Cod-f-pc-4 revista presei 14 18 aprilie 2012 cuprins

Clujenii sunt așteptați cu PET-uri în 21 aprilie în Piața Unirii

Proiectul "Coop pe Strada" ii indeamna pe clujeni sa nu arunce recipientele folosite, ci sa le doneze sambata, 21 aprilie, in Piata Unirii. "Coop pe Strada" este un proiect ce-si doreste sa gaseasca solutii alaturi de publicul larg pentru problemele urbane, astfel ca intentioneaza sa realizeze mobilier urban din PET-uri. Cu aceasta ocazie, echipa proiectului face apel la clujeni sa nu arunce recipientele folosite, ci sa le aduca lor sambata, 21 aprilie, in Piata Unirii de la ora 15. Membrii proiectului "Coop pe Strada" sunt tineri absolventi si studenti de la arhitectura, urbanism sau peisagistica. Acestia vot realiza mobilierul urban in cursul lunii mai, dupa care il vor expune intr-o piata publica dintr-un cartier clujean. /Stiri de Cluj

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Din cauza balastierelor, pe drumul Sâmbăteni – Ghioroc trebuie să se toarne un strat de asfalt în plus

Traficul de mare tonaj dă bătaie de cap aleşilor judeţeni care, trebuie să vină cu noi soluţii pe tronsoanele intens circulate, pe care se realizează lucrări de modernizare. Conducerea Consiliului Judeţean a hotărât să vină cu o nouă modalitate de reabilitare a tronsonului Sâmbăteni – Ghiroc, unul dintre cele mai degradate drumuri, cuprinse în proiectul Drumul Vinului. Deschiderea unei noi balastiere a schimbat socoteala, tronsonul devenind şi mai circulat de camioane decât înainte.

Activitatea balastierelor din judeţul nostru continuă să facă probleme administraţiei judeţene. Din cauza traficului de mare tonaj, Consiliul Judeţean a fost nevoit să schimbe soluţia tehnică de reabilitare a tronsonului de drum dintre localităţile Sâmbăteni şi Ghioroc. Mai exact, dacă iniţial, după reciclarea la rece, acest tronson urma să fie asfaltat într-un strat, acum, aleşii judeţului au hotărât că nu este suficient. „Lucrările la Drumul Vinului sunt într-un stadiu avansat. S-a ajuns deja la intrarea în Ghioroc şi mai este un kilometru în interior. De asemenea, urmează să fie reabilitată porţiunea Sâmbăteni – Ghioroc. Pentru această porţiune am avut probleme la capitolul soluţie tehnică. Când s-a făcut proiectul era o singură balastieră însă, între timp s-a mai deschis încă una. Traficul a crescut, astfel. În plan era să fie efectuată reciclarea la rece şi un strat de asfalt însă, acum ne-am hotărât că este nevoie de două straturi de asfalt. De asemenea, în curând vor începe lucrările la pasaj“, a susţinut Cristian Drăgan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad. Proiectul prevede modernizarea a mai bine de 24 de kilometri, 18,7 kilometri din DJ 708B Păuliş – Ghioroc – Covăsânţ – Şiria, de la desprindere din DN 7 din comuna Păuliş, până la intersecţia cu DJ 709 şi 5,3 kilometri din DJ 708C Sâmbăteni–Ghioroc, din DN7, până în comuna Ghioroc la intersecţia cu DJ 708 B. În 2011 s-au efectuat lucrări pe aproximativ jumătate din tronsonul de 24 de kilometri. „Drumul Vinului Păuliş – Ghioroc – Covăsînţ – Şiria“ prevede modernizarea a mai bine de 24 de kilometri, 18,7 kilometri din DJ 708 B Păuliş – Ghioroc – Covăsânţ – Şiria, de la desprindere din DN 7 din comuna Păuliş, până la intersecţia cu DJ 709 şi 5,3 kilometri din DJ 708C Sâmbăteni–Ghioroc, din DN7, până în comuna Ghioroc la intersecţia cu DJ 708 B. Anul trecut s-au efectuat lucrări pe aproximativ jumătate din tronsonul de 24 de kilometri. Proiectul cofinanţat pe Programul Operaţional Regional are o valoare de peste 61,3 milioane de lei. /Glasul Aradului AR, Sandra Stoler

Ploi şi vreme rea până la sfârşitul săptămânii

Vremea rea a pus stăpânire în toate zonele din ţară, cel puţin în următoarele două zile. Şi în judeţul Mureş se va menţine instabilitatea atmosferică, astfel că ne putem aştepta la precipitaţii în fiecare zi din această săptâmână, însoţite de vânt şi descărcări electrice.

