(1) Trasul poate cere exemplarul cecului la efectuarea plăţii către titularul lui şi solicita de la acesta confirmarea scrisă a primirii sumei plătite.
(2) Părţile parţiale nu pot fi refuzate. În cazul plăţilor parţiale, trasul poate cere de la deţinătorul cecului confirmarea scrisă a efectuării plăţii parţiale.
În urma derulării procesului de plată a cecului în conformitate cu prevederile legale, pentru siguranţa ulterioară a trasului şi trăgătorului se face necesară atestarea efectuării plăţii printr-un anumit act. Astfel, indiferent de modul de efectuare a plăţii cecului (prin înscrierea sumei în cont sau prin plata în numerar) trasul poate să ceară menţionarea acestui fapt prin inserarea cuvântului „achitat” odată cu semnătura beneficiarului. Menţiunea respectivă va garanta pe tras şi trăgător de o eventuală repetare a cererii efectuării unei plăţi noi în baza aceluiaşi cec. În acelaşi timp, s-ar putea ca circulaţia cecului să-şi aibă finalul prin încasarea cecului de la tras în cadrul relaţiilor interbancare, caz în care banca colectoare, prin casierul încasator, va semna pe borderoul documentelor de casă depuse de către beneficiar, ca expresie a responsabilităţii de preluare a cecului şi a asumării obligaţiei de a înscrie suma în contul beneficiarului.
În condiţii obişnuite, în respectiva situaţie, circuitul cecului se încheie prin compensarea de către tras (banca plătitoare) a sumei respective în favoarea băncii colectoare.
Însăşi Legea Uniformă, în art.34 stipulează că trasul este îndreptăţit ca la efectuarea plăţii să ceară predarea cecului cu menţiunea „achitat” şi o chitanţă ce ar certifica primirea plăţii de către beneficiar. Astfel, constatăm că drept confirmare scrisă ce ar atesta efectuarea plăţii de către tras şi intrarea în posesia obiectului cecului de către beneficiar, serveşte fie menţiunea „achitat” inserată în textul cecului, fie o chitanţă distinctă de corpul cecului care atestă acţiunile trasului (plata cecului). Nu este însă vorba de orice chitanţă, ci de una tipizată, care ar corespunde unor cerinţe legale prestabilite.
În cazul în care nu s-a obţinut confirmarea efectuării plăţii la momentul efectuării ei, aceasta se poate obţine pe cale judiciară.
Intrarea în posesia titlului de către debitor (emitent / trăgător) presupune anterioritatea achitări sumei ce face obiectul cecului. Însă întru evitarea eventualelor probleme ce ar putea fi cauzate de situaţii similare se recomandă respectarea cerinţelor legale şi atestarea efectuării plăţii prin înscrisuri.
(2) Spre deosebire de situaţia inadmisibilă de inserare a menţiunii privind plata parţială de către trăgător, fapt ce ar contraveni principiului necondiţionării plăţii, este admisibilă şi se consideră absolut firească situaţia în care beneficiarul cere sau acceptă plata parţială. În cazul plăţii parţiale trasul nu poate obliga pe beneficiar la predarea titlului, dovada plăţii putând fi făcută prin inserarea menţiunii despre plata parţială pe cec şi printr-o chitanţă ce ar atesta acelaşi fapt. Persoana interesată în existenţa acestor probe este trasul şi trăgătorul, de aceea iniţiativa în ceea ce priveşte efectuarea înscrisului pe cec sau emiterea chitanţei probatorii provine de obicei de la tras. Beneficiarul, la rândul său, nu poate să refuze efectuarea unor înscrisuri în acest sens.
Articolul 1274. Drepturile titularului în cazul neplăţii cecului
(1) Titularul cecului poate exercita dreptul de acţiune împotriva trăgătorului, girantului şi celorlalţi obligaţi dacă cecul prezentat în termen legal nu este plătit şi refuzul de plată este probat:
-
prin formularea unui act autentic (protest);
-
printr-o declaraţie a trasului, care indică data declaraţiei şi data prezentării cecului pentru plată.
(2) Protestul sau orice alt act similar trebuie să fie întocmit înainte de expirarea termenului de prezentare a cecului pentru plată. Dacă cecul este prezentat în ultima zi a termenului, protestul sau orice alt act similar poate fi întocmit în a două zi lucrătoare.
