Oamenii spun ca petrolul ar proveni de la o conducta sparta ce ar apartine companiei Petrom. Joi, reprezentantii Apelor Romane si ai Garzii de Mediu din Arges vor face o ancheta pentru a stabili cum a ajuns combustibilul in rau, potrivit . In urma doua luni, tot pe raul Cotmeana, in zona localitatii Samara s-a inregistrat o poluare masiva cu petrol. Atunci, compania Petrom a fost amendata cu 100.000 de lei. Localnicii din comuna Poiana Lacului au observat, miercuri seara, ca apa din raul aproape secat de canicula e plina cu pete de petrol. /R- TV, http://www.rtv.net/poluare-cu-petrol-din-nou-pe-raul-cotmeana-din-judetul-arges-video_34960.html)
Localnicii din comuna Poiana Lacului au sesizat aseară pete de petrol pe râul Cotmeana. Deşi deversarea de ţiţei este cât se poate de evidentă, fiind surprinsă şi de camerele de luat vederi, astăzi inspectorii de la Garda de Mediu au constatat că nu este vorba de vreo poluare. /Arges TV http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6440&catid=1&Itemid=8)
Dezastrul ecologic din Făgăraş, în atenţia UE
În toamna anului trecut, aţi putut citi în ziarul nostru - şi în multe altele, locale şi naţionale - despre riscurile de mediu ale grupului de microhidrocentrale construite pe pîrîurile Capra, Buda şi Otic din Munţii Făgăraş de doi oameni de afaceri din Piteşti (Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu). În urma scandalului creat şi după ce mai mulţi oficiali şi-au schimbat în repetate rînduri părerea despre caz, lucrările au fost sistate de ministrul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely, care a cerut reevaluarea avizelor. Şeful Agenţiei Regionale de Mediu Piteşti de la acea vreme, Zoltan Kalman, promitea că în primăvară toate lucrurile vor fi în ordine, cu acte reînnoite. Zilele trecute, însă, Jurnalul Naţional a publicat informaţia că împotriva României s-ar putea porni procedura de infringement din partea Comisiei Europene. „În lumina noilor informaţii, sînt suficiente elemente pentru a cere clarificări autorităţilor române cu privire la aplicarea legislaţiei de mediu comunitară“, citează Jurnalul dintr-un document al instituţiei de la Bruxelles. Procedura de infringement se referă la neimplementarea sau neaplicarea legislaţiei europene şi, după o scrisoare de avertizare, duce la sancţiuni băneşti (aproape două milioane de euro, apoi pînă la 135.600 euro/zi de întîrziere), dacă statul nu ia măsurile cerute de legislaţia comunitară. Fostul director de la ARPM Piteşti, după schimbarea de guvern, plecat din fruntea instituţiei, Zoltan Kalman, ne-a declarat că între timp „au fost reînnoite avizele“ cum a promis, ele cuprinzînd acum şi evaluarea adecvată a habitatelor, „cu studiu pe un an privind impactul asupra speciilor“, aşa cum cere legislaţia adoptată între timp. Dl Kalman n-a mai fost de anul trecut la faţa locului, explicînd că nu era obligatoriu să fie personal acolo, dar nu crede că există motive pentru declanşarea procedurii de infringement - oricum, e vorba de un aviz dat de vechea conducere, în 2009, pe care doar l-a actualizat şi l-a completat conform cerinţelor nou apărute, după cum ne-a explicat. La noi, cea mai proastă situaţie. Administraţia Sitului Natura 2000 Piemontul Făgăraş, ce cuprinde zona celor trei pîrîuri, a fost una din părţile implicate care s-au plîns de neprotejarea mediului în zonă. La data emiterii autoizaţiilor, în 2009, nu au fost consultaţi, nefiind înfiinţaţi, dar ulterior au chemat Garda de Mediu şi au oprit lucrările, cînd au constatat că nu se respectă proiectul - în special în privinţa încastrării conductelor în albia minoră a pîrîurilor, cea care trebuia protejată. Custodele sitului, ing. Ovidiu Prodan, spune că ştia de intenţiile Bruxellesului: „A fost o informaţie despre infringement pe care am primit-o şi noi, încă de acum două - trei luni“. Lucrările sînt oprite din toamnă şi reprezentanţii sitului au mai trecut pe la faţa locului, prin martie. Au constatat că „reapăruseră nişte peşti“ („dacă laşi locul în pace, ei revin“) şi că „pragurile pentru peşti erau funcţionale“, dar asta pentru că „ştiţi ce iarnă a fost, cu zăpadă mare, şi primăvara era apă destulă. Dar după seceta asta, o să mai facem o vizită“, după cum ne-a spus custodele - de altfel, unul din aspectele sesizate a fost că microhidrocentralele sînt construite şi în zone unde nu pot funcţiona fără să folosească apa necesară peştilor, în perioadele cu debite mici. În privinţa avizului reînnoit de ARPM Piteşti, spune că nu a trecut şi pe la administraţia sitului: „Consiliul nostru nu a dat nici un aviz, nici pe microhidrocentrale, nici pe panouri fotovoltaice în zonă. Iar ei, dacă aveau un studiu de impact pe un an de zile, cum se face (pentru că apoi se extrapolează), trebuiau să îl aibă în toamnă sau, dacă nu, să fie gata abia în toamna asta. Dar constructorii ziceau că dau Agenţia în judecată, că au emis odată autorizaţia“. În urma cercetărilor făcute de specialişti sitului, circa 30% din toate microhidrocentralele din Munţii Făgăraş sînt socotite „lucruri bune“, restul fiind cu „nereguli“, iar ing. Prodan apreciază că, pe pîrîurile din Argeş, situaţia e cea mai rea, numai 20% din microhidrocentrale fiind „bune“ în timp ce altele, din zona Sîmbăta Braşov (aparţinînd tot de sit), pot fi date ca exemplu, pentru că au respectat regulile şi „conductele sînt alături de albie, pe marginea drumului forestier“, după cum explică. /Curieru lZilei, http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=36476&Itemid=375