Cod-f-pc-4 revista presei 20 aprilie 2012 cuprins

Aquaserv a împrumutat 16 milioane de euro pentru modernizarea reţelelor de apă

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) România a acordat un împrumut în valoare de 15,9 milioane de euro companiei furnizoare de apă în judeţul Mureş, Aquaserv, pentru finanţarea extinderii şi modernizării infrastructurii de apă din judeţ. Suma de 11,4 milioane de euro va acoperi cofinanţarea de 10,32% a proiectului european „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, în valoare de 110,8 milioane de euro, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Diferenţa de 4,5 milioane de euro o reprezintă refinanţarea unui credit. „Compania Aquaserv a contractat în acelaşi timp şi un credit de refinanţare a unui credit mai vechi pentru programul ISPA”- a declarat Tomuleţiu Nicolae, purtător de cuvânt al companiei, pentru MuresNews.ro Împrumutul a fost acordat pe o perioadă de 15 ani, cu un termen de graţie de patru ani, banii fiind investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea şi construcţia unor uzine de apă şi staţii de epurare în aria de operare a Companiei Aquaserv S.A.

Prin acest proiect, Aquaserv va putea extinde şi moderniza reţeaua de apă şi canalizare în şapte oraşe, Tîrgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc, precum şi în alte 57 de comune. În urma investiţiei, majoritatea populaţiei din regiunea deservită de companie va fi conectată la reţeaua publică de apă până în 2014. /MuresNews MS, Ligia Ogrean

Teme de mediu

Incertitudini privind anul în care va începe exploatarea aurului de la Certej. Ultima strigare: anul 2015

Ultimele declaraţii ale directorului Deva Gold, Nicolae Stanca care prognoza că extragerea zăcămintelor de aur de la Certej va începe în primăvara lui 2013 au pierdut în “bătălia” pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. La ora actuală, după ce canadienii de la El Dorado Gold au achiziţionat European Goldfield preluând 80 la sută din acțiunile Deva Gold (societatea care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej ) a apărut un nou termen de începere a lucrărilor de exploatare. Astfel, potrivit unui comunicat al companiei, preluat de mineweb.com, Eldorado Gold vrea să investească la Certej 270 de milioane de dolari şi să extragă în medie, anual, începând din 2015, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani. Tranzacţia prin care Eldorado a cumpărat European Goldfields a fost evaluată la 2,4 miliarde de dolari. Restul acţiunilor Deva Gold sunt deţinute de statul român.

De la optimism, directorul DevaGold, Nicolae Stanca priveşte, acum, cu pesimism nou termen fixat de canadienii de la El Dorado. „De mai bine de trei ani încercăm să obţinem dreptul de exploatare al aurului de la Certej şi ne izbim de lipsa autorizaţiei de mediu. Tocmai de aceea îmi este greu să cred că vm începe lucrul în 2015. Este vorba de 30 de milioane de tone de minereu cu un conţinut de două grame de aur pe tonă. Adică undeva la 60 de tone de aur”, a spus Stanca. În opinia acestuia, judeţul Hunedoara ar câştiga enorm. „Dincolo de redevenţa de 4 la sută ce va fi încasată de stat şi de procentul de 20 la sută deţinut de acesta, investiţiile de aici ar crea o dezvoltare a economiei locale pe verticală şi pe orizontală”, a declarat Stanca. Csibi Iosif, unul dintre cei mai bine cotaţi geostatisticieni din România anilor ’90, a lucrat ca inginer în cadrul Exploatării Miniere Deva. „Cele mai mari filoane de aur sunt în zona Bradului. De altfel, de aici, acest aur pur era colectat direct în bidoane metalice, era sigilat şi apoi transportat pentru a fi transformat în lingouri. La Certej e nevoie de tehnologie pentru a extrage aurul ”, a spus Csibi. Chiar dacă la nici cinci kilometri de locuinţele lor se află un munte de aur, în comuna Certej sărăcia e cruntă. Mulţi dintre cei care locuiesc în zonă au lucrat pe vremuri în mină. În 2005 însă, totul a fost închis. „Am ieşit cu ordonanţa şi de atunci am ajuns ca vai de mine. Dacă, mâine s-ar redeschide mina de la Certej aş lucra un an fară niciun ban”, a spus Doru Bulz, un fost miner. /Adevărul de Seară HD, Tiberiu Stroia

Hunedoara - un judeţ cu arii protejate ale nimănui

Peste 50% din suprafaţa judeţului Hunedoara este declarată arie protejată, adică peste 3.500 de km pătraţi dacă vorbim despre cifre. Hectare întregi de păduri, goluri alpine, păşuni alpine sunt cuprinse fie în parcurile naţionale, fie în situl Natura 2000, SCI (Sit de Importanţă Comunitară) ori SPA (Sit de Protecţie Avifaunistică) iar asta se întâmplă în toate zonele judeţului. Descurajant este faptul că guvernanţii s-au ocupat de declararea ariilor protejate, dar mai le-au lăsat în voia sorţii. „Peste 50% din suprafaţa judeţului este arie protejată, dar peste 75% din cele 50 la sută nu are custode. Sunt anumite arii protejate care au administrator, respectiv Parcul Naţional Retezat, P.N. Grădiştea Muncelului – Cioclovina, P.N. Defileul Jiului şi P.N. Defileul Mureşului. Mai sunt câteva care au custode, dar 75% nu are nimic”, a declarat Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Hunedoara. Altfel spus, acestea sunt ale nimănui, deşi există reglementări clare în ceea ce priveşte ariile protejate şi pot fi desfăşurate activităţi. Cât se respectă aceste reglementări este relativ, ţinând cont că la noi se taie arbori chiar şi din zonele de protecţie totală, unde orice intervenţie este interzisă. În schimb, cei care deţin terenuri în ariile protejate, trebuie să se mulţumească, ciclic, cu promisiunea unor compensaţii financiare.

Chemaţi să depună cereri

În acest sens nu există încă o hotărâre de Guvern ori vreo reglementare legală, dar proprietarii terenurilor sunt, din nou, chemaţi să-şi depună cererile. De exemplu, Administraţia Sitului Parâng aduce la cunoştinţa proprietarilor de terenuri aflate pe suprafaţa ariei protejate că vor avea acces la compensaţii. Când se va întâmpla acest lucru? Probabil într-un viitor apropiat, pentru că oficialii menţionaţi spun că „modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte prin Hotărâre de Guven”. /Ziarul Hunedoreanului HD, Carmen Cosman

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA