Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 1254. Temeiurile stingerii obligaţiei garantului
(1). Obligaţia garantului faţă de beneficiar se stinge:

a) prin plata sumei garantate;

b) prin expirarea termenului de garanţie;

c) prin renunţarea beneficiarului;

d) prin confirmarea scrisă a garantului că beneficiarul a renunţat.

(2) Stingerea obligaţiei conform lit.a), b) şi d) este independentă de remiterea scrisorii de garanţie către garant.

(3) Garantul trebuie să-l înştiinţeze de îndată pe ordonator despre stingerea garanţiei.
(1). Art. 1254 stipulează temeiurile în baza cărora se va considera că obligaţia garantului se va stinge, adică acesta nu va mai fi ţinut faţă de beneficiar în nici un fel. Va trebui să se facă diferenţiere între stingerea obligaţiei ordonatorului şi stingerea obligaţiei garantului. Între ele de fapt există o corelaţie determinată, astfel încât stingerea obligaţiei ordonatorului va duce şi la stingerea celei asumate de garant. Afirmaţia inversă nu este valabilă, deoarece stingerea obligaţiei garantului în baza unuia dintre temeiurile indicate la al. 1 art. 1254 nu eliberează întotdeauna ordonatorul de executarea obligaţiei. Astfel, dacă, de exemplu garantul plăteşte, ordonatorul va deveni obligat faţă de acesta, chiar dacă efectele garanţiei încetează.

În ceea ce priveşte stingerea obligaţiei garantului, aceasta se poate produce prin:

a) plata sumei garantate;

b) expirarea termenului de garanţie;

c) renunţarea beneficiarului;

d) confirmarea scrisă a garantului că beneficiarul a renunţat.

Obligaţia ce şi – o asumă garantul la emiterea garanţiei este anume plata unei anumite sume de bani, şi, fiind executarea obligaţiei principalul mod de stingere a ei, este abslout firească indicarea în primul rând a plăţii sumei garantate ca temei de stingere a obligaţiei garantului. Aceasta se stinge doar în momentul în care se achită suma în integritatea sa şi în condiţiile prevăzute de garanţie.

Alt temei de stingere a obligaţiei îl constituie expirarea termenului pentru care a fost emisă garanţia. Nu există un termen maxim pe care l – ar permite legislaţia noastră, astfel încât să se poată afirma că este termenul mexim pentru care poate fi emisă o garanţie bancară. Aceasta este raţiunea pentru care se va considera drept termen de valabilitate a garanţiei acel termen care este indicat expres în textul acesteia. Nu se va admite însă stipularea unui termen ce le – ar depăşi pe cele prevăzute de legislaţia internaţională. Astfel, dacă valabilitatea garanţiei expiră la o anumită dată fixă, atunci, începând cu ziua imediat următoare obligaţia garantului se va considera stinsă, chiar dacă în cadrul termenului beneficiarul nu a depus cerere şi garantul nu şi – a executat obligaţiunea.

Dacă termenul expiră la producerea unui evenument, atunci deja după producerea acestuia beneficiarul nu mai dispune de dreptul de depunere a cererii de plată în baza garanţiei, chiar în condiţiile neexecutării obligaţiei de către garant.

Dacă expirarea termenului se prevede a se produce la o anumită perioadă de la producerea unui eveniment, atunci stingerea obligaţiei faţă de beneficiar are loc în ultima zi a perioadei menţionate.

În toate cazurile se admit excepţii, de exmplu survenirea unor circumstanţe de forţă majoră, când beneficiarului i se va mai pune la dispoziţie durata de timp necesară pentru atingerea termenului de valabilitate a garanţiei normal.

Atât în cazul executării obligaţiei de către garant, cât şi în cel al expirării termenului de valabilitate a garanţiei, faptul deţinerii ulterioare a certificatului ce atestă existenţa garanţiei de către beneficiar nu –i va acorda acestuia nici un drept.

Legea prevede şi o altă condiţie la îndeplinirea căreia garantul devine liber de orice obligaţie: renunţarea beneficiarului. Acesta poate renunţa la creanţa sa în virtutea a diverse motive. Atestarea renunţării beneficiarului se va face prin remiterea scrisorii de garanţie de către beneficiar garantului. Prin săvârşirea acestei acţiuni sa va constata stingerea efectivă a obligaţiei garanatului. Aici este necesară a fi menţionată existenţa a două cazuri posibile: renunţarea doar la garanţie sau renunţarea la creanţa sa de bază. Însă în ambele cazuri efectul este încetarea existenţei obligaţiei garantului.

