Cod-f-pc-4 revista presei 6 iulie 2012 cuprins

Autoritățile bihorene încă nu impun restricții în folosirea apei

Deși canicula din ultima perioadă a provocat scăderea destul de accentuată a nivelurilor apelor curgătoare din județ, Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Crișuri” transmite că nu sunt motive de îngrijorare și că, deocamdată cel puțin, populația nu va fi supusă la restricții privind utilizarea apei. Din punct de vedere tehnic, volumul de apă din diversele acumulări din județ este de 139.0 milioane mc, iar rezerva în lacurile energetice este de 70.0 milioane mc. Prin cele 12 staţii automate, ABA monitorizează în permanenţă starea hidrologică din Bazinul Crişuri, iar zilnic, la un interval de 12 ore, debitele râurilor Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb sunt colectate şi urmărite de către specialişti. Directorul executiv al ABA, Pasztor Sandor, spune că avem un coeficient de umplere pentru principalele acumulări care deservesc judeţul Bihor în parametrii normali. Concret, acumularea de la Drăgan este la 55%, cea de la Tileagd la 95%, iar cea de la Lugaş e la 33%. Acestea stochează un volume suficient de apă pentru cel puțin încă 30 de zile, chiar și în condițiile în care nu va ploua. Cu toate că vremea secetoasă micșorează în continuare nivelurile de apă, conducerea ABA „Crișuri” transmite că debitele sunt normale pentru această perioadă a anului./Bihor Ştiri

Debite scazute pe raurile bihorene

Datorită temperaturilor ridicate, pe toate cursurile de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri se înregistrează debite în scădere. Adminitraţia Bazinală de Apă Crişuri, prin cele 12 staţii automate, monitorizează în permanenţă starea hidrologică din Bazinul Crişuri. Totodată, zilnic, la un interval de 12 ore, debitele râurilor Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb sunt colectate şi urmărite de către specialişti. La ora actuală, coeficientul de umplere pentru principalele acumulări care deservesc judeţul Bihor este în parametrii normali. Cu alte cuvinte, acumulari precum Drăgan (55% umplere), Tileagd (95 % umplere) şi Lugaş (33% umplere) stochează un volume suficient de apă.

Apă suficientă

„Conform datelor din Dispecerat, rezultă că volumul de apă stocat este suficient pentru încă cel puţin 30 de zile şi asta în condiile în care nu se înregistrează precipitaţi. Analizând debitele râurilor putem spune că, deşi se înregistrează scăderi, debitele sunt normale pentru această perioadă a anului” a menţionat directorul ABA Crişuri, Pásztor Sándor. Volumul în acumulări este de 139.0 mil.mc apă, iar rezerva în lacurile energetice este de 70.0 mil.mc apă. În aceste condiţii, până în momentul de faţă nu se impun restricţii pentru utilizarea apei nici pentru agenţii economici, nici pentru populaţie. /Jurnal Bihorean

Debitele râurilor din Bihor, în scădere

Adminitraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri informează că, din cauza caniculei, debitele râurilor ce străbat judeţul sunt în scădere. Bihorenii nu au însă niciun motiv de îngrijorare, pentru că acumulările ce deservesc judeţul au suficientă apă. „La ora actuală, coeficientul de umplere pentru principalele acumulări care deservesc judeţul Bihor este în parametrii normali. Cu alte cuvinte, acumulari precum Drăgan (55% umplere), Tileagd (95 % umplere) şi Lugaş (33% umplere) stochează un volume suficient de apă”, anunţă un comunicat de presă al ABA Crişuri. Instituţia are 12 staţii automate care monitorizează în permanenţă starea hidrologică din Bazinul Crişuri. Din 12 în 12 ore, angajaţii ABA colectează informaţii şi urmăresc debitele râurilor Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb. „Conform datelor din Dispecerat, rezultă că volumul de apă stocat este suficient pentru încă cel puţin 30 de zile şi asta în condiile în care nu se înregistrează precipitaţii. Analizând debitele râurilor, putem spune că, deşi se înregistrează scăderi, debitele sunt normale pentru această perioadă a anului”, susţine directorul instituţiei, Pásztor Sándor. Întrucât volumul în acumulări este de 139 milioane mc de apă, iar rezerva în lacurile energetice este de 70 milioane mc apă, în Bihor nu se impun restricţii pentru utilizarea apei/Spinul

