Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 1275. Obligaţiile de notificare

(1) Titularul cecului trebuie să notifice girantul şi trăgătorul cecului despre refuzul de plată în decursul a 4 zile lucrătoare care urmează după ziua întocmirii protestului sau a altui act echivalent, iar în cazul menţiunii în cec „circulaţie fără întârziere”, în ziua care urmează după ziua prezentării cecului.

(2) Fiecare girant notifică, în termen de 2 zile lucrătoare, girantul precedent (de la care a primit cecul), iar în cazul în care obligaţia girantului precedent este asigurată prin aval, îl înştiinţează şi pe avalizatorul respectiv despre notificarea primită, indicând numele sau denumirea şi adresa celor care au semnat avizele precedente, până când informaţia despre neplată este trimisă trăgătorului.

(3) Netrimiterea avizelor menţionate nu lipseşte persoana de dreptul ei care rezultă din cec. Această persoană poartă însă răspundere pentru prejudiciul care ar putea fi cauzat prin neexecutarea obligaţiei de notificare (dar nu mai mult de valoarea cecului).
Titularul cecului, în cazul refuzului trasului de a onora plata cecului, îşi poate valorifica drepturile sale ce rezultă din cec recurgând la anumite acţiuni legale. Acţiunile respective vor trebui să se încadreze în anumite termene prestabilite. Cecul va fi prezentat spre plată până la expirarea termenului de prezentare, iar în urma refuzului plăţii se va întocmi protestul (care se va autentifica notarial) sau declaraţia de refuz a trasului sau alt act similar. Întocmirea protestului nu semnifică nicidecum eliberarea beneficiarului de obligaţiile aferente situaţiei în care se află (în scopul valorificării drepturilor sale). În urma întocmirii respectivelor acte e necesar ca, în cadrul unui termen legal, să fie informate despre refuzul trasului toate persoanele obligate prin cec.

În cazul unui cec ce are inserată clauza „circulaţie fără întârziere”, obligaţii prin cec vor fi informaţi în ziua lucrătoare imediat următoare. Dacă e vorba de alte situaţii când beneficiarul dispune de oportunitatea de a-şi valorifica drepturile pe cale de regres, termenul de informare a girantului ultim şi a trăgătorului este de 4 zile lucrătoare.

Respectarea termenelor menţionate este necesară pentru sporirea rapidităţii cu care se desfăşoară operaţiunile ce ar avea drept rezultat intrarea în posesia sumei ce face obiectul cecului de către beneficiar, deşi întârzierea sau neanunţarea nu-l lipseşte de drepturile ce decurg din cec. Consecinţa nerespectării termenelor respective constă în aceea că beneficiarul va fi obligat la compensarea prejudiciilor cauzate prin inacţiunea sa (în sumă maximă egală cu valoarea cecului). În acest sens, pentru evitarea suportării de cheltuieli nerecuperabile, este recomandabilă respectarea acestor termene şi condiţii.

(2) Rapiditatea cu care va intra beneficiarul în posesia banilor ce-i aparţin pe bună dreptate depinde de promptitudinea cu care vor reacţiona giranţii la notificarea ultimului girator despre refuzul trasului de a onora plata cecului. Aceştia sunt obligaţi ca, în termen de 2 zile din momentul recepţionării informaţiei, să notifice pe giranţii lor despre cele petrecute. În acelaşi timp, dacă unul dintre obligaţi (giratari) ştie cu certitudine că obligaţia girantului său e garantată de un avalist, îl va informa şi pe acesta din urmă (în cadrul aceloraşi 2 zile).

Constatăm astfel faptul, că avaliştii vor fi anunţaţi nu de avalizaţi, ci de giratarii acestora din urmă. Cu toate acestea, se va ţine cont de aceea, că termenul de informare a ultimului girant şi a trăgătorului de către beneficiar nu trebuie să depăşească 4 zile lucrătoare. Dacă cecul nu i-a fost girat beneficiarului, ci i-a fost emis direct acestuia, el va trebui, în cadrul a 4 zile, să anunţe trăgătorul. În cazul în care ultimul girant sau trăgătorul are şi calitatea de avalizat, tot în decursul aceloraşi 4 zile beneficiarul va trebui să informeze şi pe avalist despre cele întâmplate.

Dacă cecul a fost emis direct ultimului beneficiar, durata maximă de timp scursă până la recepţionarea informaţiei de către trăgător e de 4 zile. Dar constatăm că în cazul în care circulaţia cecului are mai multe subiecte, informaţia circulă paralel pe două căi: de la beneficiar la trăgător şi de la giranţi la trăgător. Constatăm astfel, că în cel de-al doilea caz la cele 4 zile se pot adăuga câte încă maximum două zile pentru fiece girant, care-i sunt puse la dispoziţie pentru a transmite informaţia.

(3) Legea stipulează că avizele referitoare la refuzul trasului trebuie trimise în termenele stabilite. În aceste condiţii beneficiarului sau giranţilor le este sugerată ideea de a respecta termenele prevăzute de lege. Însă se admite şi situaţia în care nu se trimit avizele respective sau se trimit cu întârziere. Consecinţele acestor nerespectări nu sunt grave, ele punându-şi amprenta doar pe bugetul persoanei culpabile.

De asemenea, se admite şi situaţia în care chiar beneficiarul nu-l poate informa pe trăgător sau pe ultimul girant în termenele legii, însă de facto neonorarea respectivei obligaţii se referă mai mult la giranţi, care, nefiind interesaţi direct în onorarea cecului, ar putea să nu ţină neapărat la respectarea termenelor respective. Întru evitarea unei atare indiferenţe legea prevede careva sancţiuni persoanelor ce se fac vinovate de întârziere. Astfel, oricare dintre giratarii care nu-şi anunţă girantul (şi avalistul lui, dacă e cazul) va fi obligat la repararea prejudiciului pe care-l cauzează beneficiarului cecului. În acelaşi timp, trebuie să se constate existenţa legăturii cauzale între neonorarea obligaţiei de notificare şi prejudiciul cauzat. Dacă o atare conexiune lipseşte, singura acţiune la care e obligat giratatul este de a informa pe giratarul său şi avalistul lui despre neplată. Paguba, la recuperarea căreia poate fi obligată persoana vinovată de întârziere, se va încadra în limitele sumei ce face obiectul cecului, ea poate să fie evaluată la o sumă mai mică, însă nicidecum la una mai mare.

În cazul constatării protestului neîntemeiat, deşi nu se prevede expres, la fel se poate pune problema acoperirii pagubei cauzate celui, împotriva căruia a fost făcut. Paguba suportată poate fi atât materială, cât şi morală, iar protestul neîntemeiat serveşte drept temei pentru o pretenţie de despăgubire faţă de cel responsabil.

Paguba morală va fi evaluată prin stabilirea unui echivalent bănesc şi va fi recuperată în cazurile când celui lezat (trăgătorului) i se produce un dezechilibru evident şi cert în raporturile personale şi de afaceri pe care le are, ca urmare a unui protest nejustificat.