În cazul renunţării beneficiarului confirmate în scris de către garant obligaţia acestuia din urmă la fel se stinge. Diferenţa dintre cele două cazuri de stingere a obligaţiei garantului prevăzute la p. c) şi d) este că în cazul c) garantul intră în posesia scrisorii de garanţie care îi este remisă de către beneficiar, pe când în d) garantul doar este notificat despre dorinţa beneficiarului de a renunţa la garanţie, dar efectiva remitere a scrisorii de garanţie nu are loc. În acest din urmă caz beneficiarul va întocmi un înscris separat de scrisoarea de garanţie prin care îl eliberează pe garant de obligaţiunea acestuia de plată a sumei garantate. Acest înscris şi va servi drept temei de întocmire scrisă a confirmării garantului precum beneficiarul a renunţat la dreptul său legitim de solicitare a plăţii garantate.

Garanţia bancară ar putea stipula că survenirea unor circumstanţe concrete ar echivala cu renunţarea beneficiarului, nefiind necesară confirmarea scrisă a renunţării acestuia. În această situaţie, fiind întrunite condiţiiile necesare, garantul va fi în drept să considere renunţarea beneficiarului şi să întocmească confirmarea scrisă a acestei stări de fapt. Acestor condiţii le va fi inerentă şi stingerea obligaţiei garantului de plată a sumei garantate.

(2). Conform al. (2) al prezentului articol stingerea obligaţiei garantului prin plata sumei garantate, expirarea termenului de garanţie, confirmarea scrisă a garantului că beneficiarul a renunţat este independentă de remiterea scrisorii de garanţie către garant. Astfel, în aceste trei cazuri nu există obligaţia beneficiarului de a remite scrisoarea de garanţie pentru a considera dreptul acestuia stins. El va fi considerat stins din momentul survenirii acestor circumstanţe, iar posesia ulterioară a scrisoeii de către beneficiar nu – i va acorda nici un drept suplimentar.

Doar în cazul stingerii obligaţiei garantului în baza renunţării beneficiarului avem remitarea scrisorii de garanţie drept condiţie necesară pentru constatarea şi afirmarea despre stingerea obligaţiei garantului şi, respectiv, a dreptului beneficiarului de a solicita plata în baza garanţiei.

(3). În toate cazurile de stingere a garanţiei, ţine de obligaţia garantului să notifice despre cele întâmplate pe ordonator. Legislaţia prezintă lipsă de stipulaţiuni referitoare la un anume termen, astfel, aceasta va trebui să se realizeze imediat sau cât de rapid este posibil.

Articolul 1255. Obligaţia ordonatorului faţă de garant
(1). Ordonatorul este obligat să restituie garantului suma plătită în baza garanţiei bancare.

(2). Dreptul la restituire există doar în măsura în care garantul putea considera necesare plăţile făcute beneficiarului în raport cu acordul încheiat cu ordonatorul.
(1).Garanţia bancară este emisă de garant după încheierea contractului de garanţie bancară cu ordonatorul. Clauzele contractuale trebuie să prevadă în mod expres drepturile şi obligaţiile părţilor. Una dintre obligaţiile ordonatorului este cea prevăzută de al.1 art.1255, de a restitui garantului suma plătită în baza garanţiei. Contractul trebuie să stipuleze condiţiile şi termenele în care se va face aceasta. Rambursarea respectivă nu se face de fapt necondiţionat, condiţia de realizare a acesteia este indicarea ei în contract. Dacă contractul nu prevede o astfel de derulare a acţiunilor după plata sumei garantate de către garant beneficiarului, atunci garantul nu este îndreptăţit a solicita întreprinderea de asemenea acţiuni de la ordonator. Totuşi există puţine şanse ca la încheierea unor asemenea contracte să se treacă cu vederea un element atât de important ca rambursarea cheltuielilor băncii.

În suma ce trebuie plătită garantului va fi categoric inclusă şi suma ce constituie remunerarea garantului pentru serviciile oferite. Suma remunerării va fi cea stipulată în contractul de garanţie bancară şi ea va putea fi diminuată sau majorată prin operarea de modificări contractului, doar dacă aceasta e prevăzut de contractul iniţial.

(2). Al. 2 al art. 1255 stipulează care ar fi plăţile pe care garantul ar putea fi îndreptăţit a le efectua beneficiarului. Astfel se deduce cu uşurinţă că garantul va avea toate drepturile de a cere de la ordonator orice plată care el a efectuat – o şi pe care era îndreptăţit a o face. Dreptul garantului de efectua sau nu anumite plăţi trebuie să rezulte din prevederile contractuale.