Teme similare

Scaldă fatală în Crişul Repede - Tânăra salvată de pompieri a decedat

Fata de 16 ani care a vrut să se răcorească în undele Crişului Repede împreună cu sora ei, miercuri după-amiază, a decedat la spital. Când a dispărut sub apă, tânăra a fost observată de o angajată a Primăriei Oradea care a alertat autorităţile. Pompierii au găsit-o la doi metri sub apă, după aprocimativ o jumătate de oră. Resusciată de echipajul SMURD, tânăra a murit ieri la spital după un stop cardio-respirator. Tragicul eveniment s-a petrecut pe tronsonul Podul de la Centrul de Calcul-Podul Decebal din Oradea. "După ce a fost adusă la UPU, pacienta în vârstă de 16 ani a fost stabilizată iniţial, doar că, mai apoi, a intrat în moarte cerebrală. A fost adusă în comă depăşită având şi instabilitate hemodinamică. Joi dimineaţa, la ora 6.45 a intrat în stop cardiac şi a decedat. Acest fapt s-a datorat prezenţei unui edem pulmonar acut", ne-a spus dr. Carmen Pantiş, medic ATI. În schimb, sora ei de 12 ani a fost salvată la timp de un tânăr de 27 de ani, fiind acum înafara oricărui pericol. Biroul de presă al Primăriei Oradea anunţa miercuri după-amiază că tinerele au fost observate de o angajată a Direcţiei Economice a municipalităţii, pe nume Speranţa, care, împreună cu alte patru colege, tocmai ieşise de la serviciu şi mergeau acasă. "Femeile au început să strige după ajutor şi au sunat la 112. Dintre persoanele aflate în trecere, una singură a sărit în ajutor. Un tânar aflat în spatele lor, fără să stea pe gânduri, s-a descălţat şi a sărit repede în apă să salveze cele două surori aflate la un pas de înec. Pe una dintre ele a scos-o la suprafaţă, a adus-o la mal, unde a ajutat-o să-şi revină, după care s-a aruncat din nou în apă în căutarea surorii ei. Pe aceasta din urmă nu a mai reuşit s-o găsească", se arăta într-un comunicat al reprezentanţilor Primăriei. Tânărul care a salvat-o pe fata de 12 ani se numeşte Fodor Botond Levente, şi este student la Universitatea Partium din Oradea, la Secţia Grafică, fiind originar din Miercurea Ciuc. El era în drum spre un prieten al său cu care plănuia să repare o bicicletă. /Crişana

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme similare

Dejecţiile din canal, îngrăşământ agricol

Staţia de Epurare de la Făcăi are în prezent 80 de tone de nămol de epurare pe care l-ar putea furniza fermierilor din Dolj . Dejecţiile din canalizarea Craiovei ar putea fi folosite ca îngrăşământ în agricultură. Acestea intră în Staţia de Epurare de la Făcăi odată cu apele reziduale, rezultând în urma procesului de epurare sub formă de nămol. În prezent, 80 de tone de nămol sunt stocate la Staţia de Epurare de la Făcăi în aşteptarea fermierilor doljeni, interesaţi să-l folosească. „În staţie avem, după aproximativ un an de activitate, 80 de tone de nămol. Sunt persoane interesate de folosirea acestuia ca îngrăşământ. Au venit şi s-au interesat agricultori care au terenuri agricole în Melineşti, Cârcea. Poate fi folosit foarte bine ca îngrăşământ natural. Şi noi am observat că acolo unde este astfel de nămol, plantele sunt mult mai viguroase. Acest nămol păstrează umiditatea o perioadă mai mare de timp“, a explicat Dumitru Dochia, şef Staţie de Epurare Făcăi. În prezent, în ţară, singurul judeţ în care se foloseşte nămolul rezultat în urma epurării apelor uzate este Arad.