Meteorologii au emis o avertizare de instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta temporar prin averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului în toate regiunile ţării. "Vremea va fi închisă, vor fi precipitaţii pe tot parcursul săptămânii, averse, intensificări ale vântului. Precipitaţiile vor atinge şi la noi 15 litri pe metru pătrat. Temperaturile ajung la valorile normale ale acestei perioade, se menţin 15-17 grade, iar la sfârşitul săptămânii vor ajunge chiar la 20 grade", au declarat reprezentanţii Centrului Meteo Local Târgu Mureş.

Ploi însemnate cantitativ se vor simţi mai ales în sud-vestul, sudul şi estul teritoriului, precum şi în zonele de deal şi de munte, unde cantităţile de apă vor depăşi local 15-20 l/mp şi izolat 30 l/mp. Vor avea loc şi intensificări ale vântului în timpul ploilor, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Avertizarea de instabilitate accentuată emisă de ANM a intrat în vigoare de astăzi şi este valabilă până joi, 19 aprilie, la ora 9.00. /CityNews MS, Adelina Burcea

Ne aşteaptă alte două zile cu ploi în Transilvania

Meteorologii spun că astăzi şi în noaptea care urmează se vor înregistra doar izolat precipitaţii, însă marţi şi miercuri ploile vor predomina, vor fi sub formă de averse şi vor fi însoţite de descărcări electrice. Cantitatea de precipitaţii ar putea depăşi 10-15 l/mp în 24 de ore, în special la munte, unde precipitaţiile vor fi mixte. Temperaturile maxime de mâine vor ajunge la 17 grade Celsius iar cele minime din timpul nopţii vor scădea până la 3 grade. Miercuri, vremea se va răci uşor, spune meteorologul de serviciu al Centrului Meteorologic Regional „Transilvania Sud" Sibiu, Nicolae Rusan. Joi, vremea va deveni normală din punct de vedere termic, iar ploile vor înceta, însă după-amiaza, local, mai sunt posibile averse. /Radio Mureş MS, Cristina Bulbescu

Teme de mediu

Protestele, în cazul proiectului de la Roşia Montană (şi nu numai), au ecou şi în Ungaria!

După ce, la investirea în funcţie a noului ministru al Mediului, Korodi Attila, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut acestuia să pună capăt tărăgănarilor în cazul autorizaţiei proiectului minier de la Roşia Montană, publicaţia Magyar Nemzet din Ungaria – citată de mai multe agenţii de presă – notează că, "peste 50 de persoane au protestat, fără autorizaţie, la Bucureşti, împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a presiunilor pe care le face acesta pentru adoptarea unei soluţii în acest caz. Caz ce implică exploatări pe bază de cianură.” La evenimentele de la Bucureşti – notează publicaţia citată – protestatarii au scandat: "Ţara nu este de vânzare!” şi "Nu vom fi niciodată o colonie a FMI!”. Jurnaliştii unguri, atenţi la ce se întâmplă în România, cu privire la acest proiect de exploatare controversat, scriu că "din cauza implicării publice a preşedintelui, miercurea trecută au avut loc proteste similare şi în Piaţa Centrală din Cluj-Napoca, cei prezenţi scandând: "Roşia Montana este şi a mea” şi "Vânzarea de ţară se măsoară în aur”, jurnaliştii unguri adăugând că ministrul Mediului, Korodi Attila, a punctat într-un interviu că înţelege poziţia preşedintelui, însă rolul lui este de a veghea ca legislaţia mediului să fie respectată. Potrivit cotidianului Magyar Nemzet, "Roşia Montana Gold Corporation, înfiinţată cu capital canadian, se pregăteşte să deschidă la Roşia Montana cea mai mare mină de extracţie a aurului din Europa. Aproape 300 de tone de aur şi 16.000 de tone de argint reprezintă miza proiectului, dar că Ministerul Mediului din România încă nu a acordat autorizaţia de mediu necesară pentru demararea exploatărilor miniere.” /Cuvântul Liber MS, Gheorghe Giurgiu

Deponeul ecologic se mută

Consiliul Judeţean a decis mutarea locului în care va fi amenajat deponeul ecologic pe care trebuie să îl avem funcţional cel mai târziu în 2015. Asta, după ce autorităţile au avut de-a face cu opoziţia virulentă a localnicilor din satul Grid, unde se propusese ultima oară amplasarea deponeului.