În cazurile când garantul are motive temeinice şi acţionează cu bună-credinţă suportând unele cheltuieli imprevizibile dar necesare şi nestipulate în contract el le va putea cere restituirea de la ordonator. Dacă acesta din urmă refuză rambursarea acestor cheltuieli în virtutea lipsei unor atare stipulaţiuni contractuale, garantul va putea depune cerere de chemare în judecată lăsând la discreţia instanţei soluţionarea problemei.

Dacă se va constata prezenţa relei-credinţe la momentul suportării anumitor cheltuieli neprevăzute, cauzând prin aceasta daune ordonatorului, garantul nu va fi îndreptăţit a cere restituirea banilor, ci dimpotrivă, el va fi obligat la repararea prejudiciilor cauzate.

S e c t i u n e a a 5-a

ORDINUL DE PLATA

Articolul 1256. Ordinul de plată
(1) Ordinul de plată (dispoziţie de plată) este dispoziţia dată de o persoană (ordonator) unei bănci (banca ordonatoare) de a plăti o anumită sumă în favoarea unei alte persoane (beneficiar) pentru stingerea unei obligaţii băneşti a ordonatorului faţă de beneficiar.

(2) Ordinul de plată poate fi simplu, în cazul în care încasarea sumei de către beneficiar nu este condiţionată de prezentarea vreunui document privind scopul plăţii, sau documentar, în cazul în care încasarea sumei este condiţionată de prezentarea de către beneficiar a unor documente cerute de ordonator.
1.Ordinul de plată este unul din documentele de decontare utilizat pe larg în decontările fără numerar. Raţiunea unui atare instrument de plată îşi găseşte sorgintea în p.6 al Regulamentului privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei nr.150 din 26 iunie 2003. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.141-145 (1234-1238) din 11 iulie 2003, care stipulează tranşant că titularii de conturi bancare (instituţiile, întreprinderile, organizaţiile înregistrate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare) trebuie să efectueze plăţile conform obligaţiilor faţă de alte întreprinderi, instituţii şi organizaţii prin virament, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altfel.

Prin definiţie, ordinul de plată este utilizat pentru stingerea unor obligaţii devenite exigibile şi reprezintă o dispoziţie dată de un client băncii sale în scopul efectuării unei plăţi în favoarea unei terţe persoane.

2.În p.1 sunt enumeraţi participanţii unui transfer-credit din cadrul ordinului de plată: ordonatorul (persoane juridice şi fizice); banca ordonatoare – societatea bancară iniţiatoare, în conturile căreia ordonatorul îşi menţine mijloacele băneşti; beneficiarul, adică persoana desemnată de plătitor prin ordin de plată de a primi o sumă de bani, ea putând fi şi un client al băncii destinatare sau chiar banca însăşi. În cazul în care beneficiarul este clientul altei bănci decât cea unde îşi menţine mijloacele băneşti ordonatorul, apare încă un participant şi anume: banca plătitoare – societatea bancară destinatară, care este ultima societate bancară ce recepţionează şi acceptă un ordin de plată, fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziţia beneficiarului o anumită sumă de bani.

Există cazuri în care banca ordonatoare coincide cu banca destinatară. Suntem în prezenţa unei atare situaţii în cazul în care ordonatorul şi beneficiarul sunt clienţii unei şi aceleiaşi bănci.

3.În baza dispoziţiei de plată pot fi efectuate, în principal, decontări pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate, tranzacţiile cu HVS, precum şi alte plăţi.

4.Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie a B.N.M. nr.168 din 8 iunie 2000 a fost aprobat Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare şi contabile utilizate la efectuarea operaţiunilor bancare (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78-80 din 08.06.2000), care atestă utilizarea în cadrul transferurilor de valori monetare a mai multor tipuri de dispoziţii de plată: 1) dispoziţie de plată tip 1 – utilizată la efectuarea decontărilor pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate, precum şi alte plăţi (reglementată de Regulamentul privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova); 2) dispoziţie de plată tip 50 – pentru efectuarea operaţiunilor cu hârtii de valoare de stat (reglementată de Regulamentul privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova şi de Regulamentul Nr.9/08 cu privire la sistemul electronic de înscrieri în conturi ale hârtiilor de valoare de stat dematerializate, adoptat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie a B.N.M. nr.8 din 2 februarie 1996 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.26-27 din 02.05.1996)); 3) dispoziţie de plată în valută tip 70 – pentru efectuarea decontărilor şi reflectarea în evidenţa contabilă a operaţiunilor în valută străină (expres prevăzută de Regulamentul privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova); 4) dispoziţie de plată trezorerială tip 8 – la efectuarea decontărilor privind plata impozitelor şi taxelor în bugetul de stat, privind acumularea veniturilor şi distribuirea cheltuielilor bugetului de stat a mijloacelor băneşti (reglementată de Regulamentul privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova); 5) dispoziţie de plată acceptată tip 41 - pentru transferul de către plătitor a unei sume de bani prin oficiul poştal pe numele unor cetăţeni aparte, cu mijloace aferente personal (pensii, pensii alimentare, salarii, cheltuieli de deplasare, onorarii de autor etc.) (reglementată de Regulamentul privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova).

