Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Cartelul este înţelegerea intervenită între două sau mai multe întreprinderi participante de a-şi plafona cantităţile de marfă pe care le fabrică, de a le pune în circulaţie la preţuri fixate în comun sau de a-şi împărţi pieţele de desfacere. Prin contrast cu societatea comercială, atare uniuni îşi menţin, ca persoane juridice distincte, deplina independenţă în activitatea proprie de producţie şi de valorificare a acesteia. Convenţia de cartel constituie, de regulă, o formă monopolistă, pe care dispoziţiile legale o prohibă, deoarece destabilizează funcţionalitatea concurenţei pe piaţa liberă.

63 Prin contractul de tontină, persoanele interesate (denumite aderenţi) se obligă să alcătuiască, prin aporturi individuale sau prin cotizaţii succesive, un fond comun, urmând ca bunurile astfel colectate să fie distribuite, la expirarea convenţiei, între supravieţuitori. Contractanţii nu exercită nici o activitate în comun. Se exclude prin urmare şi în acest caz caracterul de societate comercială.

64 Dispoziţii în acest sens sunt cuprinse în Codul civil italian (art.2446).

65 Majorarea capitalului social prin creşterea valorii nominale a acţiunilor se poate face prin încorporarea fie a resurselor disponibile, fie a diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului.

66 Prin clasă de acţiuni legea înţelege totalitatea acţiunilor cu aceleaşi caracteristici – acordare de drepturi egale, valoare nominală egală, dacă aceasta este stabilită, aceeaşi formă şi acelaşi număr sub care se află înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare (art.15 alin.1 din Legea SA).

67 Calitatea de deţinător nominal o pot avea depozitarii (în cazul acţiunilor deponenţilor lor), brokerii şi managerii fondurilor de investiţii, precum şi companiile fiduciare (în cazul acţiunilor clienţilor lor).

68 Deoarece legea se referă expres la adunările generale ordinare, rezultă per a contrario că în cazul adunărilor generale extraordinare lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunare se poate întocmi cu mai puţin de 45 de zile înainte de ţinerea ei. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât, de cele mai multe ori, adunarea generală extraordinară trebuie să se întrunească în mai puţin de 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare.

69 Deţinător nominal de acţiuni poate fi persoana care deţine acţiuni în temeiul unui contract sau un participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare care deţine, în numele său, acţiuni din însărcinarea proprietarilor de acţiuni sau a altor deţinători nominali, nefiind proprietar al acţiunilor respective. Calitatea de deţinător nominal o pot avea depozitarii (în cazul acţiunilor deponenţilor lor), brokerii şi managerii fondurilor de investiţii, companiile fiduciare (în cazul acţiunilor clienţilor lor). Deţinătorul nominal poate realiza drepturile conferite de acţiuni numai având împuternicirile respective ale proprietarilor acestora (art.8 alin.5 din PVM).

70Registrator independent este o persoana juridică, participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare, ce dispune de licenţa Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare de a desfăşura activitatea de ţinere a registrului.

71 În ceea ce priveşte hotărârile adunării generale ce care aduc atingere interesului social al acţionarului şi care au fost adoptate cu încălcarea cerinţelor legale sau statutare, acestea vor putea fi anulate printr-o acţiune în justiţie introdusă de acţionar sau de o altă persoană împuternicită. A se vedea în acest sens art.59 alin.5 din Legea SA.

72 A se vedea în acest sens comentariile la art.161 din cod.

73 Art.5 alin.1 din Legea privind cooperativele de întreprinzător defineşte cooperativa de întreprinzător ca fiind “o organizaţie comercială (întreprindere) cu statut de persoană juridică, ai cărei membri sunt persoane juridice şi/sau fizice care practică activitate de întreprinzător”.

74 Cooperativa de producţie este definită de Legea privind cooperativele de producţie ca fiind “o întreprindere înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane fizice în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia” (art.1 alin.1).

75 Cooperativa de consum este o asociaţie autonomă şi independentă de persoane fizice, creată pe principiul liberului consimţământ, prin cooperarea de părţi sociale ale membrilor săi, care desfăşoară activităţi economice pentru satisfacerea intereselor acestora şi necesităţii lor de consum (art.1 din Legea cooperaţiei de consum).

76 Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor este considerată în concepţia Legii privind asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor “o organizaţie necomercială cu statut juridic special, care primeşte ca depuneri economiile personale ale membrilor săi şi le acordă împrumuturi cu destinaţie specială, nu are ca scop obţinerea de profit (venit) şi nu-l repartizează între membri, dacă este obţinut, ci îl îndreaptă spre dezvoltarea sa” (art.3 lit.a) din lege).

77 Potrivit art.171 alin.5 din Codul civil, “particularităţile şi statutul juridic al diferitelor tipuri de cooperative, precum şi drepturile şi obligaţiile membrilor lor se stabilesc de prezentul cod şi de alte legi.”

78 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.49-50/03.05.2001.

79 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.71-73/6.06.2002.

80 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.154-156/14.12.2000.

81 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.38-39/30.04.1998.

82 Codul cu privire la locuinţe (Veştile .... nr.2718-X/03.06.1983), H.G. cu privire la aprobarea Statutului-model al cooperativei de construire a locuinţelor nr.338/08.10.1984 (Veştile .... nr.11/93/1984), Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII/10.03.1993 (M. O. nr.5/30.05.1993), H.G. cu privire la aprobarea Statutului-model al cooperativei de construcţie a garajelor şi a Statutului-model al asociaţiei proprietarilor de garaje nr.365/06.04.1998 (M.O. nr.56-59/25.06.1998), H.G. privind aprobarea documentelor-tip ale cooperativelor agricole de întreprinzător de prestări servicii şi ale uniunilor acestora nr.809/19.06.2002 (M. O. nr.91-94/27.07.2002).