Locaţia este deocamdată secretă. “Am decis să nu mai amenajăm deponeul la Grid în principal din cauza opoziţiei localnicilor de acolo. Am propus consultantului pe acest proiect şi celorlaltor factori implicaţi analizarea altor posibile amplasamente din judeţ. Nu vreau să le spun care sunt şi le-am cerut acelaşi lucru şi celorlaltor instituţii implicate. Am decis acest lucru şi din cauză că se apropie campania electorală, iar în acest judeţ, dacă vrei să faci, nu e bine, dacă nu faci, iar nu e bine. Consultantul analizează acum variantele propuse de noi şi vom vedea care va fi cea mai bună. Sunt două variante pe care le analizăm, dar, repet, nu le putem face publice, la acest moment”, spune preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ, care adaugă că termenul până la care investiţia trebuie finalizată este anul 2015.

Scandalul de la Grid a avut efecte. După modelul deja “patentat” al comunităţilor care s-au opus ideii unui deponeu ecologic pe raza localităţilor lor, în februarie, sătenii din Grid, sprijiniţi de cei din Călan (aceştia din urmă speriaţi fiind de posibila propagare a mirosurilor spre oraş), au luat la rost iniţiatorii proiectului, în cadrul unei consultări publice care s-a dovedit a fi organizată prea târziu, fără ca oamenii să fie complet informaţi. Li s-a prezentat proiectul, li s-a spus că nu sunt pericole majore, dar exemplele venite de la rude din străinătate, unde ar fi existat incidente cu asemenea amenajări, au tăiat seria argumentelor prezentate de autorităţi. În plus, problemele funciare existente în zona în care ar fi urmat să fie amplasat deponeul şi acţiunea în instanţă iniţiată de cetăţeni au determinat Consiliul Judeţean să se răzgândească. Amplasarea deponeului ecologic al judeţului devine astfel un proces de durată, după ce alte două variante mai vechi, lângă Simeria şi la Petrila, au căzut, prima din cauza opoziţiei localnicilor, a doua, în urma opoziţiei unei părţi a consilierilor locali. /Servus HD, Ciprian Iancu

„Riscăm să ne trezim cu gropi de gunoi în tot judeţul”

Prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan, a acuzat marţi, Consiliul Judeţean Mureş că din cauza politicii deficitare judeţul Mureş va fi sufocat de deşeuri menajere, întrucât numeroase localităţi nu mai au unde să depoziteze gunoiul începând din această lună, însă CJ Mureş susţine că situaţia se va rezolva la finele acestui an. Prefectul a spus că situaţia este extrem de gravă întrucât administratorul depozitului municipal din Câmpia Turzii a anunţat localităţile mureşene că nu va mai permite depozitarea deşeurilor începând din luna aprilie şi că judeţul riscă să se tranforme într-o mare groapă de gunoi. „E o situaţie extrem de gravă, nu există încă o soluţie pentru judeţul Mureş. Majoritatea localităţilor din zona de Câmpie şi de pe Valea Mureşului Superior nu mai a unde să depoziteze deşeurile şi îşi vor căuta soluţii şi riscăm să ne trezim cu gropi de gunoi în tot judeţul, adică să fie tot o groapă de gunoi. Or, acest lucru nu este firesc, Consiliul Judeţean controlează situaţia în privinţa depozitării deşeurilor şi coordonează această activitate, dar nu văd cum o coordonează pentru că soluţii nu sunt. Cei care depozitau până acum în alte judeţe în depozite autorizate au constatat că, de pildă, Câmpia Turzii şi alte depozite din împrejurimi nu mai permit să se depoziteze în zonele respective, iar situaţia este absolut critică”, a arătat prefectul. Paşcan a spus că CJ Mureş i-a comunicat că la finele anului se estimează că depozitul ecologic aflat în construcţie în zona Sânpaul să fie definitivat, în condiţiile în care se respectă termenii contractuali, însă acesta crede că şi până atunci judeţul va avea o mare problemă. „Dar, dacă nu se întâmplă acest lucru, fireşte că avem o mare problemă. De altfel, până la darea în folosinţă a acestui depozit nu există variantă. Variantele care sunt cu localităţi din jurul Mureşului privesc şi costurile, de exemplu în Harghita este 100 de lei pe tonă (…) Este o situaţie critică, eu chiar am rămas consternat de atitudinea doamnei preşedinte (a CJ Mureş – n.r.) care susţine că are o strategie bine pusă la punct (…) În momentul de faţă nu au unde să depoziteze deşeuri, singurul depozit după normative este cel de la Sighişoara, dar acolo funcţionează două module care sunt la supra-plin, au depăşit norma de stocare. Aşadar nu este o soluţie nici Sighişoara…e o situaţie dramatică. Nu se pot redeschide vechile gropi, probabil se va depozita unde vor permite consiliile locale”, a susţinut prefectul de Mureş. Managerul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor din judeţul Mureş”, Radu Spinei, din partea CJ Mureş, a precizat marţi că instituţia a elaborat un proiect de gestionare a deşeurilor în valoare de circa 50 de milioane de euro, încă din 2007, şi că acesta este în fază de implementare. „Încă din 2007 pe noi ne-a preocupat această problemă şi ne-am străduit să găsim soluţii alternative (…) Cea mai viabilă a fost accesarea fondurilor europene pentru un proiect de management integrat al deşeurilor în judeţul Mureş. Proiect prin care vom rezolva toate cerinţele UE faţă de gestionarea deşeurilor. În 2010 s-a semnat contractul de finanţare şi am început implementarea proiectului, suntem în faza de execuţie a proiectului, inclusiv la depozitul zonal de la Sânpaul care va fi gata, conform graficului, la sfârşitul anului 2012”, a spus Spinei. Acesta a precizat că până atunci, singura soluţie este găsirea unor depozite în jurul judeţului Mureş care să accepte la depozitare astfel de deşeuri – Câmpia Turzii (Cluj), Ocna Mureş (Alba), Beclean (Bistriţa-Năsăud) sau Topliţa (Harghita). Radu Spinei a spus că CJ Mureş a iniţiat discuţii cu autorităţile locale care au în judeţele vecine depozite de deşeuri dar că deocamdată nu s-a reuşit încheierea vreunui contract. /Agerpres MS şi Punctul MS