5.În conformitate cu p.2 ordinul de plată, din punctul de vedere al modalităţilor de încasare poate fi: a) simplu sau b) documentar.

Ordinul de plată este simplu, când plata sumei beneficiarului se face necondiţionat, fiind suficientă cererea acestuia şi stabilirea identităţii sale.

Suntem în prezenţa unui ordin de plată documentar în cazul în care ordonatorul condiţionează încasarea sumei de către beneficiar prin prezentarea de către ultimul a anumitor documente precum facturi, speze de transport etc. În general, este vorba de acele acte, ce au fost indicate la emiterea ordinului de plată de către ordonator, beneficiarul nefiind obligat să prezinte alte acte decât cele menţionate.

Deşi p. 34 al Regulamentului privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova stipulează că dispoziţia de plată/ dispoziţia de plată trezorerială este o dispoziţie necondiţionată dată de plătitor băncii plătitoare de a plăti unui beneficiar o anumită sumă de bani înscrisă în aceasta pentru stingerea unei obligaţiuni băneşti a plătitorului faţă de beneficiar, totuşi aceasta nu exclude existenţa ordinului de plată documentar. Necondiţionarea menţionată de Regulament se referă de fapt la toate celelalte circumstanţe neconexe cu executarea ordinului de plată sau cu obligaţiunea ce se doreşte a fi achitată prin suma ce face obiectul ordinului de plată. Astfel, prezentându-se ordinul de plată şi documentele indicate în el (în cazul celui documentar), nici unul dintre participanţii la această relaţie nu mai poate condiţiona achitarea sumei de îndeplinirea unei alte condiţii.

Alegerea modalităţii de încasare este lăsată la latitudinea părţilor (ordonator şi beneficiar).

6.Realizarea plăţilor prin intermediul ordinului de plată este reglementată de Codul Civil şi alte acte normative precum: Regulamentul privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei nr.150 din 26 iunie 2003. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.141-145 (1234-1238) din 11 iulie 2003. (capitolele IV, V şi VI); Regulamentul B.N.M. privind plăţile interbancare în Republica Moldova Nr.20 din 30 ianuarie 2003 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-17/29 din 07.02.2003); Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare şi contabile utilizate la efectuarea operaţiunilor bancare, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie a B.N.M. nr.168 din 8 iunie 2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78-80 din 08.06.2000); Hotărârea B.N.M. nr.117/88 din 28 noiembrie 1997 cu privire la aprobarea formularelor-tip ale documentelor primare de decontare fără numerar trezoreriale (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8 din 30.01.1998); Hotărârea B.N.M. nr.59/11-02004-124 din 19 decembrie 1996 cu privire la aprobarea formularelor-tip ale documentelor primare de decontare fără numerar (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.9 din 06.02.1997); Ordinul B.N.M. nr.305/96 din 25 octombrie 2000 referitor la aprobarea formularelor: „Ordin de plată în regim valută-lei”, „Ordin de încasare în regim valută-lei” şi Normelor tehnice la întocmirea acestora (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.141-143 din 09.11.2000).

Articolul 1257. Executarea ordinului de plată
(1) Banca ordonatoare execută ordinul de plată prin transferul sumei indicate din contul ordonatorului în contul beneficiarului în aceeaşi sau în o altă bancă (banca plătitoare).

(2) Banca va executa ordinul de plată în termenul stabilit prin lege, prin acordul părţilor sau prin uzanţele bancare.

(3) Ordonatorul poate revoca sau modifica ordinul de plată atâta timp cât banca nu l-a executat.
1.Decontările fără numerar prin intermediul ordinului de plată nu presupune întrebuinţarea monedei în forma sa concretă (bilet de bancă şi monedă metalică). Transferul se poate face fie pe calea remiterii de valută efectivă de la banca emitentă la banca corespondent, fie (de cele mai multe ori), prin virament de bani scripturali, între cele două bănci existând relaţii de conturi permanente, cu reglări periodice.