Atragerea fermierilor

În Dolj, se lucrează la un proiect de conştientizare a fermierilor pentru folosirea nămolului pe terenurile agricole. „Compania de Apă «Oltenia» SA (CAO) a elaborat împreună cu consultantul pe fonduri de coeziune strategia privind valorificarea şi eliminarea nămolului rezultat de la staţiile de epurare de la Făcăi, Calafat, dar şi cele ce urmează să se construiască în Bechet, Filiaşi, Rast, Cerăt. În acest sens, a fost elaborat un plan de acţiune cu rezolvare pe termen scurt şi mediu. Acest plan cuprinde o serie de activităţi la care vor participa următoarele instituţii: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Locală, Administraţia Judeţeană. Printre metodele de eliminare a nămolului s-a constatat că utilizarea în agricultură ca îngrăşământ natural este cea mai puţin costisitoare. Studiul naţional efectuat cu privire la Strategia nămolului a scos în evidenţă că această metodă se poate aplica la nivel naţional pe 22% din terenul agricol. Valorificarea nămolului în agricultură presupune o serie de măsuri ce trebuie luate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice în vederea emiterii permisului de aplicare a nămolului şi de acceptare de către fermieri. În acest scop, Compania de Apă «Oltenia» SA, prin planul de acţiune, are de realizat o serie de măsuri prin care se încearcă conştientizarea fermierilor cu privire la utilitatea acestui nămol“,a explicat inginer Nicuşor Stancu, din cadrul CAO.

Strategia CAO
Campania va demara din această lună şi va dura până în luna decembrie, cu realizarea unor materiale publicitare. Primele întâlniri în care se va dezbate problema utilizării nămolului de epurare pe terenurile agricole vor fi în luna martie a anului viitor. Campania se va încheia în luna mai 2013. Potrivit afirmaţiilor reprezentanţilor CAO, nămolul de epurare trebuie să fie testat într-un laborator acreditat RENAR înainte de a ajunge pe terenurile agricole din Dolj. Nămolul ar putea fi transportat gratuit de CAO până la terenul agricol. / Gazeta de Sud

Au secat fântânile în satul Cărămidaru

În satul Cărămidaru din comuna mehedințeană Şişeşti locuiesc 40 de familii. Casele sunt aşezate pe deal, iar drumul de doi kilometri pe care oamenii trebuie să îl parcurgă până la singura sursă de apă este dificil. Seceta a lovit şi aici, aşa că izvorul curge încet şi apa este prea puţină pentru alimentarea oamenilor şi animalelor.
„Populaţia este îmbătrânită, oamenilor le este foarte greu să care de la doi kilometri apă cu găleata, aşa încât am hotărât ca, zilnic, să le ducem apă cu autospecila pe o perioadă de două săptămâni. Nu este prima dată când ne confruntăm cu această situaţie“, au declarat pompierii voluntari de la Primăria Şişeşti.
Satul Cărămidaru este o zonă de munte, greu accesibilă, unde majoritatea locuitorilor sunt trecuţi de 50 de ani.
„Suntem bărâni şi bolnavi. Copiii au plecat la oraş şi ne ducem traiul foarte greu. Tot timpul rămânem fără apă vara. Bine că vin pompierii şi ne aduc, că nu ştiu ce am face. E secetă, nu a mai plouat de câteva săptămâni şi am auzit pe la televizor că nici nu o să plouă luna asta“, a spus un bătrân din Cărămidaru.
Apa care ajunge în satul Cărămidaru va fi folosită de oameni pentru animale şi spălat, iar în cazul în care va fi nevoie şi de apă pentru băut şi gătit, o altă autospecială va ajunge în zonă. Fiecare familie a primit câte 100 de litri de apă. / Gazeta de Sud