De la 1 aprilie nu mai avem unde să depozităm gunoiul

Judeţul Mureş nu mai are unde să depoziteze deşeurile menajere, în afară de Sighişoara, unde se află singurul depozit de deşeuri autorizat din judeţul Mureş, a anunţat, astăzi, Cancelaria Prefectului Mureş. Reprezentantul Guvernului în teritoriu susţine că mai multe localităţi care transportau gunoiul la depozitul de la Câmpia Turzii, nu vor mai avea unde să îl depoziteze începând cu luna aprilie. Potrivit sursei citate, firma care administrează depozitul municipal de deşeuri de la Câmpia Turzii a acordat preaviz administraţiilor publice locale privind rezilierea unilaterală a contractelor încheiate având ca obiect prestarea serviciului de depozitare a deşeurilor menajere pe amplasamentul Depozitului municipal de deşeuri Câmpia Turzii, începând cu data de 1 aprilie 2012.

Paşcan a precizat că a primit sesizări de la mai mulţi primari care acuzau faptul că administraţia judeţeană nu soluţionează această problemă şi astfel a chemat la masa dialogului reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai Consiliului Judeţean Mureş, atrăgând atenţia că CJ Mureş este direct răspunzător de haosul creat în judeţul Mureş în privinţa gestionării deşeurilor menajere. "De aproape 10 ani, atunci când Consiliul Judeţean Mureş a semnat contractul cu societatea Agenda 21 (în spatele căreia s-au aflat interesele oneroase ale unui aşa-zis investitor italian), în ciuda apelurilor repetate ale Primăriei Târgu-Mureş că se prefigurează o afacere păguboasă, CJ Mureş nu a reuşit să rezolve această problemă şi nu le oferă primarilor soluţii pentru o rezolvare măcar provizorie, până la punerea în funcţiune a depozitului zonal de deşeuri din localitatea Sânpaul. De aceea, am decis să mă implic, văzând atâta neputinţă în gestionarea acestei probleme deosebit de grave. Nu vreau să ne invadeze gunoiul şi dacă ne preocupă cu adevărat problema mediului înconjurător, de aici trebuia să începem. Nu să stăm la mâna italienilor, iar apoi când ceasul al 12-lea a bătut, iar gropile de gunoi au fost închise să începem să ne gândim la strategii. Consiliul Judeţean Mureş, în calitate de coordonator al gestionării deşeurilor, avea obligaţia de a găsi soluţii pentru fiecare primărie în parte. Nu să ajungem în situaţia în care să ne gândim la mijlocul lunii aprilie ce facem cu gunoiul, pe care, de la 1 aprilie, nu avem unde să-l ducem. E vorba despre 36.000 de tone până la sfârşitul anului, 15.000 t/an din judeţ şi 3.000 t / lună din Târgu-Mureş” a spus prefectul de Mureş. Marius Paşcan le-a cerut reprezentanţilor Consiliului Judeţean prezenţi la şedinţă să trateze această problemă cu maximă seriozitate, responsabilitate şi promptitudine şi să convingă, chiar şi prin lobby politic, dacă este cazul, Consiliul Local Sighişoara, localitate unde se află singurul depozit de deşeuri autorizat din judeţul Mureş, să fie de acord cu preluarea gunoiului menajer din judeţ până la darea în funcţiune a depozitului de la Sânpaul. Prefectul Marius Paşcan s-a angajat să facă demersuri pe lângă prefecţii din judeţele Alba şi Bistriţa-Năsăud pentru a interveni pe lângă consiliile locale Ocna Mureş şi Beclean în vederea acceptării la depozitare măcar a unei părţi din gunoiul adunat de pe raza unor localităţi din judeţul Mureş. Ce spune preşedintele CJ Mureş. Domnul Marius Paşcan este prefect din