2.Înregistrarea mijloacelor băneşti în contul beneficiarului se efectuează numai după trecerea la scăderi a acestor sume din contul ordonatorului. Trecerea la scăderi de către bancă a mijloacelor băneşti din contul bancar al plătitorului se efectuează:

1. 
   în baza dispoziţiei de plată emisă şi prezentată la bancă pe suport de hârtie de către titularul contului bancar sau de către o altă persoană care are mandatul de a-l reprezenta pe primul;
   
2. 
   în baza dispoziţiei de plată electronice conform prevederilor contractelor încheiate între părţi, Regulamentului privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova şi a altor acte normative în vigoare ce reglementează utilizarea documentelor electronice.
   

3.Banca ordonatoare primeşte ordinul de plată spre executare numai în cazul prezenţei disponibilului suficient pentru trecerea la scăderi a sumei consemnate complete din contul ordonatorului.

4.Modul de derulare a operaţiunii de transfer depinde de tipul ordinului de plată. În cazul decontărilor în baza ordinelor de plată şi ordinelor de plată trezoreriale sunt perfectate atâtea exemplare de ordine câte sunt necesare părţilor, dar nu mai puţin de 2 (două). Primul exemplar al ordinului de plată / ordinul de plată trezorerial serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a sumei consemnate din contul bancar al ordonatorului şi se coase în mapa cu documentele zilei operaţionale a băncii ordonatoare. Acesta se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi amprenta ştampilei rotunde a plătitorului, care trebuie să corespundă cu semnăturile şi amprenta ştampilei din fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei care se păstrează la banca plătitoare.

Exemplarul al doilea, cu menţiunea băncii plătitoare împreună cu extrasul de cont bancar, se remite plătitorului drept confirmare a operaiunii efectuate.

5.În cazul decontărilor în baza ordinelor de plată acceptate, ordinul de plată acceptat se întocmeşte de către ordonator pe un formular-tip, conform cerinţelor normelor tehnice.

Ordinul de plată acceptat se utilizează la transferul mijloacelor băneşti prin intermediul Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei pe numele unor cetăţeni (pensii, pensii alimentare, salarii, cheltuieli de deplasare onorarii de autor etc). Nu se permite utilizarea dispoziţiei de plată acceptate pentru transferurile de mijloace băneşti prin oficiul poştal pe numele întreprinderilor de comerţ pentru mărfurile livrate.

Suma totală de bani primită de întreprinderea de comunicaţii spre transferarea ordinelor acceptate nu este limitată.

Ordinul de plată acceptat poate fi primit de banca ordonatoare spre executare numai în sumă deplină şi dacă la contul ordonatorului sunt mijloace disponibile. Nu se admite primirea restului din suma ordinului de plată acceptat în numerar, sau/şi schimbul lui în bani în numerar.

În cazul în care în contul bancar al plătitorului lipsesc mijloacele băneşti necesare pentru efectuarea plăţii cererii-dispoziţiei de plată, funcţionarul responsabil al băncii plătitoare aplică pe versoul primului şi celui de-al doilea exemplare ale cererii-dispoziţie de plată menţiunea “lipsă de mijloace în cont”, ştampila dreptunghiulară cu antet a băncii, data şi semnătura sa şi (în cazul în care cererea-dispoziţie de plată a fost prezentată la banca plătitoare spre plată de către plătitor) în aceeaşi zi remite băncii beneficiare pentru înmânare beneficiarului toate exemplarele cererii-dispoziţie de plată, iar în cazul când cererea-dispoziţie de plată a fost prezentată de către beneficiar la banca plătitoare, aceasta înmânează toate exemplarele beneficiarului.

Ordonatorul prezintă la bancă pentru accept ordinul de plată acceptat în trei exemplare la care se anexează două exemplare ale liste destinatarilor mijloacelor băneşti (în cazul când spaţiul de la rubrica “Destinaţia plăţii” este insuficient pentru introducerea informaţiei complete privind numele, prenumele şi adresa fiecărui destinatar). Primele două exemplare ale ordinului de plată acceptat şi ale listei destinatarilor mijloacelor băneşti se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi amprenta ştampilei rotunde a ordonatorului, care trebuie să corespundă cu semnăturile şi amprenta ştampilei care se păstrează la banca plătitoare.

Funcţionarul Băncii ordonatoare verifică corectitudinea perfectării ordinului de plată acceptat, care trebuie să corespundă anumitor cerinţe tehnice, verifică identitatea persoanei împuternicite a plătitorului indicate în ordinul de plată acceptat cu datele indicate în documentul de identitate al acestuia; întreprinde un şir de acţiuni stipulate expres de legislaţie, după care, în aceeaşi zi operaţională, banca trece la scăderi suma din contul ordonatorului şi o depozitează în contul bilanţier „Dispoziţii de plată acceptate”, deschis în aceeaşi bancă în conformitate cu prevederile “Planului de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova” nr. 55/11-01 din 26 martie 1997.

