă de joacă, cu sărituri în picioare, balansuri şi căderi.
Antrenamente pe probe de concurs. Se pregăteşte numai proba de concurs care urmează sau se foloseşte o schemă care permite pregătirea fiecărei probe în parte într-o succesiune riguroasă, până la concurs. Se realizează o pregătire omogenă pe probe.
Antrenamente pregătitoare. În antrenament se execută săriturile cu rotaţii mai mici, de la înălţimi mai mici, pentru a pregăti a săriturile libere cu grad mare de dificultate. Se verifică elanurile, detenta, rotaţia şi orientarea în spaţiu.
Antrenamente cu integrale. Se trece treptat la execuţia săriturilot libere folosind, când este cazul, câteva sărituri pregătitoare.
Antrenamente pe rotaţii. Pentru fiecare probă se notează antrenamentele 1-2-3 iar temele sunt direcţionate pe grupele de rotasţii: 100+400/200+300/săriturile cu şurub+ săriturile din stând pe mâini. Se poate insista, astfel, asupra fiecărei rotaţii prin numărul de repetări. Încălzirea, la aceste antrenamente, pregăteşte numai rotaţiile temei de bază.
Antrenamentele de concurs. Cu toate că obiectivele tehnice pot fi şi de perspectivă, pentru fiecare concurs la care se participă se organizează antrenamente numai cu sărituri din programul tehnic al concursului respectiv. Se execută trei-patru repetări, toată seria de concurs, în ordine normală. Se fac aprecieri, se foloseşte fluierul, se acordă note şi se calculează punctajele.
Antrenamentele tip concurs. Se execută seriile de sărituri din concurs, la fluier, se dau note, se calculează punctajele exact ca la concurs. Se pot executa până la şase serii de concurs după care se mai execută săriturile dificile şi a căror execuţie nu s-a ridicat la nivelul corespunzător. Dacă s-a folosit aparatura video, se vizionează totul cât mai repede posibilşi se fac observaţiile de rigoare. Aceste antrenamente se pot numi şi de verificare.
Antrenamentele de încălzire la concursuri. Acestea au un caracter aparte datorită diferenţei de condiţii ale concursului. Timpul de pregătire este scurt, sunt mai mulţi sportivi pe trambuline şi ploatforme. Cel mai bine este ca fiecare sportiv să ajungă la o încălzire specifică probei, individuală pentru că fiecare are problemele lui cu săriturile lui mai dificile şi fiecare se mobilizează diferit în concurs. De multe ori sportivii sar prea tare la încălzireşi când începe concursul nu mai au rersurse.

GRUPELE DE JUNIORI D 1
La nivelul acestor grupe sunt sportiv care au trei-patru ani de pregătire, stăpânesc elementele de bază şi au participat în concursuri de nivel naţional. Pregătirea durează un an în care trebuie să se facă acumulări deosebite pentru a consolida tehnica de formare a rotaţiilor, tehnica de orientare în spaţiu şi tehnica intrărilor în apă şi finaluri de sărituri cu efect visual şi sonor.

Numărul de antrenamente trebuie să ajungă la 10-12 săptămânal, 42 de antrenamente lunar şi la nivel de 400 anual cumulând minim 750 de ore de pregătire şi 3. 5oo de repetări.

Asistenţa medicală trebuie să fie permanentă pentru a menţine sportivii la un nivel bun de sănătate şi un potenţial de mişcare ff bun. Desigur că în cazul unor accidentări trebuie să se facă o refacere totală şi foarte atentă. Sportivii trebuie să fie atenţionaţi asupra riscului de compromitere a rezultatelor pregătirii în cazul accidentărilor în afara bazinului sau a altor afecţiuni care să-l reţină din pregătire. Continuitatea în pregătire este singura garanţie a succesului privind programul tehnic, formei sportive şi a performanţelor interne şi internaţionale.
Cerinţele regulamentului