Termenul legal de plată este, conform art.1271 C.C., de 8 zile din momentul emiterii lui. Dacă scadenţa coincide cu zi de sărbătoare, plata se va putea face în următoarea zi operaţională. În cazul prezentării cecului pentru achitare după expirarea termenului legal de 8 zile, trăgătorul poate induce revocarea cecului din anumite motive temeinice fundamentate legal. În cazul atestării refuzului plăţii cerute până la expirarea termenului legal de prezentare, beneficiarului îi sunt oferite de lege câteva direcţii de acţiune pentru a-şi valorifica drepturile. Ca probe ale refuzului plăţii pot servi fie un act autentic (protest), fie o declaraţie a trasului în acest sens. Protestul sau declaraţia trasului trebuie să ateste anume refuzul plăţii şi nu alte acţiuni ale trasului. Una din condiţiile de înaintare a protestului este ca el să se facă înainte de expirarea termenului de prezentare a cecului spre plată. Însă întocmirea protestului nu-l eliberează pe deţinător de orice obligaţie, dacă acesta ţine neapărat la încasarea cecului. El va trebui să-l înştiinţeze pe girant şi trăgător într-un termen de 4 zile lucrătoare de la data întocmirii protestului său a declaraţiei de refuz. În cazul în care circulaţia a avut multiple subiecte, oricare ultim girant sesizat, în calitatea sa de giratar faţă de girantul său, va trebui să comunice despre refuz şi existenţa unui proces pe acesta din urmă în termen de 2 zile (lucrătoare) din momentul recepţionării informaţiei. Şirul înştiinţărilor va continua până la informarea trăgătorului despre refuzul trasului de către primul beneficiar al cecului. Fiece informator va trebui să comunice girantului său sau trăgătorului numele şi adresele persoanei de la care a recepţionat respectiva informaţie. În acelaşi timp, dacă există un avalist, acesta va trebui înştiinţat de către avalizatul său, sau de giratorul avalizatului.
Formele în care trebuie transmisă informaţia nu sunt stipulate expres de lege, careva detalii în acest sens lipsind. Concluzia ar fi că înştiinţarea poate fi realizată atât în formă verbală, cât şi în formă scrisă. Forma verbală ar putea consta în comunicarea directă sau telefonică. În acelaşi timp, s-ar putea utiliza poşta electronică sau serviciile poştale obişnuite.
Protestul se va întocmi conform unor reguli prestabilite şi va avea un conţinut care se obişnuieşte a fi inserat în act conform uzanţelor bancare şi actelor normative în vigoare.
În aceleaşi condiţii se va întocmi şi declaraţia trasului privind refuzul plăţii, act ce va trebui să corespundă cerinţelor prestabilite. În mod obligatoriu se va indica data formulării protestului sau întocmirii declaraţiei, plus data prezentării cecului spre plată. Se va mai indica şi data emiterii în scopul stabilirii faptului dacă prezentarea s-a făcut în termene legale sau nu.
Acţiunile respective se fac necesare datorită faptului că beneficiarul de cec nu are drept de acţiune directă împotriva trasului.
Protestul, pentru a avea forţă juridică, va trebui autentificat notarial.
Pe cale de regres, posesorul cecului poate cere, pe lângă suma cecului, şi dobânda legală (calculată la prezentare) şi cheltuielile aferente urmăririi. Obligatul de regres care a făcut plata cecului, poate să ceară de la giranţii săi suma plătită, dobânda legală calculată din ziua plăţii, cheltuielile aferente.
Însă nu toate tipurile de cecuri oferă beneficiarilor asemenea drepturi. De exemplu, cecul barat cu clauza „neandosabil” nu oferă drept de regres, purtând doar o singură semnătură.
Funcţia protestului este una probatorie, dovedind indiscutabil că plata cecului a fost cerută, primind drept răspuns refuzul acesteia. În acelaşi timp, este un act de conservare a acţiunii de regres, dat fiind faptul că drepturile de regres nu vor putea fi realizate fără întocmirea lui sau a declaraţiei trasului.
După înaintarea protestului nu se mai poate adăuga un nou gir, orice asemenea act având efecte ce sunt specifice simplei cesiuni de drept comun şi nu girului.
Protestul se va întocmi într-un singur exemplar, indiferent de numărul obligaţiilor de regres care există. Situaţia e echivalentă şi în cazul declaraţiei trasului.
Dacă trăgătorul a inserat clauza „fără protest” sau alta echivalentă pe cec, protestul nu va putea fi formulat. În cazul inserării clauzei respective de către un girant, el (protestul) nu va putea fi formulat ulterior inserării ei.
(2) Termenul de prezentare a cecului spre plată este de 8 zile.
Termenul expiră la finele zilei ultime a termenului legal. În cazul când ultima zi a termenului este una nelucrătoare, următoarea zi lucrătoare va fi considerată ca fiind cea din urmă din cadrul respectivului termen.
Dacă cecul va fi prezentat până în ultima zi, protestul va putea fi întocmit în decursul acesteia. În cazul prezentării lui chiar în cea din urmă zi a termenului, protestul va fi întocmit în ziua imediat următoare (lucrătoare). Esenţial este ca cecul să fie prezentat spre plată în cadrul acestui termen.
În aceleaşi condiţii se poate întocmi orice alt act similar, cu aceeaşi funcţie probatorie ca şi protestul (declaraţia trasului etc.).
În cazul în care cecul nu a fost prezentat pentru plată în termene legale, sau în cazul când a fost refuzată plata fără a se face însă protestul, beneficiarul va păstra, totuşi, drepturile sale contra trăgătorului.
Dostları ilə paylaş: |