Pe primul exemplar al ordinului de plată acceptat primit spre executare la rubrica „Semnăturile băncii” şi pe versoul primei liste a destinatarilor plăţii se inserează semnăturile persoanelor împuternicite ale băncii şi amprenta ştampilei rotunde a acesteia.

Pe toate exemplarele ordinului de plată acceptat la rubrica “Menţiunile băncii” se înscrie data, luna şi anul acceptului ecestuia.

I exemplar al ordinului de plată şi al listei destinatarilor (în caz dacă există) se înmânează, contra semnătură pe exemplarul II al ordinului de plată acceptat, persoanei împuternicite a plătitorului, numele, prenumele şi specimenul de semnătură al căreia este indicat în textul ordinului de plată acceptat, pentru prezentare la Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei într-un termen de maximum 3 zile lucrătoare de la acceptarea de către banca plătitoare.

Al 2-lea exemplar şi al listei destinatarilor plăţii (dacă aceasta există) se coase în mapa cu documentele zilei operaţionale ale băncii ordonatoare, iar al 3-lea se restituie ordonatorului împreună cu extrasul din cont.

Funcţionarul băncii plătitoare verifică identitatea persoanei împuternicite indicate în ordinul de plată acceptat cu datele indicate în documentului de identitate al acestuia.

Banca plătitoare are obligaţiunea de a prezenta Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei fişa cu specimene de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură şi amprenta ştampilei rotunde a băncii şi să comunice în timp util despre modificarea specimenelor de semnături sau despre substituirea ştampilei rotunde.

În ziua primirii de la BNM a extrasului de cont “LORO”, împreună cu cererea de plată centralizatoare, borderoul dispoziţiilor de plată acceptate şi dispoziţiile de plată acceptate, banca plătitoare reflectă în evidenţa contabilă respectiva operaţiune.

Întreprinderea de comunicaţii în baza ordinelor de plată acceptate primite de la plătitori întocmeşte pe formular-tip borderoul ordinelor de plată acceptate în 3 exemplare şi prezintă borderoul împreună cu ordinele de plată acceptate la banca beneficiară.

În cazul în care conturile ordonatorilor se ţin în diferite bănci întreprinderea de comunicaţii întocmeşte borderoul ordinelor de plată acceptate pentru fiecare bancă ordonatoare aparte.

Dacă Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei recepţionează ordinul de plată acceptat de la plătitor şi mandate poştale în luna decembrie, se va ţine seama de faptul că ordinul de plată acceptat emis de o instituţie bugetară în anul curent trebuie predat băncii beneficiare până la 31 decembrie (inclusiv), chiar şi dacă nu a expirat termenul de valabilitate.

Banca beneficiară:

1. 
   verifică corectitudinea completării borderoului ordinelor de plată acceptate şi prezenţa ştampilei Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei şi datei primirii spre executare pe versoul fiecărui ordin de plată acceptat;
   
2. 
   înregistrează suma în contul Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei în baza ex. 1 al borderoului, care apoi este cusut în mapa cu documentele zilei;
   

3. 
   întocmeşte şi prezintă la BNM pe suport hârtie cererea de plată centralizatoare cu exemplarul al doilea al borderoului ordinelor de plată acceptate şi primul exemplar al ordinelor de plată acceptate conform prevederilor Regulamentului privind plăţile interbancare în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM nr. 20 din 30 ianuarie 2003;
   
4. 
   remite Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei exemplarul al treilea al borderoului alăturat la extrasul de cont bancar drept confirmare a operaţiunii efectuate;
   
5. 
   dacă ordinul de plată acceptat este prezentat la banca beneficiară cu termenul expirat al acceptului, exclude din borderoul ordinelor de plată acceptate şi corectează suma borderoului (toate exemplarele), restituind Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei un exemplar al borderoului şi ordinul de plată acceptat exclus.
   

6.Se admite efectuarea decontărilor prin documente de decontare electronice, care se întocmesc de către societatea comercială la posturi informatizate (computerizate) de lucru în baza documentelor primare de decontare pe suport hârtie şi se înregistrează în memoria calculatorului sau pe suporţi de date magnetici conform standardelor specifice aplicabile, prevăzute de rând cu standardul semnăturii electronice şi modul de realizare a schimbului de date în contractul dintre societatea comercială şi bancă.

Documentele de plată electronice au o structură unificată, însă la întocmirea cererii-dispoziţie de plată electronice trebuie să se ţină seama de o particularitate specifică: denumirea mărfii, lucrărilor executate, serviciilor prestate, numărul şi data documentelor comerciale sau de specificare a mărfurilor se vor înscrie în spaţiul liber după înscrisul “DESTINAŢIA PLĂŢII”.