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

În ce ape ne scăldăm, la propriu

Canicula ne fugăreşte din locurile încinse înspre oazele de verdeaţă, iar hunedorenii care nu îşi permit să meargă la mare nu au decât să se rezume la ieşiri la ştrand sau în apropierea oraşelor. Cu toate acestea, mare atenţie: în judeţul nostru autorităţile nu monitorizează apele pentru îmbăiere! Motivul: pe hârtie, acestea nu există.  În judeţ nu există oficial zone naturale pentru îmbăiere, pentru că nimeni nu gospodăreşte şi verifică zonele deja cunoscute în acest scop Nici apele din barajul de la Cinciş, zona de agrement numărul unu pentru hunedoreni, dar nici Mureşul şi nici Streiul nu pot fi considerate ceea ce legea denumeşte „ape naturale de îmbăiere”. Medicul Ştefan Repede, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, spune că lista naţională cu ape de îmbăiere nu include niciuna dintre apele din judeţul Hunedoara, aşa că oricine alege să înoate sau să se bălăcească, pur şi simplu, în lacuri sau în apele curgătoare o face pe propria răspundere. „Apele naturale de îmbăiere sunt supuse unei directive europene şi, potrivit legii, trebuie monitorizate de către autorităţile responsabile cu sănătatea publică. Apa din barajul Cinciş, de exemplu, nu este considerată apă pentru îmbăiere, ci apă pentru băut, ca sursă pentru Hunedoara, deşi, în general, se foloseşte apă din Retezat. De-a lungul anilor, am făcut mai multe demersuri, prin care toţi cei care au vile în zonă şi-au făcut şi sisteme proprii de canalizare şi fose septice, astfel încât acestea să nu mai fie deversate în baraj, aşa cum se întâmpla cu mai mulţi ani în urmă. Acum nu mai sunt probleme, pentru că – dacă ar fi – am avea reclamaţii. Noi am cerut Consiliului Judeţean să schimbe destinaţia apei din barajul de la Cinciş, din apă pentru uz casnic, în apă de îmbăiere. Însă, în judeţul Hunedoara, în acest moment, nu avem nicăieri aşa ceva”, explică medicul Ştefan Repede. Acesta adaugă că ideal ar fi ca în lacurile sau barajele artificiale, a căror apă este folosită pentru alimentarea reţelei de apă potabilă a oraşelor, să fie interzisă îmbăierea, însă medicul mai spune că aceasta nu pune în pericol sănătatea hunedorenilor, mai ales în cazul lacului de la Cinciş, care este foarte întins şi adânc, iar, până ajunge în paharele hunedorenilor, apa este tratată.

Îmbăierea vă poate periclita sănătatea

„Probleme ar fi doar dacă fosele septice s-ar vărsa, din nou, în lac. Atunci ar fi pericol mare! Însă interdicţia de a te scălda în apele lacurilor sau în apele curgătoare nu există nicăieri în legislaţie”, menţionează Ştefan Repede. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara mai spun că hunedorenii nu ar trebui să îşi facă probleme în ceea ce priveşte deversarea apelor uzate în Mureş, pentru că aceasta se face numai după o epurare prealabilă. Singurele ape care se varsă în Mureş fără a mai fi epurate sunt apele pluviale (de ploaie). „O situaţie specială a fost înregistrată acum vreo 10 ani, la Călan, unde un canal care prelua apele reziduale, dar şi pe cele pluviale, se vărsa apoi direct în Strei. Ulterior, sistemul a fost modificat, apele reziduale au fost trecute prin staţia de epurare, iar acum nu mai avem probleme”, explică medicul Ştefan Repede. Reprezentantul DSP Hunedoara adaugă, totuşi, că oricine alege să se răcorească îmbăindu-se în alte ape decât cele din bazinele şi ştrandurile autorizate riscă să se îmbolnăvească, pentru că, judeţul neavând ape de îmbăiere, Direcţia nu face monitorizarea cerută de lege pentru acestea. Potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii 536 din 1997, calitatea apei din zone naturale (mare, râuri, lacuri) trebuie să corespundă unei întregi serii de parametri microbiologici (care vizează cantitatea de coliformi totali, colifomi şi streptococi fecali, absenţa bacteriilor patogene Salmonella şi a ouălor de geohelminţi) pentru a putea fi folosită la îmbăiere. Apa din zonele naturale amenajate pentru înot poate fi împărţită trei categorii. Prima ar fi reprezentată de apa bună de îmbăiere, apoi este apa acceptabilă şi apa care nu se recomandă pentru înot sau recreere, pentru că prezintă un risc real pentru sănătate. Mai mult, legea mai cere administratorilor ca în fiecare zonă naturală amenajată pentru îmbăiere sau înot să instaleze avertizoare privind categoria de apă.