83 Prin derogare de la regula generală art.14 alin.1 din Legea A.E.Î.C. consacră principiul comunităţii teritoriale al înfiinţării şi desfăşurării activităţii asociaţiei de economii şi împrumut.

84 Potrivit art.22 alin.1 din Legea C.C. vor putea dobândi calitatea de membru a cooperativei de consum numai persoanele fizice. În acelaşi sens, art.14 alin.1 din Legea A.E.Î.C. condiţionează posibilitatea de a deveni membri ai asociaţiei de statutul de persoană fizică.

85 Pentru asociaţiei de economii şi împrumut a cetăţenilor limita de vârstă este stabilită la 18 ani, datorită specificului activităţii unor asemenea cooperative.

86 Astfel, de exemplu, potrivit art.15 alin.3 din Legea C.P., “statutul cooperativei poate prevedea o răspundere suplimentară a membrului cooperativei pentru obligaţiile acesteia în mărime ce nu va depăşi venitul realizat de el în cooperativă în anul financiar precedent”.

87 Art.15 din Legea C.Î. prevede obligativitatea încheierii şi unui contract de constituire, conţinutul căruia este reglementat în art16 al aceleiaşi legi.

88 Unele acte normative folosesc expresia de “cotă de participare” sau “parte socială”.

89 Din coroborarea art.25 cu art.7 alin.3 din Legea A.E.Î.C. reiese că pentru cooperativele de credit legea prevede un minim de capital social, care va fi de cel puţi 50 de salarii minime, şi va creşte proporţional numărului de asociaţi potrivit regulii conform căreia participaţiunea minimă a unui asociat nu poate fi mai mică de 5 salarii minime în vigoare la data depunerii.

90 Acesta fiind, după părerea noastră, şi sensul dispoziţiei legale potrivit căreia “cooperativa are un capital variabil”.

91 Posibilitatea desfăşurării unor adunări a reprezentanţilor sau adunări de sector este prevăzută de lege pentru cooperativele cu peste 300 de membri.

92 Legiuitorul a preluat, în mod neinspirat după părerea noastră, dispoziţiile art.64 alin.2 din codul civil anterior, potrivit cărora “împuternicirea poate să rezulte din împrejurările în care acţionează reprezentantul (vânzător în comerţul cu amănuntul, casier, ş.a.m.d.)”.

93 Este vorba de aşa numita culpă in eligendo.

94 Există, totuşi, şi posibilitatea anulării actului încheiat prin reprezentare pentru vicierea consimţământului reprezentatului, şi anume în ipoteza în care actul a fost încheiat în urma înţelegerii dolosive dintre reprezentant şi terţul contractant (art.231 din Codul civil).

95 De regulă, însă, se redactează un înscris (procură) pentru ca în raport de acesta să se poată verifica împuternicirile conferite reprezentantului şi limitele în care acesta poate contracta în numele reprezentatului.

96 În anumite condiţii speciale un act juridic săvârşit în lipsa oricărei împuterniciri va putea produce efecte faţă de persoana în numele şi pe seama căreia s-a încheiat. Pentru amănunte a se vedea comentariile art.242 alin.3 şi 4 din cod.

97 Convenţie de port-fort.

98 A se vedea în acest sens şi comentariul art.204 din cod.

99 Deşi legea nu o prevede în mod expres, considerăm că confirmarea va putea să emane atât de la reprezentat, cât şi de la succesorii săi.

100 Pentru anumite particularităţi ale procurii dată mai multor reprezentanţi a se vedea comentariile art.1037 din Codul civil, care se va aplica prin analogie în toate situaţiile când există mai mulţi reprezentanţi şi nu numai la contractul de mandat.

101 Această posibilitate este prevăzută expres de art.53 alin.1 din Legea cu privire la notariat nr.1453-XV/2002 (M. Of. al R. Moldova nr.154-157/2002).

102 Vezi şi comentariile art.246 alin.2 din Codul civil.

103 Art.38 alin.2 din Legea cu privire la notariat.

104 Întrucât procura de substituire reprezintă mijlocul tehnico-juridic prin care se realizează substituirea reprezentantului, trimitem cu privire la alte consideraţiuni asupra acestui subiect la comentariile art.244 din codul civil.

105 Deşi codul civil foloseşte termenul de “anulare”, considerăm mai potrivit pe cel de “revocare”, deoarece, pe de o parte, este mai potrivit în materia analizată, iar, pe de altă parte, nu creează confuzie cu instituţia anulării actelor juridice pentru nulitate relativă.

106 Vezi şi comentariul art.256 din codul civil.

107 După opinia noastră, ar fi fost mai indicat a se utiliza expresia “bun comerciant” care este mai potrivită în context şi care, de altfel este utilizată chiar în cod la capitolul referitor la agenţii comerciali şi comisionarii profesionişti.

108 Prin includerea acestei norme care a fost preluată de la rusi noi ne-am aventurat in discutia cu privire la diferenţa dintre nulitatea contractului şi inexistenţa acestuia. Această distincţie in literatura este considerată fără sens.

109 Vezi http://hcch.e-vision.nl/index_fr.php?act=conventions.status&cid=89 (vizitată la 10 octombrie 2004).