În cazul virării mijloacelor băneşti de către bancă la Banca Naţională prin reţeaua telefonică sau pe suport magnetic, dispoziţia de plată / dispoziţia de plată trezorerială se perfectează de către ordonator în două exemplare.

Primul exemplar al dispoziţiei de plată / dispoziţiei de plată trezoreriale serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul bancar al ordonatorului şi se coase în mapa cu documentele zilei operaţionale a băncii ordonatoare.

Exemplarul 2, împreună cu extrasul din contul bancar se înmânează ordonatorului drept confirmare a trecerii la scăderi a mijloacelor băneşti din contul bancar.

Banca beneficiară este obligată să prezinte beneficiarului, alăturat la extrasul din contul bancar, un exemplar al documentului de decontare primar electronic tipărit pe suport hârtie, pe care este aplicată ştampila şi semnătura funcţionarului responsabil al băncii.

Trebuie de menţionat, că la virarea mijloacelor băneşti de către banca ordonatoare la Banca Naţională prin reţeaua telefonică sau pe suport magnetic informaţia din ordinul de plată trebuie să fie autentică cu cea din ordinul de plată primar prezentat la banca ordonatoare de către ordonator pe suport de hârtie.

7.De p.2 sunt enunţaţi trei termene de executare a ordinului de plată: cel stabilit prin lege, cel stabilit prin acordul părţilor şi cel stabilit prin uzanţele bancare.

De fapt, p.2 nu este altceva decât o relatare a principiului opţiunii libere de către societăţile comerciale a formelor de decontare şi fixării acestora în contracte, care nu contravin legislaţiei în vigoare, precum şi neamestecul băncii în relaţiile contractuale dintre societăţile comerciale.

Termenii legali de executare a ordinelor de plată sunt diferiţi în funcţie de tipul ordinului de plată.

Astfel, ordinul de plată privind efectuarea decontărilor pentru mărfurile livrate, serviciile prestate precum şi alte plăţi şi ordinul de plată trezorerial pentru transferul impozitelor şi taxelor în bugetul public şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se primesc la banca ordonatoare în decurs de o zi lucrătoare de la data emiterii. Ziua emiterii nu se ia în calcul. Ordinul de plată trezorerial emis de către unităţile Trezoreriei de Stat se primeşte la banca ordonatoare spre executare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent. O cu totul altă situaţie întâlnim în cazul ordinului de plată acceptat.

Termenul prezentării ordinului de plată acceptat de către plătitor la întreprinderea de comunicaţie este de 3 zile lucrătoare din ziua acceptării acestuia de către bancă.

Ordinul de plată acceptat este primit la întreprinderea de comunicaţii şi predat la banca beneficiară până la expirarea valabilităţii lui. Termenul de valabilitate a ordinului de plată acceptat e de 20 zile lucrătoare de la data acceptării acestuia de către bancă.

8.De fapt, termenele legale de executare a ordinelor de plată de către bănci sunt enunţate de Regulamentul privind plăţile interbancare în R.Moldova, care fixează precepte generale de operare cu documentele de decontare.

În acest sens, în ziua primirii documentelor de plată primare spre executare funcţionarul responsabil al băncii iniţiatoare are următoarele obligaţiuni:

a) să verifice corectitudinea întocmirii documentelor de plată primare şi să le legalizeze cu semnătura sa şi amprenta ştampilei dreptunghiulare a băncii la rubrica „Semnăturile băncii” şi să aplice data primirii la rubrica „Menţiunile băncii”.

b) să reflecte în contabilitatea băncii înregistrările contabile ale operaţiunilor efectuate în baza documentelor de plată primare;

c) să aplice la rubrica „Menţiunile băncii” data executării documentului de plată;

d) să întocmească, în baza documentelor de plată primare pe suport hârtie documente de plată primare electronice;

e) să verifice identitatea documentelor de plată primare electronice formate cu documentele de plată primare pe suport hârtie;

f) să întocmească, cu data zilei operaţionale în care au fost trecute la scăderi mijloacele băneşti din conturile plătitorilor, dispoziţii de plată centralizatoare electronice adresate altei bănci participante.

În ziua trecerii la scăderi a mijloacelor băneşti din contul plătitorului banca iniţiatoare transmite prin sistemul transport date interbancare dispoziţiile de plată centralizatoare electronice cu registrele lor împreună cu documentele de plată primare electronice la Banca Naţională a Moldovei pentru a fi incluse în calculele de decontare a plăţilor interbancare numai după ce banca iniţiatoare scoate la imprimantă următoarele documente:

a) cererile de plată centralizatoare cu registrul lor;

b) registrul documentelor de plată electronice transmise BNM;

c) registrul dispoziţiilor de plată centralizatoare transmise BNM.