Ştrandurile îngrijite, varianta mai sigură

Purtătorul de cuvânt al ApaProd Hunedoara, Bogdan Leucuţa, spune că locuitorii zonei de centru-nord a judeţului, care este deservită de compania amintită, nu au de ce să îşi facă probleme, chiar dacă mii de hunedoreni se bălăcesc toată vara în lacul de acumulare de la Cinciş. „Apa din barajul Cinciş este preluată de ApaProd şi tratată, conform standardelor, la staţia de tratare de la Sânpetru. Se fac teste de calitate de două-trei ori pe zi, iar acestea sunt duse pentru verificări şi avizare la Deva, la Direcţia de Sănătate Publică. Oricum, hunedorenii trebuie să ştie că sursa numărul unu pentru oraş este Râu Bărbat, respectiv Hobiţa, iar apa din baraj este folosită doar câteva zile pe an, în cazul în care sunt necesare reparaţii la magistrala de alimentare sau în alte cazuri de urgenţă, aceasta fiind doar sursa secundară de alimentare. Mai mult, în cazul în care se trece pe varianta alternativă, avem la dispoziţie şi patru foraje, care au constituit odinioară prima sursă de apă a Hunedoarei. Apa provenită din baraj este amestecată cu apă provenită din aceste foraje, iar apoi tratată, pentru a îndeplini cele mai stricte criterii de calitate”, susţine Leucuţa. Pentru cine nu vrea să îşi rişte sănătatea înotând în ape care nu sunt monitorizate de autorităţi, o varintă ar fi ştrandurile. „În judeţ sunt vreo 10 ştranduri, iar în ultima vreme acestea nu au pus probleme serioase inspectorilor în sănătate, toată lumea încercând să se conformeze”, precizează medicul Ştefan Repede.

Ce condiţii impune legea

Trebuie să ştiţi, însă, că şi ştrandurile sau bazinele au de îndeplinit o serie de criterii de calitate. Ele trebuie să asigure un minimum de 2,5 mp luciu de apă, pentru fiecare persoană care se scaldă în zone cu adâncimea apei sub 1,20 m şi cel puţin 6,25 mp luciu de apă, pentru fiecare persoană care se scaldă în zonele în care adâncimea apei este mai mare de 1,20 m. Perimetrul apei de mică adâncime trebuie delimitat de cel de mare prin geamanduri, iar ştrandurile trebuie să aibă o zonă de îmbăiere cu adâncimi de 0,60 m, delimitată prin cordon de siguranţă, pentru copii. Zona de uscat sau de plajă a ştrandurilor, lacurilor sau al râurilor trebuie să asigure cel puţin 3,25 metri pătraţi pentru fiecare înotător. Nisipul plajelor nu trebuie să conţină germeni patogeni, ouă de geohelminţi şi candidele patogene. Limpezimea apei, unul dintre criteriile de calitate, se determină cu ajutorul unui disc negru, de 15 centimetri, care trebuie să fie vizibil cu uşurinţă în punctul cel mai profund al bazinului. Mai mult, bazinele de înot trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de încălzire a apei în aşa fel încât apa de îmbăiere să aibă o temperatură de cel puţin 22 – 24 grade Celsius.

În plus, legea face deosebire între trei tipuri de bazine: cu recirculare a apei zilnic, cu primenire continuă a apei, fără recirculare şi fără posibilităţi de primenire. Astfel, dacă în cazul bazinelor cu recirculare zilnică a apei trebuie recirculat prin sistemul de filtrare şi clorizare întregul volum de apă al bazinului şi, în plus, înlocuită a zecea parte din volumul apei, iar săptămânal se va face spălarea şi dezinfecţia bazinului, la bazinele cu primenire se va schimba zilnic cel puţin o treime din volumul apei din bazin, care va fi golit, spălat şi dezinfectat la cel mult 3 zile. Pentru bazinele fără recircularea apei şi fără posibilităţi de primenire continuă, bazinul se va goli, se va spăla, dezinfecta şi reumple zilnic. În cazul în care administratorii ştandurilor nu respectă aceste reguli ar fi bine să ştim că ne putem alege cu conjunctivite, otite, diaree şi dermatite. /Replica HD

Un nou concurs de triatlon pe malul Mureşului

Sâmbătă, 7 iulie, va avea loc cea de-a doua ediţie a concursului Bioeel Triathlon Challenge Târgu-Mureş. Este etapa a doua a circuitului Bioeel Triathlon Grand Prix România, se va disputa în Sângeorgiu de Mureş şi cuprinde probele de 1000 metri înot, 30 kilometri montain bike şi un cros pe distanţa de 7,5 kilometri. Se poate participa individual, la categoriile de vârstă 14-19 ani, 20-29 ani, 30-39 ani, 40-49 ani (toate la băieţi şi fete) şi peste 50 ani, băieţi, sau ştafetă, la masculin sub 100 ani (totalul celor trei participanţi), masculin peste 100 ani, feminin şi corporate challenge (pentru echipe de firme). /Zi de Zi MS

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]