anul 2009. Dacă a aflat doar la sfârşitul mandatului despre problemele de gestionare a deşeurilor din judeţ, dar a avut timp să scrie volume de poezii, este regretabil. Spre deosebire de el, eu am aflat de aceste probleme la începutul mandatului meu şi m-am şi implicat pentru rezolvarea lor. Contractul de finanţare a fost semnat la data de 30 iunie 2010, iar cel de lucrări privind construcţia depozitului zonal de deşeuri, a instalaţiei de tratare mecano-biologică şi închiderea depozitelor neconforme în judeţul Mureş în anul 2011. Domnul Prefect ar trebui să ştie că asemenea probleme nu se rezolvă de la o zi la alta, proiectele europene se implementează pe parcursul a mai multor ani. Îl invit pe domnul Paşcan, oricând, chiar şi acum la sfârşit de mandat, la o discuţie lămuritoare să înţeleagă mersul proiectului şi să vadă că situaţia este sub control. /CityNews MS, Adelina Burcea

Maraton de rafting, caiac şi canoe şi concursul de slalom pe ape repezi

Amatorii de senzaţii tari sunt invitaţi în perioada 20-22 aprilie în Defileul Mureşului, să concureze pe apele râului Mureş, în cadrul ediţiei a treia a concursului "Mureş Marathon", spune organizatorul evenimentului, Komarom Istvan.

Komarom Istvan a explicat că startul se va da în localitatea Meştera în data de 21 aprilie iar finish-ul va fi la tabăra de bază, în comuna Răstoliţa. Distanţa pe care trebuie să o parcurgă fiecare concurent sau echipaj este de 24 km, indiferent de categorie. Participanţii pot concura în cinci categorii diferite în funcţie de ambarcaţiune: caiac cu lungime sub 3 m, caiac cu lungime peste 3 m, canoe, raft, respectiv categoria open - orice ambarcaţiune care nu intră în primele 4 categorii. /Radio Mureş MS, Valeriu Russu

Teme economice

Se naşte Complexul Energetic Hunedoara?

Astăzi, ar trebui să aibă loc adunările generale ale acţionarilor de la Termocentralele Mintia şi Paroşeni, în vederea înfiinţării Complexului Energetic Hunedoara. În urmă cu o săptămână, la Ministerul Economiei, s-a hotărât ca astăzi, să se aprobe fuziunea celor două termocentrale şi, ca atare, să se pună temelia la construcţia complexului energetic respectiv. “În cele două consilii de administraţie, de la Termocentralele Paroşeni şi Mintia, s-a avizat documentaţia privind fuziunea celor două structuri. Apoi, după ce se aprobă fuziunea celor două termocentrale, în trei săptămâni, minele neviabile din cadrul Companiei Naţionale a Huilei se vor desprinde din aceasta şi vor forma o nouă societate. De fapt, pentru ca exploatările miniere viabile din Valea Jiului să primească în continuare subvenţie, ele trebuie să funcţioneze separat de cele neproductive. Apoi, procedeul prin care minele viabile vor intra în Complexul Energetic Hunedoara va fi acela de dare în plată”, a declarat Dorin Gligor, consilier al ministrului Economiei şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Termocentralei Paroşeni. În Complexul Energetic Hunedoara, vor intra minele Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni. Exploatările neproductive vor intra într-un proces de închidere, care se va derula până în 2018. Complexul Energetic Hunedoara va avea ca obiect principal de activitate, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice şi exploatarea minelor de huilă. /Mesagerul Hunedorean HD, Sorina Popa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]