Cererile de plată centralizatoare împreună cu documentele primare aferente sînt prezentate de către banca iniţiatoare la Banca Naţională a Moldovei pe suport hârtie.

Banca iniţiatoare care are filiale transmite (prezintă) la Banca Naţională a Moldovei spre executare dispoziţiile (cererile) de plată centralizatoare în ordinea cronologică a primirii lor de la filialele subordonate.

Banca fără filiale sau banca care întocmeşte centralizat dispoziţiile (cererile) de plată centralizatoare în baza documentelor de plată primare colectate de la filiale sau direct de la clientelă transmite (prezintă) la Banca Naţională a Moldovei:

a) dispoziţiile de plată centralizatoare în ordinea întocmirii lor cu data zilei operaţionale în care au fost trecute la scăderi mijloacele băneşti din conturile plătitorilor;

b) cererile de plată centralizatoare în ordinea întocmirii lor.

Pe parcursul zilei operaţionale băncile iniţiatoare primesc de la Banca Naţională a Moldovei prin sistemul transport date interbancare informaţia privind erorile depistate în documentele de plată transmise şi starea conturilor „LORO”.

În fine, banca iniţiatoare (plătitoare) informează la cererea plătitorului sau în baza prevederilor contractului de deservire a contului curent bancar despre data trecerii la scăderi de către Banca Naţională a Moldovei din contul „Loro” al băncii a sumelor documentelor de plată primare primite spre executare.

După consumarea acestor etape, Banca Naţională a Moldovei recepţionează de la băncile participante informaţia bancară pentru a fi inclusă în calculele de decontare a plăţilor interbancare electronice.

După verificarea corectitudinii înregistrărilor mijloacelor băneşti în conturile „LORO” ale băncilor participante, funcţionarul responsabil al Departamentului Contabilitate are obligaţiunea de a coase în mapa cu documentele zilei operaţionale a Băncii Naţionale a Moldovei pentru fiecare bancă în parte un exemplar al extrasului contului „Loro”, primul exemplar al documentului de plată primar şi/ sau al dispoziţiei/ cererii de plată centralizatoare prezentate la BNM.

Banca destinatară primeşte prin sistemul transport date interbancare de la BNM informaţia rezultantă a fiecărui calcul ordinar de decontare a plăţilor interbancare electronice şi efectuează fără reţineri nejustificate înregistrările contabile în contul „NOSTRO” la BNM şi în conturile beneficiarilor în aceeaşi zi operaţională.

Operaţiunile de înregistrare a mijloacelor băneşti în conturile beneficiarilor care nu au putut fi reflectate în aceeaşi zi operaţională se vor înregistra obligatoriu în următoarea zi operaţională în primul calcul de decontare.

Cât priveşte sumele, cu caracter neidentificat (necorespunderea denumirii beneficiarului, numărului contului beneficiarului, codului şi denumirii băncii destinatare etc.) înregistrate în contul „Loro” al băncii participante destinatare, ele sunt examinate de către banca nominalizată şi se iau la evidenţă la contul 2793 „Sume cu caracter neidentificat”. În aceeaşi zi operaţională banca destinatară cere confirmare în mod electronic sau prin scrisoare cu privire la suma cu caracter neidentificat de la banca iniţiatoare. Banca iniţiatoare este obligată în decurs de 3 zile lucrătoare să confirme prin intermediul mesajului electronic sau prin scrisoare suma nominalizată. În ziua primirii confirmării de la banca iniţiatoare, banca destinatară înregistrează la contul beneficiarului suma cu caracter neidentificat sau o restituie băncii iniţiatoare, întocmind o notă de contabilitate şi, în baza ei, o dispoziţie de plată centralizatoare.

10.În virtutea p.3 ordinul de plată prezentat la bancă şi executat de aceasta nu mai poate fi retras de către ordonator.

Banca ordonatoare are obligaţia de a executa ordinul de plată până la expirarea termenului de executare prevăzut de lege, uzanţele bancare sau stabilit de părţi. În acelaşi timp, ordonatorul, în cadrul aceluiaşi termen, însă până în momentul executării ordinului de plată, are posibilitatea de a revoca sau modifica ordinul de plată. Din momentul în care banca ordonatoare execută ordinul de plată, ordonatorul nu mai poate întreprinde măsuri în vederea revocării acestuia în virtutea schimbării intenţiilor sale.